„Arest” - regia Andrei Cohn

[mirodoni]

„Arest” - regia Andrei Cohn

Durata: 126 minute
Nu am rezistat decât cca o oră. Am început să fiu mai pretențios cu timpul meu disponibil.

Sinopsis Arest
În august 1983, arhitectul Dinu Neagu împreună cu soția și cei doi copii, un băiețel și o fetiță, sunt pe o plajă de nudiști din apropierea unei zone industriale.

Dintr-o mașină coboară doi securiști, care îl iau la București pentru o declarație despre care nu-i oferă prea multe detalii.

Filmul continuă în arestul miliției, unde arhitectul Neagu este închis în aceeași cameră cu Vali, deținut de drept comun, folosit ca torționar de către securitate în schimbul unor favoruri. Lucrurile capătă o întorsătură din ce în ce mai absurdă de la o zi la alta.

Interpreți principali: Alexandru Papadopol de nerecunoscut, arhitectul Neagu, deținutul de drept comun, Iulian Postelnicu, ușor de recunoscut.

Sinopsisul spune tot, numai că, cel puțin în primele 62 de minute, nu are nicio relevanță că era o plajă de nudiști, că securiștii coboară dintr-o mașină, iar situația nu ia nicio întorsătură, e liniară. Cum spuneam, cel puțin în primele 62 de minute.

Nu are nicio relevanță, în sens cinematografic, constructiv, că personajul este arhitect, ba dimpotrivă în anul 1983, eu aveam atunci 35 de ani, un arhitect era un om respectat de toate autoritățile, nu provenea din burghezie, că n-ar fi putut urma facultatea, și nici nu era „arhitect pe puncte”, cum ajunseseră unii după 1948.

„Ura de clasă” se stinsese practic de vreo 30 de ani, iar miza că arhitectul ar fi avut acasă tacâmuri de argint nu ar fi acceptabilă decât prin anii '45. De altfel, o percheziție la domiciliu, ușor de efectuat, ar fi lămurit totul. De asemenea, se putea ști cu exactitate ce făcea arhitectul cu familia sa în fiecare vineri la ora nu-știu-care, iar mărturia în fața unui alt deținut nu avea nicio relevanță.

Dacă filmul s-a vrut o alegorie, o parabolă o..., în sfârșit, n-a reușit. Cum spuneam, cel puțin în primele 62 de minute. Restul, nu știu dacă este important, dar eu n-am fost curios să aflu. Poate alții vor fi...