Scenete TV

[keepwalking]

Scenetele care urmeaza fac parte din seria de cele 70 pe care am scris-o pentru grupul Voua, toate difuzate pe National TV in perioada noiembrie 2006 - decembrie 2008, sub genericul "Tara lui Papura Voua". Sunt in forma bruta, membrii grupului improvizand pe ici, pe colo, asa cum sta bine unei trupe de umor cu mare talent si o experienta de 25 de ani.
Nu le cititi ca pe niste simple schite, ci va rog sa aveti in minte jocul actoricesc al celor din trupa Voua, adica Adrian Fetecau, Marilena Chelaru, Cristian Cretu, Ioan Batinas, Ionut Ciocia si ceilalti membri la fel de haiosi.
Asadar, prima sceneta

Obiect neidentificat

Acasa la GICU. GETA impleteste ceva pe canapea, uitandu-se la televizor. Intra GICU cu niste sacose pline in mana. Amandoi, genul pensionarilor cu banii dramuiti.

GETA : Da’ la ora asta se vine, Gicule ? Ai plecat la piata pentru niste conopida si castraveciori murati si tu vii tocmai dupa trei ore ?

GICU : Iarta-ma, Geto…era deschis la non-stop si m-am oprit sa beau si eu o bere, pe zapuseala asta…te rog sa ma intelegi…

GETA : Mda…si, ia zi, ti-au ajuns banii ?

GICU (spasit) : Da…pai tocmai asta vreau sa-ti spun, Getuto draga…te rog sa ma ierti, dar mi-am cam facut de cap prin oras…

GETA : Cum asa ?

GICU : Uite…am cumparat…asta !

Gicu scoate din sacosa o carte. Vrea sa i-o dea in mana Getei, dar aceasta se fereste speriata, nu vrea sa puna mana pe ea.

GETA : Ce-i asta ?

GICU : Nu stiu…doamna care mi-a vandut-o zicea ca-i o carte !

GETA: O carte?!

GICU: Da…zicea ca e la promotie, nu stiu ce…si-am zis: hai, dom’le, sa iau si eu una, nu stii niciodata cand ai nevoie de-o carte!

GETA (ia cartea in mana si o miroase) : Macar e proaspata ?

GICU : Proaspata, iti dai seama ! Atunci o punea in vitrina.

GETA : Si cat ai dat pe ea ? Creca o groaza de bani !

GICU (spasit) : Vreo suta de mii de lei, da’ din aia vechi….Doamna de la magazin zicea ca-i pret de chilipir.

Geta intoarce cartea pe toate partile, privind-o circumspecta.

GETA : Bun, si la ce ne foloseste noua o carte ?

GICU : Mai, Getuto, cand am vazut ca toata lumea cumpara, mi-am zis ca hai sa iau si eu o bucata. Ca ne foloseste, ca nu ne foloseste, e bine sa avem in casa si asa ceva, nu ?

GETA : Da, mai Gicule, da’ eu n-am mai vazut niciodata o carte…

GICU : Nici eu….

GETA : Si-atunci…ce facem cu ea?

GICU : Ia sa-l chemam pe vecinul Mardare, el e om umblat, poate ne explica ce e cu cartea asta…

Cadrul urmator. MARDARE cerceteaza doct cartea, alaturi de Gicu si Geta.

MARDARE : Mda…E un exemplar frumos…Priviti ce coperta sobra, eleganta…Pacat ca nu pot citi ce e inauntru…

GICU : Ce sa faceti ?

MARDARE : Sa citesc…Asa se foloseste cartea de obicei, citind-o.

GETA : Si matale nu o poti citi ?

MARDARE : Nu stiu…mi-e frica sa fac asta…n-am mai citit o carte de patruzeci de ani…Am emotii…

GICU : Atunci, cine ne poate ajuta oare ?

GETA : Manole ! El e cititor de contoare si apometre.

Cadrul urmator. MANOLE examineaza cartea, alaturi de ceilalti.

MANOLE : Hmm…ciudat…

GETA : Ce e ciudat ?

MANOLE : Doamna, toata viata mea am citit contoare, apometre, gazometre, repartitoare, etc…cu alte cuvinte, sunt un cititor profesionist, dar e prima oara cand ma blochez la citit….

GICU : Da’ de ce ? E o carte defecta ?

MANOLE : In viata mea n-am mai vazut asa ceva…Da’ de unde ati luat-o ?

GICU : De la un magazin, nu m-am uitat ce firma era..avea mai multe in raft.

MANOLE : Certificat de garantie v-a dat la ea ?

GICU : Nu….

MANOLE : Da’ manual cu instructiuni de utilizare ?

GICU : Nici…m-am grabit s-o iau…

MANOLE: Dom’le, in viata matale sa nu cumperi ceva care n-are certificate de garantie, ma intelegi? Daca eu o citesc acum si se strica ceva la ea, cine o plateste ?

GETA (iritata): Gicule, eu zic s-o duci de unde-ai luat-o si sa-ti ceri banii inapoi. Nu vezi ca n-avem ce face cu ea ? Mai bine luai niste dovlecei !

GICU : Stai, draga, cum s-o duc inapoi ? Ma fac de ras! Trebuie sa gasim o solutie…

MANOLE : Stati..stati…incep sa deslusesc ceva…(citeste de pe coperta) C…O…N…naduseste, isi sterge fruntea)…

CEILALTI : CON… ?

MANOLE : Aveti rabdare ! (se concentreaza, incruntand sprancenele)…C..O..N...S..TI..TU…TI..A

GICU : Constitutia ?

MANOLE : Da ! Stiam eu ca-i dau de capat ! Nimic nu ii rezista lui Manole !

GETA : Constitutia ? Ce-o fi insemnand asta ? (catre Gicu) Ma, ce prostie ai cumparat ?

Suna la usa. Gicu se duce sa deschida. Inauntru intra BEJAN, deputat.

BEJAN (zambitor): Buna ziua, stimati cetateni. Sunt deputatul Bejan, din circumscriptia dumneavoastra. Ce mai faceti, cum o mai duceti ? Sanatosi, voinici ?

GETA : Saru’mana, dom’ deputat, ce sa facem…pe langa casa. Dar dumneavoastra ?

BEJAN : In vizita la electori, sa iau pulsul oamenilor.

GICU : Dom’ deputat, daca tot ati venit…avem si noi o problema…va rog sa ne ajutati.

BEJAN : Electorii mei au probleme ? Le rezolv imediat ! Despre ce e vorba ?

GICU : Am cumparat o carte…

BEJAN (mirat): Ati cumparat o carte? Hehe,,,va plac sporturile extreme…la varsta matale, nu e prea indicat…

GICU: Da…cartea se numeste “Constitutia”…stiti cumva ce inseamna?

Bejan ia cartea din mana lui Gicu si o tranteste de pamant, calcand pe ea.

BEJAN (iritat): Nimic, domnu’ alegator, nimic ! Si regret ca am venit la dumneavoastra ! In loc sa ma intampinati cu paine si sare, imi bagati Constitutia sub nas ! Ah, unde e romanul ospitalier de altadata ?!

- Sfarsit -

[keepwalking]

Secvenţa

Exterior, zi. În faţa scării unui bloc. REGIZORUL însoţit de OPERATOR îl abordează pe GICU, care abia iese din bloc.

REGIZOR: Bună dimineaţa, unde vă grăbiţi, la lucru?

GICU (ezită) : La lucru ? Păi, da...

REGIZOR : Mă numesc Costache Siropeanu, regizor de film. V-aş reţine doar două minute, dacă nu vă grăbiţi prea tare, domnu ‘...

GICU : Gicu...

REGIZOR : Domnu’ Gicu, să vă explic cum stă treaba. Noi facem un film despre viaţa românului de zi cu zi, cu greutăţile, dar şi cu bucuriile sale. Ei bine, pentru o mică scenă din film, avem nevoie de un personaj ca dumneavoastră.

GICU : Şi eu ce trebuie să fac ?

REGIZOR : Uitaţi, vedeţi Dacia asta de aici ? Trebuie să faceţi doar atât : intraţi în Dacie, încercaţi să o porniţi, nu reuşiţi, ieşiţi din maşină şi spuneţi, cu năduf « Tu-i mama ei de viaţă, iar m-a lăsat bateria ! ». Atât !

GICU (pe gânduri) : Dom’le regizor...eu ştiu...Mă pot consulta cu cineva ?

REGIZOR : Păi..da....Sigur. Dar vă rog, grăbiţi-vă, trebuie să profităm de lumină.

GICU (formează un număr pe celular) : Alo, domnu’ Istrate ? Gicu Palama sunt, daca vă rog să coborâţi un pic aici, vă deranjez prea mult ? Haideţi, vă rog, avem o problemă.

REGIZOR (nedumerit) : Ei, nu e chiar o problemă...e doar o scenă de film, în două minute o rezolvăm.

GICU (uşor speriat): Nu ştiu, dom’ regizor…să vedem ce zice dom’ Istrate…

Din scară apare ISTRATE, un pensionar cu o figură severă.

ISTRATE (pornit): Dacă sunteţi de la televiziune, n-avem nimic de declarat!

GICU : Nu, dom’ Istrate, dânsul e regizor de film şi cică vrea sa facă un film despre scara noastră.

REGIZOR : Nu despre scara dumneavoastră, dar, în fine, ţinând cont că subiectul e despre oameni obisnuiţi, da, putem spune că vă priveşte şi pe dumneavoastră.

ISTRATE : Şi de ce aţi venit tocmai aici, fix la Blocul XL11, Scara Z ? Ce, aţi aflat că suntem cei mai mari restanţieri la întreţinere şi aţi venit să faceţi mişto de noi, nu-i aşa ?

REGIZOR : Nu, domnule, pur şi simplu, avem nevoie de o simplă scenă. Un om normal, ca domnu ‘ Gicu aici de faţă...

GICU(îl întrerupe, uşor deranjat) : Păi staţi...adică de ce eu..adică eu sunt un om obişnuit, aşa, fără nimic ieşit din comun ? Păi ştiţi cine sunt eu ?

REGIZOR : Nu şi nici nu ne interesează, noi vrem...

ISTRATE : Şi ce trebuie să faci, Gicule ?

GICU : Cică să mă urc în Dacia aia de-acolo, să n-o pot porni şi apoi să înjur că m-a lăsat bateria.

ISTRATE : Aaaa, păi asta e umilire pe faţă, domnu‘ regizor ! Adica ce vrei dumneata să arăţi, că cei din scara asta au nişte hârburi de maşini, că înjură ca nişte birjari, păi drept cine ne iei ?

REGIZOR : Bine, dar cine eşti dumneata ? Eu aveam treabă cu domnu ‘ Gicu. Ce te tot bagi dumneata în filmarea mea ?

ISTRATE : Ha ! Cine sunt eu ? Eu sunt şeful serviciului de Public Relations al scării ! Fără aprobarea mea, nimeni din scara Z a blocului XL 11 nu dă relaţii presei !

REGIZOR : Dar nu sunt de la presă, dom ‘le !

ISTRATE : Lasă-mă, dom’le, aşa ziceţi toti. Ba că sunteţi de la gaze, ba de la lumina, şi, pac, ne turnaţi cu camera ascunsă prin cozoroc.

Din scară iese MANOLE.

MANOLE : Ce s-a întâmplat, ce-i zarva asta ?

ISTRATE : Domnu ‘ se dă drept regizor. Cică toarnă un film cu scara noastră.

MANOLE : Dom’ Istrate, dar nu mai scăpăm de turnătorii ăştia, ce mama naibii!

REGIZOR : Vorbeşte frumos, nu sunt turnător, sunt regizor!

MANOLE: Da? Adică bagi fitile pe ici, pe colo, eşti din-ăla, cum îi spune, intrigant! Ia zi, ce buget ai la filmul ăsta ?

REGIZOR : Da’ ce te priveşte pe dumneata ? Stai liniştit O să-i dăm şi domnului Gicu o sută, două de mii...

MANOLE (râde) : O sută ? Două ? Fără cinci milioane pe minut, nici un locatar de pe această scară nu poate apărea în nici un reportaj video sau audio ! Şi ţi-o spune asta Manole, şeful departamentului de marketing al scării !

Din scară iese FANE, un ins masiv.

FANE : Ce e Gicule, s-a legat cineva de tine ? Bă, s-a legat cineva de Gicu ?

REGIZOR : Eu. De fapt, staţi, că nu m-am legat de el. Voiam să fac o secvenţă de film cu dumnealui. Să se urce în Dacia aia şi să nu reuşească s-o porenască.

FANE : În Dacia aia ? Da’ ce are Dacia aia, mă ?

REGIZOR : Păi, e cam hârbuita şi ilustrează perfect...

FANE : Cum ai zis, mă ? După ce că te-ai legat de Gicu, te agăţi de maşina mea acu’ ? Mă, da’ ai fost tu la RAR cu ea şi ştii că e hârb ?

REGIZOR : Domnule, dar e ceva de speriat ! Eu vreau să fac un film, un simplu film ! Chiar nu e nimeni normal pe scara asta ?

ISTRATE : Ha ! Ce v-am spus eu ? Ne ia la mişto ! Săriţi pe el !

REGIZORUL fuge, urmărit de cei trei. Se fereşte de ei, slalomează printre nişte copaci, revine în faţa scării şi se urcă disperat în Dacie. Încearcă s-o pornească, nu reuşeşte. Este silit să iasă din maşină, ţinut strâns de urmăritori.

ISTRATE : Aşa, domnu’ regizor. Mai ai ceva de zis acu’ ?

REGIZOR (îngaimă) : Tu-i mama ei de viaţă, m-a lăsat bateria !

- Sfârşit -

[keepwalking]

Lumea animalelor

Interior, apartamentul familiei POPESCU. Pe canapea, GICU si GETA, toropiti in fata televizorului. GETA mangaie masinal o pisica. Se aude soneria. GICU plescaie si se foieste, dar nu se ridica. Se suna a doua oara. GICU, adormit, se duce sa deschida. In incapere intra INSPECTORUL,agitand o legitimatie si privind circumspect in jur.

INSPECTOR: Nimeni nu misca! Inspector Labuta, politia animalelor!

GICU (nedumerit): Poftim?! Nu inteleg…

INSPECTOR (catre Gicu): Sezi! Am fost sesizati ca in acest apartament se petrec lucruri reprobabile! Femela de pe canapea cine e?

GICU (baiguie): Nevasta-mea, Geta.

INSPECTOR: Elibereaza ostaticul!

GETA: Care ostatic?

INSPECTOR: Lasa usor pisica la pamant. Asa, fara miscari bruste… (Geta se executa, speriata) Asa…usor, usor…

INSPECTORUL se apropie de Geta si apuca pisica de zgarda. O ridica, privind-o atent. Cu fata la cei doi, se apropie precaut de usa si da drumul pisicii, care o zbugheste. INSPECTORUL scoate o statie de emisie-receptie.

INSPECTOR: Pana de gasca, aici Ceafa de porc. Am eliberat Cartita!

GICU: Stai, dom’le, ce faci? Ai lasat-o pe Didina sa fuga?

GETA: E pisica noastra, o avem cadou de la nasii de cununie!

INSPECTOR: Am fost anuntati ca o supuneti la tratamente inumane asa ca am intervenit in forta!

GICU: Ce tratamente inumane, ca tocmai ii dadusem de mancare niste file de somon afumat! O groaza de bani am cheltuit cu ea!

INSPECTOR: Avem informatii ca ati tinut-o mai mult de opt ore in balcon, asa e?

GETA: Da, dar sa stiti ca acolo ii place ei sa stea. Mai ciugulea si ea o muraturica, un carnacior.

INSPECTOR: Irelevant! Lasarea nesupravegheata a animalelor pe balcoane si terase este interzisa de lege!

GICU: Dar o supravegheaza Misu!

INSPECTOR: Cine-i Misu?

GICU: Dobermanul vecinilor de vizavi.

INSPECTOR (in statie): Pana de gasca, aici Ceafa de porc, receptie. Mergeti la vecinul de peste drum. Avem un caz nou: un doberman abandonat in balcon. Raspunde la numele de Misu. Over!

GICU (indignat): Dom’le, dar e revoltator ce faceti! Ce e asta, razie?

INSPECTOR: Exact! Voi, toti cei care maltratati animale nevinovate, ati incurcat-o!

GETA: Dom’ inspector, dar daca am gandaci in bucatarie si-i omor cu gheata, comit o infractiune?

INSPECTOR: Incredibil! Sigur ca da. Cum, trageti in ei fara somatie?

GETA: Adica cum, trebuie somatie?

INSPECTOR: Normal! Daca vi se pare suspect comportamentul unui gandac, trebuie sa-l somati de doua ori si abia apoi sa-l imobilizati.

GICU: Fugi, dom’le, pai pana deschid eu gura, ei au tulit-o sub aragaz.

INSPECTOR: Selectia naturii, n-aveti cum sa va impotriviti. Dar ia spuneti, pesti in acvariu aveti?

GETA: Avem in dormitor, vreo trei gupi si o broscuta testoasa.

INSPECTOR: Cumva acvariul e de forma sferica sau curbata?

GETA: Da, ii tin intr-un borcan de muraturi.

INSPECTOR: Aaa…foarte grav! Pesti au de suferit! Le este afectat simtul orientarii. Nu va dati seama se invart in borcanul ala ca intr-un cerc vicios? Asta ii innebuneste! Imi pare rau, sunt nevoit sa va dau amenda.

GICU (enervat): Ai vazut, Geto? Fiti-ar pestele sa-ti fie! Nu mai bine ii lasam sa se innece atunci in weceu, cand incercam sa schimbam apa?

INSPECTOR: Mai aveti animale in casa?

GICU: Da…un porcusor de guineea…am luat eu o teapa anul trecut…ala care mi l-a vandut mi-a zis ca se face cat un porc de-al nostru, da’ de unde! La Ignat tot mic si paros era! Eu am crezut ca a intrat la apa, dupa ce-l spalam in masina de spalat, dar nu, cica asa e rasa lor.

INSPECTOR (oripilat): O secunda! Cum, l-ati bagat in masina de spalat? Dar e interzis!

GICU: Pai unde sa-l spal, dom’le? Sa-l bag cu mine sub dus?

INSPECTOR: Pot verifica masina de spalat?

GETA (cu mana la gura): Aoleu, pai in masina e hamsterul. Azi e ziua lui de igiena.
In incapere intra un NEGRU, zambitor si stergandu-si parul cu un prosop.GETA scoate un tipat.

NEGRUL: Ah, ce baie buna!

GICU (contrariat): Dar…dumneata cine esti?

NEGRUL: Cum cine? Hamsterul lu’ doamna Geta.

GETA (euforica, cade in genunchi, cu mainile ridicate): Ah, ai vazut, Gicule, ce bine am facut ca nu te-am lasat sa arunci pestisorul la weceu? Era fermecat! Mi-a indeplinit dorinta! In sfarsit, avem si noi un animal ca lumea in casa!

- Sfarsit -

[keepwalking]

De pe 12 octombrie, la Prima TV, un nou sitcom: "Trei fete de maritat" , in care vor juca cativa dintre membrii grupului Voua, alaturi de Tudorel Filimon si Candid Stoica.
Unul dintre cei doi scenaristi ai serialului sunt eu
Enjoy!

[Pitbull]

Bravo Keepy!
Nu-l pot urmäri, dar sper sä fie umor de calitate, nu cum ne-am obisnuit în ultimii ani.

[illotempore2002]

Keep, fara suparare, eu nu inteleg, deci tu scrii pt un grup umoristic, insa aici pe forum esti atat de serios, plictisit si foarte rar amuzant.

[Dragomara]

Keep, fara suparare, eu nu inteleg, deci tu scrii pt un grup umoristic, insa aici pe forum esti atat de serios, plictisit si foarte rar amuzant.

şi eu sunt de-aceeaşi părere, de altfel i-am tot zis-o de-a lungul vremii.
oricum, trebuie să trăiască şi el cumva, marketingul e una dintre chestiile la care tipul chiar se pricepe.

[Judex]

Eu nu sunt de acord cu voi. Omul poate fi oricum pe forum, dar e profesionist in scriitura. Din ce am citit scris de el mi se pare super ok. Nu e nevoie sa fii vesel in comunitatea virtuala ca sa scrii superb un sitcom. Nu e nevoie, in general, sa scrii cum esti...

[Dragomara]

asta am zis şi eu.
bocancul meu stâng are mai mult umor decât el, şi totuşi bocancul meu nu scrie scenete umoristice

[Judex]

Are sau n-are umor in ce v-arata voua, e mult mai bun decat multi dintre cei care au veleitati scrritoricesco-cinematografice si se manifesta pe aici.

[keepwalking]

@judex

multumesc pentru faptul ca intelegi cum stau lucrurile.

@illo si dragomara

n-are nici o legatura ce si cum scriu cu felul meu de viata, real sau virtual.
scrisul te epuizeaza in mare masura, astfel incat foarte rar mai ai chef sa te manifesti energic in alte medii.
iar cand scrii umor, e si mai greu.
nu stiu cum e la altii, dar eu, dupa ce am terminat de scris ceva cat de cat comic, devin mofluz si sec.

[Dragomara]

nu stiu cum e la altii, dar eu, dupa ce am terminat de scris ceva cat de cat comic, devin mofluz si sec.

de-aci deduc că tu mai mereu termini de scris ceva cât de cât comic.
cel care ar fi bine să nu lipsească nicicând e simţul umorului.
oricum, keep up the good work, Keepy!

[Pitbull]

Inainte de premiera lui "Politist, adj.", conversam cu Porumboiu fix despre asta, si mi-a spus:
"Adesea, autorii de comedie sunt oameni foarte tristi."

...Absolut firesc. Comedia ESTE un gen trist - poate cel mai trist din toate, fiindcä nu-ti mai lasä nici o sperantä! (Nu mai stiu cine a zis asta...) Sau, altfel spus: ce e comedia, dacä nu tragedia altora?
Ori, cum zice McKee:

Drama ne aratä cä, pânä si în cele mai groaznice conditii, omul reuseste sä învingä!
Comedia aratä cä, pânä si în cele mai minunate conditii, omul reuseste sä se facä de râs!

[keepwalking]

Inainte de premiera lui "Politist, adj.", conversam cu Porumboiu fix despre asta, si mi-a spus:
"Adesea, autorii de comedie sunt oameni foarte tristi."

Exact!
Tu, Mihnea, cunoscandu-l bine pe Porumboiu, ai sesizat cu siguranta ca e un tip retras, usor melancolic, introvertit.
E lapidar in exprimare, nu tin minte sa fi tinut vreun discurs mai lung de un minut si jumatate pe scena.
Ce-i drept, si cand le zice, poate concentra umorul doar in cateva fraze

In concluzie, illo si dragomara, sa nu va asteptati de la autorii de comedii sa fie niste entertaineri gen Jay Leno.
Priviti la Larry David, creatorul Seinfeldului, ce individ posac pare, nu?
Sau Woody Allen.

Bine, tot ce am spus mai sus nu reprezinta o scuza pentru rigiditatea si plicticosenia scrierilor mele de aici, dar ar putea fi una dintre explicatii Fireste, in comparatia cu "marii autori de comedii" trebuie avuta in vedere pastrarea proportiilor

[Dragomara]

Priviti la Larry David, creatorul Seinfeldului, ce individ posac pare, nu?
Sau Woody Allen.

nu m-am uitat la mai mult de 2-3 episoade din Seinfeld, nu ştiu nici măcar numele personajelor, nu e genul meu de serial , dar urmăresc când se nimereşte, habar n-am pe ce canal, un serial în care Larry David îşi joacă propriul rol, iar tipul este de un umor şi de-o ironie absolut fantastice.
cât despre Woody, mor după el în orice film ar juca el, şi nu l-am perceput niciodată ca pe un om trist, el posedă genul de umor pe care-l apreciez cel mai mult: cel inteligent.
oricum, îţi apreciez modestia.

[keepwalking]

@dragomara,
dar tu chiar nu pricepi ce zic.
nu te uita la Larry David cel din film. Sau Woody Allen.
priveste-i in aparitiile publice sau in fotografii.
ca sigur in intimitate nu vei ajunge sa-i cunosti

[Dragomara]

@dragomara,
dar tu chiar nu pricepi ce zic.
nu te uita la Larry David cel din film. Sau Woody Allen.
priveste-i in aparitiile publice sau in fotografii.
ca sigur in intimitate nu vei ajunge sa-i cunosti

o chestie continuu s-o pricep constant: n-ai simţul umorului şi basta.
şi asta o spun nu pentru că nu te-ai hlizi tot timpul aci, ci pentru că iei totul în serios, şi personal, nu sesizezi ironia, umorul etc.
şi ceea ce iar nu pricepi tu e faptul că de exemplu pentru a scrie despre SIDA nu trebuie să o şi ai!
oricum, se trăieşte foarte bine şi fără simţul umorului.
Case closed!
----
PS: te rog uită-te la serialul în care Larry David joacă propriul rol - şi vei vedea despre ce vb.
Case closed reloaded.

[keepwalking]

nu ma deranjeaza absolut deloc daca-mi spui ca n-am simtul umorului.
stiu ca oamenii, in general, se simt ofensati daca le spui ca nu sunt frumosi, ca nu sunt culti, ca nu sunt inteligenti, ca n-au simtul umorului in cazul de fata.
astepti probabil o reactie violenta din partea mea, ca om caruia, teoretic, i se raneste vanitatea.
nu o vei primi.

in alta ordine de idei, redescopar la tine acea nuanta care te face foarte antipatica.
nu stiu cum de ai acest dar de a enerva oamenii
case closet

[Dragomara]

astepti probabil o reactie violenta din partea mea, ca om caruia, teoretic, i se raneste vanitatea.

in alta ordine de idei, redescopar la tine acea nuanta care te face foarte antipatica.
nu stiu cum de ai acest dar de a enerva oamenii
case closet

nu. umor = atitudine. regret că nu mă pot preface pentru a părea simpatică.
cât despre daruri, ele sunt de la Doamne-Doamne, şi-ar fi păcat să nu le folosim.
acum pe bune, chiar nu am vrut să te enervez. etc

[carmen_angelus_romila]

A-ti inceput bine si ma intreb, de ce nu a-ti continuat...?