Va place Milos Forman?

[jactati]

Daca vreti sa vedeti de ce e Forman iconoclast incercati si Take-off, primul lui film american (din 1970 daca nu gresesc). Ma prind ca dupa aia Hair pare o plimbare "desculta" in parc.
Din pacate Dragostea unei blonde (pe care l-am iubit sincer acum 20 de ani - filmul nu blonda) mi s-a parut dated la ultima revedere. Se poate sa nu fi fost "in the mood for love".

[zeno.marin]

Cand un regizor exceptional reuneste aemenea actori de elita, transpunerea unei carti nu mai putin celebre nu poate fi decat magistrala la randul ei. Si asa a si fost! Sunt rare filmele despre care se poate vorbi la superlativul absolut, filme care sa te impresioneze in felul acesta. Cinci premii Oscar, sase BAFTA plus inca vreo cateva zeci de alte premii mai putin cunoscute plus nominalizari si parca... tot pare un pic prea putin. Piese de teatru, in nenumarate reprezentatii, unele antologice la randul lor au consfintit statutul de clasic al valorilor universale acestei capodopere. L-ati remarcat pe Florin Piersic in rolul lui "Chief" din pisea omonima cartii?...

Marturisesc ca intotdeauna am avut convingerea ca e mult mai usor sa interpretezi roluri de personaje anormale, dar am ramas uimit de cat de convingator e fiecare dintre actori. Unul si unu. Interesant, chiar impresionant Billy - Brad Dourif - un actor pe care l-am vazut in putine filme, dar pe care l-am remarcat fara sa ma uit la premiile acordate si spre surprinderea mea (placuta), elogiile criticilor mi-au confirmat cele observate.

Fantastic cum reuseste Forman sa surprinda fiecare sclipire din ochi, fiecare reflexie, fiecare milimetru de expresie. Reusete pur si simplu totul. Si tot fantastic Nicholson, in poate cel mai bun film al sau, nu ca n-ar fi reusit mai putin in altele, dar aici parca acest personaj a fost definit cu gandul la el. Memorabila scena maniei scapate de sub control in care Murphy o stranguleaza pe tiranica sora Ratched - Louise Fletcher, o actrita care a avut un rol greu, mult mai greu decat altii. Un rol de Oscar la randul sau. Am simtit si eu ura, oh da! Cat de bine poate sa te implice emotinoal acest film. Si tot catre final, intiparit ramane fragmentul in care Chief ii reda demnitatea lui Murphy, devenit legenda
institutiei.

Poate unii isi mai amintesc ca alaturi de multe altele, romanul se afla pe lista neagra in vremea lui Ceausescu din "ratiuni sociale", incopatibile cu "cele socialiste". Pe atunci nu era deloc greusa trasezi paralele alegorice cu constrangerile aparatului opresiv, sistem din care individul nu avea scapare. Dar dincolo de partea metaforica, se remarca foarte practica foarte concreta prin care dizidentii sfarseau internati abuziv in clinici de psihiatrie, care mascau adevarate lagare de lichidare secusriste. Cu alte cuvinte atunci, ca si acum, "aveau dreptul sa ne faca orice nu puteam sa-i impiedicam noi" si erau extrem de putine lucruri pe care le puteam impiedica.

[rvn]

cand am intrat in mica comunitate forumistica am deschis un topic cu o tema interesanta, zic eu : "Inchisoarea, loc al degradarii umane". niciodata n-am crezut ca exista sinonimie perfecta intre inchisoare si un spital de nebuni, fiindca, din primul loc, scapi sigur, dupa ce-ti ispasesti pedeapsa data de judecator, dar, de la ospiciu, cu suguranta, n-ai scapare, pe veci. este o dubla incatusare: camasa de forta sau socurile electrice, ca metode sigure de a te "calma", dar si proprii demoni, propria nebunie, care te tine captiv la randul lor, zadarnicindu-ti fiecare efort de a te elibera de sub tutela lor. daca ar fi sa facem o comparatie intre ele, cred ca inchisoarea, ca loc de detentie, pare o insula exotica, unde stai in vacanta mai mult timp decat de obicei...
remarcabila prestatia Louisei. femeile, sunt un gen aparte de tortionar. cu masca aceea de calmitate pe fata, isi ascundea perfect propria nebunie si placerea pe care o simtea in fiecare minut, de a controla si a dispune dupa bunul plac, de viata bietilor nebuni loviti de soarta.

Fantastic cum reuseste Forman sa surprinda fiecare sclipire din ochi, fiecare reflexie, fiecare milimetru de expresie. Reusete pur si simplu totul. Si tot fantastic Nicholson, in poate cel mai bun film al sau, nu ca n-ar fi reusit mai putin in altele, dar aici parca acest personaj a fost definit cu gandul la el.

E fantastic si cum rateaza ca adaptare a cartii. Nicholson in rolul McMurphy e ca Donald Duck in rolul lui Hercule. Si sunt carti a caror sens nu trebuie schimbat...

[anaemona]

Twinsen, inteleg ca filmul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor tale. Nu am citit cartea, nu fac misto. Filmul, luat separat de carte, cum ti s-a parut?

Daca vezi o adaptare a Bibliei in care Isus e jucat de Leonardo de Caprio si traieste o poveste de dragoste cu o evreica draguta, cred ca devine dificil sa o judeci separat de original. Ramane doar o catastrofa, pe care nici un fel de regie sau actorie nu o pot salva.

[anaemona]

Exista adaptari ale bibliei cu desene animate si eu le gasesc foarte funny