Ars poetica

[Pauline Kael]

Secunda de zapada

Celebrare

Ea si el au murit
in aceesi fractiune de secunda
desi nu s-au cunoscut niciodata
si desi erau suflete pereche.
Ea locuia in Israel
avea pielea luminata de un soare
interior si galben de parca
s-ar fi tavalit in praf de aur biblic.
Parul ei de Rachela rosu aramiu
iti lua ochii cu lumina lui inefabila.
El era un necunoscut
de pe un continent inca nedescoperit.
Sufletele lor s-au ridicat
in aceesi fractiune de secunda
concomitent cu doua caderi:
O ea de la fereastra
unui zgarie- nori din New York
si un el dintr-o mansarda din Praga.
Pacat
ca doua suflete
s-au dus in acelasi timp
in aceesi fractiune de secunda
in jos ,
in timp ce altele doua
s-au inaltat si s-au regasit
intalnindu-se prima data .
Poate.

In acelasi timp
un copil ganditor
cu buzele stranse de frig sau
de prea multa concentrare
urmarea cu ochisorii lui
perfecti si curati
un fragment de zapada topita
ce aluneca de pe acoperis
in aceeasi fractiune de secunda
cu un bulgare de zapada
scapat din manuta lui.


Pentru cine bat clopotele…
pentru un suflet
de la celalt capat al pamantului
Si pentru tine.
In acelasi timp.

2 februarie 2009,adineauri

[Pitbull]

Frumoasä, si are fior liric autentic.

Ar mai fi de retusat pe ici, pe colo, la nivel de detaliu.
De exemplu, simt cä diminutivele "ochisori" si "mânute" la copil sunt prea mult, prea explicite, pentru forma poeticä de a exprima duiosia si tandretea; prefer în locul lor metaforele (care, dealtfel, existä în jur), cu acelasi efect.
Nu sunt sigur dacä-mi plac sau nu datele geografice exacte: Israel, Praga, New York... Fiind non-poetice, ele pot crea efecte prin contrast (ca niste socuri ale realului în universul eteric al poeziei). Poate cä aici ar merge o usoarä apäsare, ca sä defineascä intentia (de exemplu: Praga, New York, Punta Arenas, Ineu sau Trapani...) De asemenea, simt cä "tara lui Israel" ar suna mai bine, poetic, decât "Israel".
In fine, pe alocuri, cred cä s-ar putea lucra la nivel de monosilabe (câte o prepozitie sau conjunctie în plus sau în minus), pentru a rotunji efectele de ritm (propriu versului alb), a-l face fie mai cursiv, fie, dimpotrivä, mai insolit pe alocuri.

Succesuri pe linie de ramurä si mai vrem!

[Pauline Kael]

Am observat ca ii incurajezi pe toti,f frumos din partea ta ,Pitbull,asta inseamna ca esti un suflet ales,ca desi esti mai talentat ii tratezi pe ceilalti cu toleranta.
Doua diminutive sunt prea multe si se anuleaza efectul intr-adevar cand ceva e exagerat,devine insignifiant.Da,un oras din Isreal ar fi sunat bine dar voiam sa se vada ca e evreica fata,femeia."Tara lui Israel" , e cam pretios spre o atmosfera de basm,dar ca sa se potriveasca in context..
Dupa cum stii habar n-am de prozodie,masura,ritm,accente,intonatie,nici macar in vers alb!
Inca una ,de saptamana trecuta,cam simplista:

Expresionism morbid

Reteta


Partea I

Se ia o blonda pura,
Cu muguri-ntepandu-i
Camasa incolora.
Se bate indulcindu-i
Pielea cam o ora.
Se strange cu-n fior,
Si moale sufocand-o,
Se blestema de dor.
Se-acopera,plangand-o.

[Pitbull]

Muma lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt

I

Pe o stâncã neagrã, într-un vechi castel,
Unde curge-n vale un râu cam modest,
Plânge ºi suspinã tânãra domniþã,
Dulce ºi suavã ca o anemonã.
Fiindcã-n prag de searã, soþul ei iubit
A plecat la oaste, ºi nici pânã la ora asta nu s-a-ntors...!
Ochii sãi albaºtri ard în lãcrimele
Cm lucesc în rouã douã orhidele.
Buclele-i de aur cad pe albnu-i sân,
Rozele ºi crinii se-ofilesc în vazã.
Însã doamna soarcã, lângã ea vegheazã,
ªi cu dulci cuvinde, îi restabileºte moralul.


II

Un orologiu sunã ora zero.
La castel în poartã, oare cine ciocãneºte?
Bing-banggg...!
"Eu sunt, bunã maicã, fiul tãu iubit!
Eu, ºi de la oaste mã întorc lezat!
Soarta noastrã fuse crudã de-astã datã,
Mica mea oºtire fuge, care-ncotro!
Dar deschideþi poarta! Turcii mã-nconjor,
Vântul suflã rece, rãnile îmi cauzeazã neplãceri!"

Tânãra domniþã la fereastrã se precipitã.
"Ce spui tu copilã?" zice doamna mare.
Apoi ea la poartã atunci a ieºit
ªi-n tãcerea nopþii astfel s-a exprimat:

"Ce spui tu, strãine? ªtefan e departe;
Braþul sãu prin taberi (gest) uite-aºa face, uite-aºa face!
Eu sunt a sa mumã; el e fiul meu;
De eºti tu acela, te reneg!
însã dacã cerul, vrând sã-ngreuieze
Anii vieþii mele ºi sã mã deprime,
Nobill tãu suflet astfel l-a schimbat,
Dacã tu eºti ªtefan realmente,
Apoi tu aice, fãrã biruinþã,
Nu ai ce sã cauþi, cu asemtimentul meu.
Du-te la oºtire! Pentru þarã mori!
ªi-þi va fi mormântul bine-ntreþinut!


III

ªtefan se întoarce ºi din cornu-i sunã;
Oastea sa viteazã pe loc s-aliniazã.
Lupta iar începe... Duºmanii zdrobiþi,
Cad ca niºte muºte, (gest) de insecticid loviþi.

Dimitrie Bolintineanu, 1865
Text adaptat: Liviu Ornea, Mihnea Columbeanu, 1978
(Varianta definitivã: M.C., 2009)

[Pitbull]

DINCOACE, Illo:
http://www.cinemagia.ro/forum/showth...57#post1451257

(Ia, Judexe, acu' cä te-am uns mod - te descurci sä muti cele douä mesaje ale lui Illo la locul potrivit?)

[Judex]

Done. Am fost in dus.

[illotempore2002]

nice, very nice.
felicitari!

[Pitbull]

His Own Master

(A tribute to the memory of REMCO who,
when the fight was too much,
chose to do it HIS WAY)


Grim is the Reaper. People say
His scythe leaves no out gate.
Ordained his books are. There's no way
To flee their ruthless fate.

He's not just pitiless. Sometimes
He's also so unjust.
Pleasure he takes, among his aims,
To break down faith and trust.

He picked you fresh, being so young,
All life in front to see.
He took your being, good and strong,
To make a parody.

"Hey, do you think this life is yours?"
He asked, with toothy grin.
"The single master's me, of course,
You have no way to win!"

But you, pure spirit, you stood firm,
You laughed in his dark face.
"Don't wait to see me beg or squirm,
I still retain an ace!

Over my flesh master you are,
But never to my soul!
My creed, as blinding as a star,
Defies you, coward ghoul!

You can the destiny decide,
But never to the end!
In fright I'll never run or hide,
But dignified I'll stand!

The fateful hourglass I'll smash,
The deathly sand I'll spill,
By my own will I'll turn to ash,
I'm master of my will!

Enough with your ignoble game,
A wretch I'll never be!
It is yourself who turn in shame,
Not having vanquished me!

Depart, Grim Reaper, there's no use
Of your noxious ways.
This life is mine, it's me to choose
What goes away, what stays.

Off goes your hideous mockingry,
I state the 'when' and 'how',
Untouched by your cruel perfidy,
Your plans I thwart - and NOW!"

These were your words, you noble knight,
Before the dungeon's gate,
When, with full honors and no fright,
You chose no more to wait.

An upwards flying meteor
From chaos you took way.
You reached the heaven's glided door,
Never to go away.

Young golden angel, look downwards:
These broken hearts, in pain,
Your blessing need, to help the shards
To mend and heal again.

And when your dear ones will console,
A prayer, praise thee, send,
For this poor poet, hurt and sole,
Who is to life sentenced.


Pitbull (Mihnea Columbeanu)
23 October 2001
h. 16:50 - 17:29
Bucharest, Romania


(A FEW COMMENTS: Remco departed us too young to have had time for leaving his imprint on the Sands of Time. I found this fate too unfair to let it be so, and thus I felt like bestowing him these lyrics, as a heritage of his passing away. They contain everything I know about him, as little or as much as it be. Since it's HIM who inspired them, he is the true author of this poem. I'm only the executive, the hand and mind who put it into shape and print. - M.C.)

* * *

Am postat aici poezia pentru a ilustra un exemplu din discutia despre euthanasie, la "Cronica unei morti anuntate":
http://www.cinemagia.ro/forum/showth...29#post1454529

[Pitbull]

People, ce-ar fi sä mai postati ceva poeme...?
(ATENTIE! Aici e numai de creatii proprii! Poezii ale altor poeti se pun în topicul "Poezia".)

[dragonfly_drk]

(poezie va trebe, poezie primiti)

Ma lupt cu nori,
ma lupt cu luna,
ma lupt cu sori,
ma lupt cu buna.

Si de ce?
Nu mai inteleg nimic.
Am obosit, esti un mojic.

Sunt verde, sunt gri sau neagra,
dar niciodata
COLORATA.
AS VREA O CICOLATA,
AS VREA UN CORN,

NU VREAU NIMIC
SI IN SPECIAL,
NU TE MAI VREAU PE TINE
LANGA MINE.
Esti un pervers, un ucigas de inimi.
Le mananci, le distrugi,
le arunci
si apoi razi

DEZASTRE, CUTREMURE, VULCANI ERUPAND,
te urasc e putin spus.
Te iubesc, EXCLUS.
Asa cum ma excluzi si tu pe mine,
asa cum ma eviti si spui ca ma iubesti
dar defapt ma urasti.

ce vrei de la mine?

Tot ce vrei nu iti pot oferi.
Eventual te pot opri
sa mai traiesti asa cum iti doresti,
sa ma urasti,
sa ma detesti.
Dar nu vreau si nu imi doresc
sa te ranesc
asa cum tu o faci cu zambetul pe buze
de parca ranile ti-ar fi albastre muze.

Ce mai vrei sa-ti spun?

ADIO, e de ajuns?

Asa cum renunt la viata, usor si lin
ca la un trandafir de negru plin,
asa renunt la tine,
om ce nu cunoaste ce e bine,

Credeai ca imi e greu sa-ti spun
ca esti intocmai ca o bula de sapun?
Ca nu esti al meu?
Ca nu sunt a ta?
Ca nu ma iubesti?
Nu, nu imi e greu.

Iti mai spun o data.
Ti-o spun mereu.
Sa intelegi
ca tu de mine in veci no sa te legi
pe viata sau pe ce o fi,
pfff... astea-s copilarii!!!

(Location: Un net-cafe cam mizerabil
Date: Marti, 5 august, 2008)

P.S. M-am intors in trecut... si azi simt exact ce simteam atunci... ptiu, al naibii lume. Mno, gata, am plecat. papap

[Namaste]

We Lived Happily During the War (Ilya Kaminsky)

And when they bombed other people’s houses, we

protested
but not enough, we opposed them but not

enough. I was
in my bed, around my bed America

was falling: invisible house by invisible house by invisible house.

I took a chair outside and watched the sun.

In the sixth month
of a disastrous reign in the house of money

in the street of money in the city of money in the country of money
our great country of money, we (forgive us)

lived happily during the war.