da rvn. Divergente de opinii. Bine ai scris. Doar ca tu esti cam... vulcanica, probabil o fire mai colerica, cum sunt si eu; recunosc si ai si niste comentarii ... foarte intepatoare, de-a dreptul acide, dar bine scrise. Oricum, asta e farmecul tau si de aceea probabil ca esti apreciata pe acest forum.;) Nimeni nu se poate supara pe rvn,... decat pe moment :D
Eu de exemplu am avut, sau poate chiar mai am o disputa cu Mercutio pe tema caricaturilor de la Charlie Hebdo. Nu ii impartasesc deloc "deschiderea". Am argumentat de ce. El a argumentat de ce o are, ba chiar a scris ca nu inteleg modul asta de exprimare. E parerea lui. Ceea ce m-a bucurat e ca in niciun moment, nici eu nici el nu ne-am catalogat in vreun fel. E in fond o diferenta de valori, de morala, de gandire. Dar asta nu ne-a determinat sa vorbim si despre persoana din spatele postarii. Am disecat postarea, exprimarea, termenii si atat. Asa ar trebui sa fie orice discutie pe aici mai ales intre voi, veteranii forumului. Intr-un fel asta e casa voastra... cu ghilimelele de rigoare. ps. de citit interventia lui bremen la toata aceasta poveste.... E geniala! Si ca am spus ce am avut pe suflet, sa trecem la mancare :)) Ai o promisiune de onorat rvn... mai ales acum in 2015 cand esti "defazata". |
Originally Posted by alali:
stiu ca asta deranjeaza, dar imi asum riscurile. este un fel de amprenta a personalitatii mele, na. nu-mi place sa pierd vremea cu mu-mu-mu si mi-mi-mi. in acest context, poate cineva de-aici sa-mi spuna ce substante letale se gasesc in amestecul de carnuri de la mai multe animale+kaiser? eu tot caut de o saptamana informatii si n-am descoperit pe nicaieri. ah, probabil c-am fost ocupata cu "datul la gioale" sau gatitul. una din doua... cam asta era si pe sufletul meu... |
|
Originally Posted by rvn:
Subscriu,rvn :) desi nu-mi ies principiile acestea cat mi-as dori. Eu nu incetez sa ma minunez de trendul cu "mersul la nutritionist" .Care mai de care vrea sa slabesca apeleaza desigur la o "dieta personalizata",stabilitata pe ore si pe puncte de un guru.Si unde te intorci dai de astfel de guru,pentru ca oamenii prefera sa-i lase pe altii sa gandeacsa si sa hotarasca in locul lor,ca un fel de garantie a succesului. Am discutat cu zeci de persoane care au adoptat ....diete personalizate.Au platit bani grei sa le spuna unul ca trebuie sa manace cam la 3-4 ore ,sa reduca dulciurile si pateseriile,sa nu combine carnea cu cartofi sau orez ci doar cu legume,sa elimine prajelile si sa consume peste pentru omega 3,6&9,sa manace dimineata un ou fiert moale si o rosie si seara un iaurt simplu sau invers,bla-ba.In loc sa stabileasca singuri ce si cum le prieste,ce le este la indemana si cu ce rezultate. Principiile a caror respectare ne asigura sanatatea sunt putine si invariabile,nenegociabile si arhicunoscute.Inseamna echilibru si bun simt.Problema nu e ca nu stii cum trebuie sa te hranesti ca sa arati si sa te simti bine,problema e ca nu esti in stare sa te hranesti asa. Daca vrei sa manaci si sa traiesti bine,trebuie sa afli ce te impiedica .Aici e cheia. Si intotdeauna te impiedica ceva dinauntrul tau: tensiuni,frustrari,lipsuri pe care le anesteziezi mancand haotic si prost.Inclusiv pentru mult trambitata lipsa de timp trebuie sa ne asumam responsabilitatea,pentru ca vine si din incapacitatea de a ne organiza de viata in spiritul respectului de sine. Sarmalele tale sunt de nota 10, se vede ca le faci cu sufletul.Si iata ca am precizat cel de-al treilea element,foarte important in ecuatia reusitelor culinare,pe langa ingrediente si tehnologie :cheful,placerea,starea in care esti. Eu daca gatesc fortata de ceva sau din obligatie,adio.Inspiratia e in stransa legatura cu placerea de a bucatari si placerea la mine exclude constrangerea,oboseala,graba. La gatitul sarmalelor faza cea mai grea pentru mine e pregatirea frunzelor de impachetat,ma tortureaza croitul lor.Si cea mai placuta impachetarea care pur si simplu ma relaxeaza,impletesc si reflectez,reflectez si impletesc :P On topic :din pacate,azi am avut o experienta debusolanta cu aragazul,pe care n-as vrea s-o cataloghez totusi drept ratarea unui vis al meu :biscuitii fara faina. Luandu-ma si eu dupa alte nebune am facut un maglavais din : banane date la blender,fulgi de ovaz,nuci macinate,unt,stafide,fulgi de nuca de cocos,esenta de rom si.....ca-fea.Cafeau e contributia mea personala pentru ca o ador.Din pasta rezultata am modelat biscuiti si i-am copt.Prea mult.Au iesit nitel arsi.Totusi rezultatul e comestibil,as zice chiar inedit. I-am servit nu cu ceai,ci cu struguri: |
Originally Posted by sigalia:
pot completa, in stilul meu caracteristic: oamenii isi fac prea multe griji din cauza aspectului exterior. acesta a contat dintotdeauna, dar, in antichitate si evul mediu, foarte rar se punea problema longevitatii. in filmul despre viata lui Mishima, intr-unul din episoadele care imaginau atmosfera din cartile sale, o fraza meditativa despre frumusete suna cam asa: "in antichitate, Raiul era atat de frumos!". ei bine, traim vremuri cand viata omului are pret si este pretuita, omul insusi, doreste sa traiasca cat mai mult "aici", cu toata credinta care-i spune sa nu se teama de viata de "apoi", fiindca este buna si frumoasa. ne place sa traim bine si sa fim frumosi pe lumea asta, fiindca asta este, cu siguranta, cea care pune etichete. este un soi de ipocrizie, scuzabila, deatfel, si nevinovata... cum ramane, insa, cu trecerea vremii? suntem construiti din carne si oase infasurate in piele. mi se pare ca ar fi o prostie sa credem ca putem forta natura sa se alinieze dorintelor noastre, la nesfarsit si fara efecte adverse. melodrama dietelor personalizate are o singura parte buna: aceea ca umple cu bani grei, buzunarele acelora care gasesc naivi sa creada in minuni mai mari decat acelea facute de maica Paraschiva. singura dieta pe care eu o gasesc de ajutor este acel echilibru de care aminteai si tu si, pe care, daca reusim sa-l descoperim, cine stie....poate vom deveni si nemuritori. cred ca lucrurile bune vin de la sine, atunci cand nu te mai gandesti deloc la ele.... p.s. nu stiu daca sarmalele mele au "suflet", dar, cu siguranta, contin grasime. si ceea ce tie ti se pare foarte relaxant, adica infasuratul carnii in foaia de varza, mie mi se pare o mica corvoada, fiindca dexteritatea nu este tocmai abilitatea mea forte. din cauza faptului ca si eu ma pierd in negura gandurilor, forma lor imi iese neregulata si adesea, primele imi ies minuscule, iar ultimele, gigantice. reteta ta de biscuiti pare interesanta. evident, blenderul rezolva problema carcaletelui din toate acele ingrediente superlamoda., iar in curand (prevad asta), ovazul va deveni mult mai cultivat decat graul.mananca si calu', mananca si omu'. si cu toate eforturile tale consistente si laudabile, mi se pare c-ai ratat un pic finalul. de ce ai asociat strugurii cu acesti minunati biscuiti facuti in casa? sau sunt struguri din via ta? uite, vezi, aici gresesc dieteticienii: nu-si dau seama ca dietele lor pot deveni halucinant de sanatoase si "toxice". nu am facut nici o aluzie, dar ma intreb si cred ca si altii o fac, la randul lor, cat de sanatoase sunt fructele si legumele pe care le contin aceste diete, mai ales pe perioada iernii, cand singurele fructe netratate sunt merele din podurile oamenilor de la munte si care, se vand la pret derizoriu in supermarket, fiindca nu au fata comerciala a acelora pline de conservanti. |
Natural ca primele sarmale ies impecabile,mici si impachetate perfect,iar spre final se maresc pentru ca obosim si ne cam pierdem rabdarea.Deci,stiu despre ce vorbesti:)
Ai dreptate ca biscuitii,fiind curati ca lacrima,adica facuti de mine fara nici un conservant nu meritau asociati cu struguri.Tot ce este fruct in extrasezon,e "fals", pe undeva un surogat.Dar recunosc ca n-am ajuns la asa exigente incat sa nu mananc fructe decat in perioada lor.Macar de-ar fi doar fructele sursa mea de chimicale, am insa pacate mai mari :( Biscuitii pana la urma s-au dovedit buni,nu ma laud.S-ar putea sa ma mai joc cu felurite ingrediente,cine stie,poate ajung sa-i fac si din faina :D Astept sugestii. Problema a fost ca nu am realizat cat trebuie lasati la cuptor,mi se tot parea ca sunt cruzi si i-am ars nitel.Asta mi-a adus insa aminte de copilarie,cand preferam mereu marginile arse si crocante ale prajiturilor facute de mama la tava,pe care ea le indeparta. Cu obsesia pentru aspect nu prea stiu ce sa spun.Echilibrul presupune si sa ne bucuram de viata.Iar bucuriile sunt si ele de fel si fel :de la blugi irezistibili in care trebuie sa intram,pana la tavi cu placinte aurii. Cica cu timpul blugii incep sa piarda teren in fata tavilor :)) |
3 Attachment(s)
Originally Posted by sigalia:
un timp, am renuntat sa mai congelez legumele in timpul verii si toamnei, pentru a le folosi la gatit in perioada de iarna. imi spuneam mereu ca este o cheltuiala inutila, un efort suplimentar irosit,fiindca si iarna se gasesc legume proaspete si chiar daca preturile lor sunt mult mai mari decat in sezon, merita, fiindca gustul lor nu se compara cu al celor din congelator. vara trecuta, mi-am reorientat putin actiunile, in mare parte si din cauza faptului ca am constientizat, mai mult ca in anii trecuti, ca, in acelati timp cu prospetimea, inghit si multe substante pentru conservarea acesteia. sunt, sau nu sunt daunatoare, sanatatii? eu am auzit destule pareri nefavorabile in legatura cu asta, organismul meu nu prea le tolereaza si-atunci, am revenit cu entuziasm la vechile obiceiuri. printre altele, am pus in pungute, ardei pentru umplut. i-am tinut cateva secunde in apa cloclotita si dupa ce s-au racit aproape complet, i-am asezat cum m-am priceput mai bine, in asa fel incat sa intre unul intr-altul. desigur, metoda este veche si arhicunoscuta, dar, n-am rezistat sa nu ma mandresc cu ultimul meu preparat culinar, al carui ingredient special, a fost acesti ardei. umplutura este 100% vegetala. ca sa va convingeti ca nu trisez, am si pozat-o. restul, se datoreaza unui vas de ceramica si cuptorului meu pe care-l folosesc cu indarjire, aproape 365 de zile din an: Attachment 2671 Attachment 2675 Attachment 2673 |
5 Attachment(s)
iar am reciclat resturile din frigider si ma felicit pentru chestia asta. de cele mai multe ori, rezultatul este surprinzator (de bun) si din acest motiv, nu subestimez niciodata posibilitatea ca, privind continutul acestuia intr-o viziune unitara, sa-mi vina idei minunate pentru gatit, mult mai repede decat atunci cand ma gandesc fara sa am inspiratii de genul acesta.
quiche. o combinatie dupa imaginatia si placerea fiecaruia, intre foi de aluat si o umplutura care-ti lasa gura apa. mai pe romaneste, o placinta nerulata, mai degraba o tarta. simplu si delicios, in acelasi timp: Attachment 2691 Attachment 2693 Attachment 2695 Attachment 2697 Attachment 2699 |
5 Attachment(s)
fiindca turneul de fime a pierdut putin din intensitatea si interesul de la inceput, m-am gandit ca poate pozele cu ce am mai gatit, o sa va trezeasca din amortire:
Attachment 2717 Attachment 2715 Attachment 2719 Attachment 2721 Attachment 2725 toata lumea stie cat de bine se potriveste aroma tarhonului la muraturi. ei bine, se potriveste excelent si la ciorba, mai ales daca vreti ca papilele gustative sa mai simta si altceva in afara de clasicul leustean. |
5 Attachment(s)
|
3 Attachment(s)
nu stiu cati dintre voi ati incercat gustul cartofilor la cuptor, unsi cu mustar, miere si otet balsamic. este o marinata clasica, arhicunoscuta si, poate de aceea este si atat de apreciata. imi place mult de tot combinatia dulce-acru, uneori cu usor gust picant si o recomand de cate ori am ocazia si o folosesc destul de des in propriile retete. in cazul asta, cartofii gatiti asa, au fost o minunata garnitura pentru o friptura de curcan, suculenta si moale:
Attachment 2761 Attachment 2763 Attachment 2765 |
5 Attachment(s)
si pentru ca-mi place sa gatesc peste, desi o fac destul de rar, n-am rezistat sa nu va arat poze cu ultima reteta incercata in premiera: dorada la cuptor cu cartofi si rosii:
esential a fost sosul de patrunjel si usturoi (verde). de la el am pornit: Attachment 2767 am asezat cartofii fierti si amestecati cu acest sos, in vasul ceramic. peste ei, am presarat putin parmezan: Attachment 2769 am continuat cu pestele si rosiile: Attachment 2771 dupa ce cuptorul a finalizat treaba, minunea arata asa: Attachment 2773 si in farfurie... Attachment 2775 eram tare curioasa sa gust, fiindca eram putin neincrezatoare in combinatia cartofi-rosii, dar, am ramas surprinsa de gustul bun, chiar foarte bun. sau poate patrunjelul sa fie de vina. nu, cred ca mai degraba imi era foame.. |
|
daca tot se apropie Pastele, astea-s idei minunate pentru dupa mesele copioase de duminica si luni. chiar ma gandeam ce mananca vegetarienii sau cei care tin diete in aceste zile de sarbatoare.
de Craciun ne-am lamurit cat de cat. sarmalele care plutesc in grasime se pot inlocui cu cele umplute doar cu orez, sau, cu carnita mai slaba, ca sa nu lesine foaia de varza in oala. totusi, oricat de departe ar merge imaginatia mea, nu-mi pot inchipui un miel care poate fi substituit foarte usor. umplututa sarmalei poate fi usor "masluita", dar carnea de miel, nu stiu daca poate fi inlocuita cu soia. poate doar cu soia de miel. nu stiu ce sa zic. sunt un pic ingrijorata pentru alali. oare cum va reusi sa supravietuiasca?? |
Originally Posted by rvn:
Eu voi inlocui banalul mielul cu unul de soi.a se intelege ca voi manca miel de-adevaratelea, de firma. Acu ca m-a enervat rvn, poate o sa il iau viu, o sa il tai cu mana mea, filmez si ii trimit in PM >:) |
Originally Posted by rvn:
La diete nu pot sa raspund, pentru ca tot ce mincam sint diete, fie ca le numim asa, fie ca nu. In primul an cind am hotarit sa nu mai maninc carne mai erau doar citeva zile pina la pasti si bunica mea mi-a facut special un drob numai cu verdeturi si oua. Inca il fac in ziua de azi, ba chiar l-am dus la mese de carnivori si a fost preferat celui cu carne. L-am imbunatatit si-i adaug ciuperci. Intre timp nu ma mai pot numi vegetariana, pentru ca maninc carne, nu multa, dar maninc. Miel niciodata! Nici porc, nici vita :)) Oare sa continui cu ce carnuri nu maninc? In afara de drob vegetarian, la noi in casa nu s-a facut niciodata salata boef cu carne dar am continuat s-o numim asa, ma refer la mama in casa, de cind sint copil. Cind am mincat prima data salata cu carne si mazare, la altcineva mi s-a parut groaznica. Dar tot la altcineva, mai de curind, am mincat o varianta cu peste afumat care a fost foarte gustoasa. Mincaruri sint multe si gustoase, fara carne. Bunavointa sa fie, din partea tuturor, ca fiecare are propriile preferinte culinare si nu trebuie sa-i judece pe altii. |
Originally Posted by alali:
vreau sa vad cum tai mielul, cremenalule! |
Originally Posted by anaemona:
well (cum ar zice Twinsen), chiar m-asteptam sa vad "sangele" milelului, curgand siroaie. chiar nu a gatit nimeni carne din odrasla oii? chiar nimeni nu a facut o poza cu preparatele speciale pentru masa de Paste? |
3 Attachment(s)
intamplarea face ca ultima data cand am pus poze, sa fie de la reteta cu dorada si cartofi, o minunata experienta culinara, pe care, am repetat-o de atunci de vreo doua ori, personalizand-o un pic, rezultatul fiind parca mai bun, de fiecare data.
acum, am mosmondit cam doua ore in bucatarie, dar n-am regretat. dorada am combinat-o cu dovlecel umplut cu cascaval mai moale, gen mozzarella si rosie taiata cubulete, amestecata cu putin usturoi si verdeata pe care am avut-o la indemana. mi-a placut la fel de mult ca si cealalata combinatie, dorada este un peste delicat, cu gust deosebit de bun, imi place foarte mult. cred ca doradei i se potrivesc retetele simple de preparare. este deajuns un sos de lamaie si verdeata, care sa-i puna in valoare savoarea gustului. Attachment 2869 Attachment 2871 Attachment 2873 |
pt rvn: o idee noua nu strica niciodata. Nu e ceva ce am facut noi acasa, dar mi-a fost trimisa de un prieten si mi-a placut mult de tot rezultatul final.
https://www.youtube.com/watch?v=qDztofyKkt4 Cred ca este cel mai impresionant tort-prajitura ca si aspect. Pe mine m-a lasat masca. |
All times are GMT +2. The time now is 11:40. |
Powered by vBulletin - Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.