Ştiinţa

[White1]

"copy-pasteuri, dadaisme & aberatii " outlived its usefulness şi oricum nu era făcut pentru chestiile mai serioase pe care le mai pune(a)m din când în când. Aşa că am hotărât sa îmi fac şi eu propriul thread, ca restul (2?) userilor activi de pe Cinemagia. Anyhow, sunteţi liberi să interveniţi ori de câte ori simţiţi nevoia. Doar să fie cât mai direct legat de titlul generos, economic si neinspirat (+ plagiat pe deasupra, dar să nu mai spuneţi nimănui) al topicului. Şi aş prefera calitatea în locul cantităţii (din postura de iniţiator al topicului o sa îmi iau libertatea să nu respect regula asta 8-|).
Chestiile plictisitoare precum definiţiile le las pe mai târziu (glumesc, desigur, toate chestiile o să fie plictisitoare).
So let's get it started as they did centuries ago:

Ar fi fost deprimant să discute despre probleme teologice sau despre "nenorocirea ţării lor", dar natura le putea distrage atenţia, "le putea şterge din minte nefericirile trecute si prezente", dându-le senzaţia de siguranţă într-o lume care o luase razna şi făcându-i să simtă ca pot "controla lucrurile". Întalnirile lor asigurau un spaţiu în care se putea conversa în tihnă, unde puteau da glas opiniilor diferite fără să strige unii la alţii, găsind, in ciuda divergenţelor, un numitor comun. În toiul nebuniei, fanatismului şi intoleranţei din Anglia revoluţionară, se refugiau pentru a se ocupa de un domeniu spre folosul tuturor englezilor, dacă nu cumva al întregii lumi. Ei l-au numit "filozofia naturii", iar noi îi spunem ştiinţă

[White1]

Şi ca să încep greoi şi pretenţios, nu ca domnul Tong din filmuleţul de mai jos: nu e de mirare că principala preocupare a filosofiei grecesti, înainte ca Socrate să o aducă puţin cu picioarele pe pămînt şi sa o orienteze înspre probleme legate de etică şi epistemologie, a fost cea a originii lumii şi a elementelor primare/fundamentale din care aceasta este compusă. Din moment ce ai reuşi să identifici şi sa inţelegi comportamentul constituenţilor (sau la singular) ultimi ai naturii ai putea, cel puţin la modul teoretic să derivezi şi restul caracteristicilor acesteia de aici. Răspunsurile presocraticilor pot sa ne apară astăzi naive, nesatisfăcătoare (deşi Leucip si Democrit au fost destul de aproape) şi nu foarte diferite de mitologiile şi superstiţiile pe care încercau să le înlocuiască dar atitudinea mai raţională adoptată de aceştia faţă de întrebările cu care se luptau a reprezentat un salt uriaş şi decisiv în dezvoltările ulterioare ale filosofiei Europene.
Şi oricat de fanteziste ar fi soluţiile acestora nu am putea spune ca acestea întrec în ciudăţenie imaginea pe care o oferă ştiinţa in momentul de faţă:

Pare logic că trebuie să existe nişte constituenţi ultimi, o realitate incontestabilă aflată la baza lumii pe care o vedem în jurul nostru şi care îi conferă structură şi formă. Dacă materia ar fi divizibilă la nesfârşit, atunci am atinge un punct în care constituenţii înşişi ar deveni aproape efemeri-până la a nu mai exista deloc. Atunci n-ar mai exista cărămizi constituente şi am rămâne doar cu interacţiile dintre nişte fantome imateriale, imposibil de definit, care creeaza iluzia substanţei.
Oricât de surprinzător ar părea, în mare măsură tocmai acest lucru ne spune fizica modernă. Masa, credem noi astăzi, nu e o proprietate intrinsecă sau o însuşire "primă" a cărămizilor ultime ale naturii. De fapt, masa nici nu există ca atare. Ea este construită în întregime din energia interacţiilor dintre particulele elementare, care în mod natural nu au masă.

The Dreams That Stuff is Made Of

[victor_homescu]

Romanele scriitoarei Agatha Christie,ne sunt cunoscute si ne sunt dragi.La fel cele ale lui Arthur Conan Doyle.Cu celebrii lor detectivi Hercule Poirot si Sherlock Holmes..Asijderea numeroasele filme,productii cinematografice construite pe baza scrierilor celor doi autori.
Dar pentru ca subiectul deschis este unul despre stiinta,astern mai jos cateva scurte consideratii despre acea ramura a stiintei,aflata in stransa legatura cu specificul muncii detectivilor celor doi autori (ne aflam intr-un forum cu specific in lumea filmului ,nu?) - asa cum sunt prezentate in toate cursurile de drept- Criminalistica.

Criminalistica s-a format ca o ştiință judiciară la sfarșitul secolului al XIX-lea, fondatorul ei fiind recunoscut de cei mai mulți specialiști, cunoscutul judecător de instrucție austriac și profesor de drept penal, Hans Gross. Acesta a folosit pentru prima dată în literatura juridică termenul de criminalistică în anul 1893, prin editarea Manualului judecătorului de instrucție.

Criminalistica este o ştiinţă judiciară, cu caracter autonom şi unitar, care însumează un ansamblu de cunoştinţe despre metodele, mijloacele tehnice şi procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetării faptelor antisociale, identificării persoanelor implicate în săvarşirea lor, precum şi prevenirea pregătirii şi desfăşurării unor asemenea fapte.

Obiectul criminalisticii îl reprezintă descoperirea, cercetarea faptelor ilicite, identificarea infractorilor, stabilirea circumstanţelor în care s-a produs infracţiunea, etc.

Elaborarea şi folosirea de metode şi mijloace tehnico ştiinţifice destinate descoperirii şi cercetării urmelor infracţiunii, create de om, de instrumente, de arme de foc, mijloace de transport şi fenomene fizico-chimice, în scopul identificării persoanelor sau obiectelor care s-au creat;
Preluarea elementelor din alte domenii ale ştiinţei şi adaptarea lor la nevoile criminalisticii: din fizică, chimie, medicină legală, biologie, psihologie, logică, matematică, informatică, etc.
Elaborarea de metode şi procedee ştiinţifice şi tactice pentru efectuarea actelor şi activităţilor de urmărire penală necesare în activitatea de cercetare a infracţiunilor.
Elaborarea metodologiei de cercetare a diverselor genuri de infracţiuni prin studierea practicii judiciare şi valorificarea experienţei pozitive a organelor de urmărire penală.
Elaborarea şi folosirea de metode şi mijloace tehnico tactice care să ducă la prevenirea săvârşirii de infracţiuni.
Evidenţierea cauzelor şi condiţiilor care au generat sau favorizat săvârşirea infracţiunilor în vederea prevenirii acestora.
Criminalistica, ca ştiinţă, este alcătuită din 4 compartimente:

1. Teoria generală a criminalisticii – este baza metodologică a ştiinţei în tot. Ea cuprinde cunoştinţe privind obiectul, principiile, sarcinile criminalisticii, stabileşte locul şi legătura ei cu alte ştiinţe. Teoria generală a criminalisticii constituie un sistem de principii conceptuale, noţiuni şi categorii, definiţii şi conexiuni ce interpretează obiectul ştiinţei în ansamblu.

2. Tehnica criminalisticii – prezintă un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice cu caracter sintetic, în baza cărora se elaborează metode, procedee şi diverse tehnici, destinate colectării, examinării şi utilizării probelor. Sub aspect practic, ea cuprinde tot arsenalul de mijloace şi metode destinate colectării informaţiilor cu semnificaţie criminalistică. Fundamentul acestui compartiment îl formează datele unui rand de ştiinţe tehnice, cum sunt:

§ Traseologia;

§ Armologia;

§ Gapitoscopia.

3. Tactica criminalistică – constă intr-un sistem de teze ştiinţifice, în baza cărora se elaborează diferite reguli de organizare şi planificare a urmăririi penale, precum şi procedeele de realizare cu maximă eficienţă a diferitelor acţiuni procesuale. Tactica se bazează pe experienţa pozitivă a practicii judiciare, avand menirea să adapteze la necesităţile actului concret de investigaţii, preconizările altor ştiinţe.

4. Metodologia criminalistică include un ansamblu de recomandări şi indicaţii metodice, validate ştiinţific şi aprobate în practică, care privesc cercetările unor categorii de infracţiuni.

Metodele de investigare criminalistică sunt :

observația ,analiza,sinteza,deductia,inductia si comparatia.


Metodele adaptate la specificul Criminalisticii din alte domenii științifice, pe primul loc aflandu-se metodele de analiză fizico-chimică a urmelor și micro-urmelor care se prezintă sub formă de resturi de obiecte și materii, metodele biologice de examinare a urmelor de secreții, excreții ori țesuturi moi, metodele antropologice, metodele de examinare optică оn radiații vizibile sau invizibile.

Metode de examinare proprii Criminalisticii, care țin de particularitățile obiectului său de cercetare, cum ar fi de exemplu:

§ metode destinate descoperirii și examinării îndeosebi comparative, a urmelor sau mijloacelor de probă;

§ metode de identificare a persoanelor și cadavrelor după semnalmente exterioare ori după resturi osoase;

§ metode de cercetare a înscrisurilor, a diverselor valori falsificate sau contrafăcute etc.

În literatura de specialitate au fost exprimate și opinii menite să confere o notă și mai pronunțată de specificitate ansamblului metodelor de investigare criminalistică.

Un astfel de exemplu este teoria autorului Charles E.OʼHara care consideră că metodologia anchetei penale se fundamentează pe regula celor trei I: informația, interogatoriul și instrumentarea. Această opinie reprezintă esența modului de a se proceda în dovedirea vinovăției sau nevinovăției unei persoane.

Alți autori, precum Camil Suciu, îmbrățișează un criteriu bipartit de clasificare a metodelor de investigare criminalistică, clasificandu-le în metode tehnico-științifice și tactice.

Un alt autor precum Pierre Fernand Ceccaldi, consideră că metodele Criminalisticii sunt matematice, fotografice, microscopice,etc. Prin urmare toate aceste opinii nu reprezintă în fond decat preocupări de evidențiere a caracterului științific al Criminalisticii, prin evidențierea elementelor ce conferă un contur propriu metodologiei sale, precum și a contribuției pe care o are în stabilirea adevărului.

- deocamdata atat despre Criminalistica/ca stiinta -


bibliografie: Stancu Emilian, Tratat de criminalistica. Editia a V-a, Data aparitie: 24.11.2010,Editura Universul Juridic.

[White1]

Hei victor, mulţumesc de reply. Câteva nelămuriri şi comentarii:
Sherlock Holmes e celebrul detectiv al Agathei Christie? Are we sure about that? Sau testezi dacă e atentă lumea care citeşte? Şi apropo de lumea care citeşte, de dragul ei aş prefera, în măsura în care se poate, ca postările să aducă mai mult cu o poveste decât cu textul unui manual. De asemenea cred ca ar trebui sa faci o distincţie mai clară între ceea ce e scris de tine şi ce e luat din alte părţi. La mine cred ca e destul de evident, textele cu italice sunt citate. Nu e nevoie de bibliografie si note de subsol, ştiu ca Cretzulynne a zis altceva dar nu suntem la şcoala, putem fi mai relaxaţi.

[ilustra.films]

De acord cu White1: sub forma unei povesti!
Mi-a fost mult mai usor sa citesc ceea ce a pus White1 pentru inceput pe forum (si aici da-mi voie sa te felicit pentru initiativa). Acum, daca poti sa rezumi intr-o poveste tot ce ai expus in prim postul tau, ne-ar bucura pe toti, Victor

Mai in gluma, mai in serios, White1: nu cred ca e o idee buna sa te iei de singurul forumist (in afara de mine) care nu e admin si posteaza. Da' acum na...

[Cretzulynne]

Nu e nevoie de bibliografie si note de subsol, ştiu ca Cretzulynne a zis altceva dar nu suntem la şcoala, putem fi mai relaxaţi.

Aoleu.
Toata aceasta fraza este dureroasa. Cum ai putut gandi si spune astfel ?
Bibliografia ( din greaca: biblion - carte, graphein - a scrie) indică sursele din literatura de specialitate sau lista cărților cu titlurile ordonate alfabetic din care s-a inspirat articolul sau lucrarea respectivă.) este importanta, nu pentru a arata ca nu furi intelectual, ci pentru a cita sursa si a oferi posibilitatea cititorului de a intelege si a se informa corect, daca doreste sa aprofundeze, in legatura cu subiectul respectiv.
Nu mai zic ca daca nu faci asta, refuzi dreptul fundamental la informatie.
De exemplu, daca as scrie aceasta fraza astfel, ai intelege ceva ? Te-ai gandi "Energia in timp?!".
Nu ai vrea mai mult optiunea B ?
A. "Vom putea într-un viitor să transformăm energia în timp și viceversa?”
B. "Vom putea într-un viitor să transformăm energia în timp și viceversa?”

Si am mai observat aceasta predilectie a voastra de a invoca scuza “nu mai suntem la scoala”, “nu mai suntem scolari” afirmand, de fapt, ca toate notiunile invatate in acest spatiu se aplica si sunt valabile doar in acesta si nu si in afara lui.
Am inteles importanta acestei notiuni datorita numeroaselor proiecte scrise de-a lungul timpului si a unei intamplari nasoale: o prietena s-a documentat foarte mult in legatura cu o tema si a ajuns intr-o fundatura din cauza unui articol plagiat si fals. Desigur ca toata munca s-a dus pe apa sambetei, iar proiectul a fost abandonat.

Relaxare ?
Nu ia mai mult de 5 secunde pentru a copy-paste un link. Daca o faci de mai multe ori, poate deveni ceva firesc. O a doua natura ca si mancatul sau spalatul pe dinti.
E chiar asa de greu sa mai scrieti cateva randuri amarate ?
In concluzie, aici nu este vorba nici de mine, nici de mediul scolar, ci de respectul pentru informatii, pentru autori si de propagarea corecta a ideilor.

[victor_homescu]

White,multumesc mult pentru observatie (acum,materialul e scris asa cum era conceput).Greseala,eroarea,oricum nu mi-o iert,eu personal.
Criminalistica este lucrarea mea de licenta/indrumator profesorul Stancu/iar continutul ramane.Criminalistica nu este metafora,poezie sau alt gen de literatura.Este acolo pe coridoarele laboratoarelor si peretii lor reci.Filmul o ridica la nivel de arta,atat.
O sa incerc in urmatorul material o prezentare a stiintei arheologiei,fata in fata cu Indiana Jones si filmele ce-l au drept erou.Poate mai putin sec.
Multumesc,din nou.

[White1]

Ştiam ca sunt un băiat rău dar acum că am aflat că s-ar putea să refuz unora dreptul fundamental la informaţie mă simt de-a dreptul periculos. Şi cu toate ca mi se rupe inima pentru colega ta o să invoc aceeaşi scuza obosită: aici nu desfaşuram nici un proiect "oficial", nu suntem nici la liceu nici la facultate, nu ne dăm tezele de licenţă sau doctorat. We're here to have fun and maybe learn a thing or two. That's all. (da, noţiunile invaţate la şcoala nu sunt neapărat valabile doar în acel spaţiu dar asta nu inseamnă ca sunt valabile în toate spaţiile , depinde de context şi aici nu mi se pare cazul...mă rog).

[ilustra.films]

@White1. Sincer, Cretzulynne are dreptate. Uite, cazul meu: is un tip destul de credul. Asa am venit pe pamant. Tind spre a avea incredere in orisicine si oricum. Cand e ceva ce la o simpla analiza poate fi descoperit de mine ca fiind minciuna sau inventie atunci na, iau masurile necesare.

Dar cand vine vorba de stiinta, cred ca e mai mult ca important sa specificam sursa. Chiar si asa, sunt unii care pot inventa o sursa dar macar putem verifica si apoi discredita persoana respectiva. Nu e cazul celor de pe forum de aici. Momentan...

Ideea e ca sursa informatiilor e necesara. Asa, poate oricine sa inventeze orice cum se intampla cu citatele. Tot felul de indivizi au inceput sa imprastie tot felul de false citate ale oamenilor de importanta ai istoriei omenirii si nu numai, pe internet. Iar acolo e mult mai greu. Pana dam de urma celor care au imprastiat falsele citate, ne ies peri albi.

Pe cand aici, putem usor sa verificam ce si cum si gata. Dar important e sa avem ce verifica. E un risc la care e expus threadul tau, daca sursele nu is mentionate, pentru ca din pacate, traim intr-o lume complexa.

[Cretzulynne]

Ştiam ca sunt un băiat rău dar acum că am aflat că s-ar putea să refuz unora dreptul fundamental la informaţie mă simt de-a dreptul periculos. Şi cu toate ca mi se rupe inima pentru colega ta o să invoc aceeaşi scuza obosită: aici nu desfaşuram nici un proiect "oficial", nu suntem nici la liceu nici la facultate, nu ne dăm tezele de licenţă sau doctorat. We're here to have fun and maybe learn a thing or two. That's all.

Hehe, abia acum afli ca esti un mic infractor si eu mi-s justitiarul forumului ?
Lasand gluma la o parte, te rog sa ma lamuresti cu obsesia asta cu scoala. Am zis eu ceva de asta ? De licente, doctorate si alte hartii normative ?
Nu de alta, dar vrei sa vorbim despre stiinta. Ori stiinta = a cunoaste informatii = conglomerat de litere, cifre si alte simboluri ce exprima idei.
Desi, daca ma intrebi pe mine, eu cred ca de fapt vrei sa filozofam! Asa-i ?
In cazul asta, 1 + 1 = 3, adica un barbat si o femeie au un copil, deci 3. Iata o mostra de filozofie bazata pe cunostintele stiintifice.

(da, noţiunile invaţate la şcoala nu sunt neapărat valabile doar în acel spaţiu dar asta nu inseamnă ca sunt valabile în toate spaţiile , depinde de context şi aici nu mi se pare cazul...mă rog).

Te rog sa detaliezi.

Pana atunci, scriu urmatoarele:
Scoala a aparut dupa stiinta. Prima a fost algebra, adica numerotarea, adica matematica. Plus ca la scoala (indiferent de nielul academic, adica de la gradinita pana la cursurile de doctorat) inveti stiintele. Iar aceste stiinte sunt si stiinte aplicate, nu doar "insirand cuvinte goale. Ce din coada au sa sune." (Eminescu). Sau mai bine zis, se propaga stiinta.
Putina istorie, ca sa facem lumina asupra acestui subiect:

Cine a inventat scoala ?
Cine a inventat numerele ?

Bun. Vreti sa o luam cu inceputul si sa imi raspundeti la fiecare din aceste intrebari, in ordine ?
1. Cand a aparut Universul ?
2. Cum / Din ce cauza a aparut Universul ?
3. De ce a aparut Universul ?

[ilustra.films]

Bun. Vreti sa o luam cu inceputul si sa imi raspundeti la fiecare din aceste intrebari, in ordine ?
1. Cand a aparut Universul ?
2. Cum / Din ce cauza a aparut Universul ?
3. De ce a aparut Universul ?

Asa, pentru ca recent am lucrat la un scenariu Sci-Fi, da-mi voie te rog sa incerc a raspunde:

1. Deoarece timpul nu exista, nu exista nici moment exact al aparitiei universului.
Articol mai vast despre Existenta (sau non-existenta timpului []ca sursa])
https://www.thoughtco.com/does-time-...-exist-2699430
Inceputul articolului (pentru cei care nu vor sa dea click
Time is certainly a very complex topic in physics, and there are people who believe that time does not actually exist. One common argument they use is that Einstein proved that everything is relative, so time is irrelevant. In the bestselling book The Secret, the authors say "Time is just an illusion." Is this really true? Is time just a figment of our imagination?
Biblia spune ca universul a aparut a fost conceput in cea de-a 3-a zi. .

2. Nu exista o cauza exacta. Teoriile incep sa se schimbe tot mai repede asa ca iar o sa citez Biblia despre cum a fost conceput Universul. Geneza 1.13-18:
13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.
14. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii,
15. Şi să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul. Şi a fost aşa.
16. A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare pentru cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopţii, şi stelele.
17. Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să lumineze pământul,
18. Să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.

3. Intrebarea 2 cu 'Din ce cauza...' se cam leaga cu intrebarea 3 cu 'de ce...'
Ain't that a good question?

Cam istea is raspunsurile mele...

[White1]

Off to a great start, guys 8-|
Cretzulynne: licenţa, doctoratul...alea erau doar nişte exemple de instanţe în care folosirea aparatului critic e obligatorie, în opoziţie cu mediul în care discutăm acum. Nu era obligatoriu să pomeneşti tu înainte de ele, pentru a le putea invoca şi eu apoi. Nu e nici o obsesie.
Ştiinţa nu e egala cu cunoaşterea de informaţii. Sa spunem că cumpăr (8-|) mâine un ziar şi citesc ceva anchetă a unui jurnalist. Eu obţin informaţii noi atunci când citesc ziarul iar jurnalistul le-a obţinut atunci când a derulat ancheta dar nu cred ca am putea spune că activitatatea oricăruia dintre noi are legatură cu ştiinţa. Nu, nu vreau să filozofăm, nu cred ca ne ţine pe vreunul din noi să o facem. Cel mult sa ne prefacem ca o facem 8-|
Nu am ce sa detaliez, mi se pare ca acolo am explicat deja ce vreau să zic.
Şcolile au aparut cu mult înaintea ştiinţei dar probabil inţelegem lucruri diferite când ne referim la ea.

Ilustra: Începutul articolului e pus acolo ca să fie demontat mai târziu, nu ştiu daca e o idee bună sa îl citezi separat Evident, Einstein nu a dovedit ca "totul e relativ", doar ca nu există un cadru de referinţă universal valabil in funcţie de care sa fie măsurat spaţiul şi timpul dintre diferite evenimente . Dar viteza luminii, de exemplu, nu e relativă...e aceeaşi pentru toti observatorii indiferent de cadrul lor de referinţă. Iar timpul e o componentă esenţială in teoria sa.

Despre restul poate altădată.

[ilustra.films]

Ilustra: Începutul articolului e pus acolo ca să fie demontat mai târziu, nu ştiu daca e o idee bună sa îl citezi separat Evident, Einstein nu a dovedit ca "totul e relativ", doar ca nu există un cadru de referinţă universal valabil in funcţie de care sa fie măsurat spaţiul şi timpul dintre diferite evenimente . Dar viteza luminii, de exemplu, nu e relativă...e aceeaşi pentru toti observatorii indiferent de cadrul lor de referinţă. Iar timpul e o componentă esenţială in teoria sa.

Nu e nimic. Demontam si noi aici inceputul ila de articol.
Well.. aceasta relativitate ma macina pe mine. Sau non existenta ei. Metrix mi-a dat mult de gandit in sensul ista si apoi ai venit si tu cu inexistenta masei si faptul ca exista aceasta interactiune energetica intre particule. De aici putem usor pleca cu idea ca totul e relativ avand in vedere ca masa nu exista cu adevarat si ceea ce vedem noi e doar ceea ce mintea si ochii nostri pot sa perceapa. Ce vrei mai relativ de atat? Ok. Particulele istea exista dar nu au masa. Aici e poate ceva ce... poate vorbi despre tot si toate. Adica, daca reusim sa intelegem cat de bine putem istoria particulelor, o sa putem intelege tot. Orice informatie despre particule e bine venita, daca vrea cineva sa pune acilea linkuri ca de filosofat e usor desi Einstain a plecat de la idei si filosofii inainte de toate. Haidem sa descoperim originile universului...

Eu mai am si alta problema momentan - Sper ca victor nu face studiu de caz pe noi acilea, ca sa vada daca teoria de la scoala se poate aplica in viata reala. Nu de alta dar nu vreau sa reiasa pe nicaieri ca is criminal. Nu ca nu vreau sa reiasa ceva ce e adevarat. Nu vreau sa reiasa ceva ce nu e adevarat. victor... ai grija tata cum ne studiezi pacilea . Si mult spor!

[White1]

Şi Einstein se frământa din cauza faptului ca lumea confunda relativitatea cu relativismul, nu cred că azi ar fi mai liniştit
Particulele au masă, doar ca aceasta nu e o calitate primară a lor ci e dată de intensitatea interacţiunii cu câmpul Higgs (like a chick who needs some make-up to look good, her beauty is a secondary quality,not an intrinsic one or something along those lines 8-|)
Da, nu avem acces direct la realitatea obiectivă, existenţa acesteia nu poate fi demonstrată ci doar presupusă. E una din asumpţiile de bază ale realismului ştiinţific.

Întrebările lui C...a treia mi se pare dubioasă. De ce a apărut Universul? Nu ştiu, a avut de ales? De ce am presupune ca a apărut cu vreun scop anume? De ce sa atribuim intenţionalitate unor entităţi care nu posedă aşa ceva?
Singurul răspuns la care ma pot gândi la 2) e "condiţiile iniţiale au permis ca acest lucru sa se întâmple" dar ştiu ca nu sună deloc satisfăcator. Adevărul e ca nimeni nu ştie, ecuaţiile Relativităţii Generale se "frâng" când sunt aplicate singularităţii. We'll have to wait for a quantum theory of gravity, i guess.
La 1) se găseşte uşor răspunsul 8-|

[Cretzulynne]

1. Deoarece timpul nu exista, nu exista nici moment exact al aparitiei universului.
Time is certainly a very complex topic in physics, and there are people who believe that time does not actually exist. One common argument they use is that Einstein proved that everything is relative, so time is irrelevant. In the bestselling book The Secret, the authors say "Time is just an illusion." Is this really true? Is time just a figment of our imagination?

Daca timpul este o iluzie, atunci, ca parte componenta a sferei noastre, rezulta ca si universul este o iluzie ce nu se extinde. Spunea cineva, pe undeva, ca si iubirea e o iluzie...

Raspunsul concret:
Toata lumea spune ca e batran de 15 miliarde de ani, dar, de fapt, are 13.798 ± 0.037 miliarde de ani.
Cum au calculat ? Habar n-am.
Dar, asta inseamna ca suntem la jumatatea vietii si ne asteapta un Big Crunch, alias
apocalipsa biblica ? Hmm...

2. Despre nasterea Universului - teoria Big Bang;
Dar, daca nu-i aceasta teorie ?
Ci aceasta ?
Ce credeti despre ipoteza " Teoria Big Bang nu e corecta." ?

3. De ce a aparut Universul, adica de ce au existat elementele ce au dus la nasterea noastra, de ce niste elemente au avut tocmai acest efect si nu altul, ca si cand ar fi fost o regula undeva ca daca alaturi asta cu asta si boom! Iata Universul! Si te gandesti ca a fost un experiment...
Stiu, o dau in existentialisme.

Şcolile au aparut cu mult înaintea ştiinţei dar probabil inţelegem lucruri diferite când ne referim la ea.

Aoleu.
Te rog, spune-mi cum inveti pe altcineva o notiune, inainte ca ea sa existe ?
Adica, eu, ca astronom, observ cerul. Observ asta si aia. Transmit concluziile mele altei persoane. Deci il invat, deci il informez, deci il instiintez.
Sa nu uitam ca stiinta nu e formata numai din fapte si demonstratii, ci si din TEORII!

Si sa nu uitam nici asta: de la a cunoaste cuvantul pana la a cunoaste semnificatia acestuia e distanta lunga.

Apropo, multumesc ca ai mentionat de bosonul Higgs, postulatul doi al luminii formulat de Einstein in teoria sa a relativitatii restranse si singularitate.

Alte intrebari:
4. Din ce este alcatuit Universul ?
De luat fiecare: materia, energia si informatia.
5. Ce consideratii aveti depsre antimaterie ?
6. Exista mai multe Universuri ?

[ilustra.films]

Raspunsul concret:
Toata lumea spune ca e batran de 15 miliarde de ani, dar, de fapt, are 13.798 ± 0.037 miliarde de ani.
Cum au calculat ? Habar n-am.
Dar, asta inseamna ca suntem la jumatatea vietii si ne asteapta un Big Crunch, alias
apocalipsa biblica ? Hmm...

Ce te face sa crezi ca suntem la jumatatea vietii mai exact? Adica..fix la jumatate si nu spre final sau mai spre inceput?

3. De ce a aparut Universul, adica de ce au existat elementele ce au dus la nasterea noastra, de ce niste elemente au avut tocmai acest efect si nu altul, ca si cand ar fi fost o regula undeva ca daca alaturi asta cu asta si boom! Iata Universul! Si te gandesti ca a fost un experiment...
Stiu, o dau in existentialisme.

Cred ca inainte de toate, iti complici prea mult existenta. Hai sa vorbim despre lucruri concrete ca de aia se numeste acest thread... stiinta. Zic si eu

Alte intrebari:
4. Din ce este alcatuit Universul ?
De luat fiecare: materia, energia si informatia.
5. Ce consideratii aveti depsre antimaterie ?
6. Exista mai multe Universuri ?

4. Eu unul nu am atat de multe informatii despre Univers. Ma dau batut la intrebarea asta.
5. O foarte interesanta materie. Foarte chiar. De ce exista si cum functioneaza: habar n-am.
6.

[ilustra.films]

Şi Einstein se frământa din cauza faptului ca lumea confunda relativitatea cu relativismul, nu cred că azi ar fi mai liniştit
Particulele au masă, doar ca aceasta nu e o calitate primară a lor ci e dată de intensitatea interacţiunii cu câmpul Higgs (like a chick who needs some make-up to look good, her beauty is a secondary quality,not an intrinsic one or something along those lines 8-|)
Da, nu avem acces direct la realitatea obiectivă, existenţa acesteia nu poate fi demonstrată ci doar presupusă. E una din asumpţiile de bază ale realismului ştiinţific.|

Eistein ar fi trebuit sa se bucure inainte de toate ca lumea auzise de relativitate si relativism. Si nu numai atat, le si confunda.
White1, nu am cum sa te contrazic sau sa nu te contrazic pentru ca nu cunosc atat de multa fizica. Pot doar sa dau copy pasteuri catre linkuri cool si interesante dar... sincer, nu e genul meu. Prefer sa vorbesc despre chestii pe care le cunosc, cum e cineamul. La urma urmei... ma aflu pe un forum de cinema.

Am sa raspund acestui thrad in masura in care cred ca pot aduce o contributie corecta. Altfel, deja cred ca te-ai abatut enorm de la misiunea cu care ai inceput acest thread. Cu tot respectul!

[Cretzulynne]

Ce te face sa crezi ca suntem la jumatatea vietii mai exact? Adica..fix la jumatate si nu spre final sau mai spre inceput?

Nu stiu. Asa am simtit. Soarele nostru mai are termen de 5 miliarde de ani. Universul... e cu semn de intrebare. Bine, e o intrebare retorica.

Cred ca inainte de toate, iti complici prea mult existenta. Hai sa vorbim despre lucruri concrete ca de aia se numeste acest thread... stiinta. Zic si eu

White 2. Daca puneam o intrebare usoara, nu mai ziceai ca imi complic existenta.
Si eu am dreptul sa emit teorii si sa le dezbatem aici. Si asta este si stiinta, si filozofie. De cate ori trebuie sa repet ca nici stiinta nu are fiecare cuvant batut in cuie si declarat ca lege adevarata si absoluta ?!

[ilustra.films]

Nu stiu. Asa am simtit. Soarele nostru mai are termen de 5 miliarde de ani. Universul... e cu semn de intrebare. Bine, e o intrebare retorica.

Eu cred ca e doar lumea asta care pe zi ce trece, ne face sa credem tot mai mult ca sfarsitul e aproape. O fi aproape. Dar de ce ne batem capul atata cu acest sfarsit? Ok. Daca te ingrijoreaza ai doua cai: ori te pocaiesti ori "just let it go".

White 2. Daca puneam o intrebare usoara, nu mai ziceai ca imi complic existenta.
Si eu am dreptul sa emit teorii si sa le dezbatem aici. Si asta este si stiinta, si filozofie. De cate ori trebuie sa repet ca nici stiinta nu are fiecare cuvant batut in cuie si declarat ca lege adevarata si absoluta ?!

Well.. in stiinta, pentru ca se bazeaza pe calcule exacte, din contra, legile is destul de adevarate si absolute. Acum, ca acele calcule is gresite, na. Imi aduc aminte de o situatie intr-un film unde calcule facute de student nu puteau fi verificate, desi studentul respectiv venea la inaintare cu o idee proaspta, noua despre felul in care puteau fi lucrurile vazute si profesorii nu stiau cum sa-i verifice calculele. . Asta e o situatie ciudata, intradevar. Eu nu am forta sa cred ca ne tragem din maimute. Precum nu am forta sa cred in Big Bang, nici in cat de vechi e universul, nici in cat de vechi soarele sau cand va muri acesta. Pur si simplu... nu am forta sa cred in toate acestea. Prefer sa cred in facts care pot fi verificate la o simpla analiza, de catre un om neavizat dar, ca urmare a acesti simple analize, poate intelege valoarea de adevar sau nu a lucrurilor. Eistein a incercat, destul de mult cu succes acest lucru. Eh, eu il astept pe urmatorul Eistein...
Nu ma intelege gresit.Nu is genul ila de individ care "oh... oamenii astia de stiinta de azi..nu mai stiu nimic, le tot invart si le succes si ne capiaza cu descoperirea redescoperirii a descoperirilor nedescoperite". Nu. Din contra. Sunt destul de sigur ca urmeaza un timp al altor mari descoperiri. Doar ca momentan... e foarte multa informatie, peste tot. Toata lumea isi da cu parerea. Scapam din vedere sa vorbim despre facts. De prea multe ori! Oamenii de stiinta, nu se mai gandesc "dar daca vin cu teoria asta, oare cum are sa fie perceputa? Dar eu, cum am sa fiu perceput, in raport cu alulalte descoperiri?". No. Pare ca doar vin cu informatia. Inca o data, nu este vina timpurilor in care traim ca... oamenii de stiinta din trecut erau mai "nu stiu cum". E pur si simplu o perioada, dificila, de tranzitie, care are sa treaca si ea dar pana atunci... ne batem noi capul, generatia milleniala, cu tot felul de aiureli.

[victor_homescu]

Un singur sau mai multe universuri?Materie si antimaterie.


Pe măsură ce înţelegem tot mai bine universul nostru, suntem confruntaţi cu o întrebare tulburătoare: Cum se face că legile naturii sunt atât de fin reglate încât să permită existenţa stelelor, a Pământului şi, în ultimă instanţă, a noastră? Pe de altă parte, teoria corzilor - care se presupune a fi explicaţia ultimă a fizicii – nu conduce la o singură soluţie pentru legile naturii, ci la o bogăţie inimaginabilă de variante. De ce atâtea posibilităţi, când primul gând al filozofilor şi oamenilor de ştiinţă este că existenţa noastră e unic determinată?
Leonard Susskind răspunde la cele două întrebări printr-o remarcabilă schimbare de paradigmă, una dintre cele mai profunde din întreaga istorie a ştiinţei: universul nostru nu e decât unul între nemumărate altele, cuprinse într-un megaunivers în care toate posibilităţile se realizează efectiv.


Două lumi diferite: Cosmos şi Anti-Cosmos?

Descoperirea antimateriei a deconcertat profund pe fizicieni, astronomi, cosmologi şi filozofi. Cunoscând verificata lege a simetriei universale, de dragul simetriei trebuie să fie totuşi imaginat un Univers compus, în părţi egale, din materie şi antimaterie.
Uneori fizicienii să lasă seduşi de idei care par de domeniul pur al fanteziei. De pildă, M. Goldhaber consideră că ar putea exista două lumi separate, una formată din materie, iar cealaltă din antimaterie. El mai precizează că la originea Universului ar fi fost o singură entitate, pe care a numit-o „universon”. Universon-ul s-ar fi divizat în două părţi: „cosmon” şi „anticosmon”, care s-ar fi îndepărtat imediat după formare, generând astfel Cosmosul nostru (din „cosmon”) şi un Anticosmos (din „anticosmon”), care este cu totul în afara posibilităţilor noastre de observaţie. Dacă, în unele zone, într-un oarecare mod, o foarte mică parte din antimateria presupusă a constitui Anticosmosul, străbate/patrunde în Cosmos, aceasta ar putea produce (sau explica?) fenomenele care au loc în prezent în galaxiile Messier 87 şi Lebăda A. Aceasta însă, deocamdată este considerată pură fantezie. Dar, oare, cu 24 de secole în urmă, ideile lui Democrit asupra atomilor nu erau doar o simplă fantezie?

&
- sau poate,din comoditate,pentru confort,pentru a nu iesi din reguli,a ne intoarce la usa bisericii,la rugaciune si credinta,la creatorul divin,este solutia?Poate ca se impune,din moment ce foarte multi din invatatii timpurilor,au abandonat revolutii si au revenit in aceeasi matca.-