Manusi Rosii

[SMC]

Manipularea unui bolnav psihic




In 1957, replica regimului comunist din Romania la inabusirea revolutiei ungare de catre Uniunea Sovietica din 1956, a constituit-o o serie de arestari, mai ales in randurile intelectualitatii, atat in scop preventiv (de a suprima orice initiativa revolutionara in tara), cat si in eventualitatea unor colaborari dintr-e Securitate si cei anchetati. Manusi Rosii, ecranizarea romanului omonim, autobiografic, scris de Eginald Schalattner, propune – dupa spusele regizorului Radu Gabrea – “o cronica aproape exacta, minutioasa, despre tortura psihica”. Si asta si reuseste. Filmul, a carui actiune se petrece aproape numai in inchisoare, se releva ca o investigatie psihologica detaliata, cu obiectivul fixat pe o succesiva depersonalizare a unui tanar scriitor sas, Felix Goldschmidt (Alexandru Mihaescu) – silit, dupa doi ani de detentie, sa-si tradeze prietenii si fratele, membrii ai unui cerc literar, cu pozitie anti-comunista.
Pentru Radu Gabrea, fidelitatea reproducerii unei scrieri memorialistice intr-o opera cinematografica, s-a dovedit, in cazul de fata, total neinspirata. Spre deosebire de inteligenta si subtilitatea “sociologismului vulgar” – un “surogat” siret al realismului socialist – din Prea mic pentru un razboi atat de mare (1969), la resemnarea unui tezism expozitiv al unei teme ingrate – reforma agrara – din Dincolo de nisipuri (1973), pana la Furchte dicht nicht, Jakob (1981), primul lungmetraj din perioada germana - dupa nuvela O faclie de Pasti, de I. L. Caragiale - , film de o redutabila analiza psihologica, si nonconformistul omagiu adus lui Reiner Werner Fassbinder prin meditativul Ein Mann wie Eva (Un barbat ca Eva, 1984) – toate cu o semnificativa, desi contestata, amprenta auteurista, Manusi rosii, este un proiect comod, de serie, intocmai ca si Calatoria lui Gruber, in care empatia paleste in fata re-crearii traumelor traite de protagonist. Aceasta prioritate a scenariului, morfolit de patru persoane (incluzandu-l si pe regizor) - ceea ce a facut filmul sa-si piarda echilibrul dramatic si directiile - , de a reconstitui, cu orice pret, modalitatile de tortura prin care detinutii erau obligati sa vorbeasca, este incompatibila, in primul rand, cu interpretarea submediocra a actorului Alex Mihaescu – personajul cheie in poveste, in jurul caruia graviteaza intreaga actiune. El nu este un bolnav psihic credibil, gama lui de expresii limitandu-se doar la niste bosumflari juvenile – intre stari de suferinta, resemnare si incertitudine. De asemenea, momentul de tranzitie (din opozant in colaborator) este indeslusibil. In al doilea rand, trecutul tanarului – schitat in flashback-uri – nu patrunde suficient in intimitatea relatiilor de prietenie pe care el le avea cu cei pe care va urma sa-i tradeze. Drept pentru care, actul tradarii nu functioneaza decat la nivel narativ. Nici nu mai conteaza ca in spiritul si sprijinul minutiozitatii unei reconstituiri cat mai exacte, filmul e un conglomerat de ideologii, ambitii, credinte, date, citate, etc – ori ca anchetatorii sunt evocati ca niste bufoni galagiosi (se aproba, se completeaza, fac pe “bunul” si “raul”, dau vina unul pe altul). Astfel, Manusi Rosii, nu ramane decat povestea schematica a manipularii unui biet bolnav psihic.

[dragonfly_drk]

Ce-i drept, orice film are chichitele sale. orice film are o "oaie neagra". In cazul de fata, dezamagriea, daca o putem numi asa, s-a produs la nivelul la care niciun film nu ar trebui sa il accepte. cel al personajului principal. insa restul compenseaza. hai, sa privim si patea buna a lucrurilor. pentru ca, daca facem o comparatie a filmelor de gen, Manusi Rosii e undeva pe la mijloc. Deci e bine.

ca o curiozitate, filmările s-au desfăşurat la Bucureşti şi Sibiu în primăvara anului 2009 pe parcursul a 36 de zile, iar bugetul alocat producţiei s-a situat în jurul sumei de 750.000 de euro. Cam putin referitor la numarul de zile. Dar incerc sa le gasesc scuza ca locatiile nu au fost multe si nici complicatiile unui numar mare de actori, scene, etc.

si ca sa vin cu o completare la ceea ce spunea SMC mai sus, sa vedem intregul discurs al regizorului Radu Gabrea (care prin aparitia sa in film, nu face decat sa devina un nou Nicolaescu. Cel putin eu asta vad. Poate si pentru ca nu pot accepta ca un regizor sa isi imbine munca regizorala cu cea de actor. Mai bine faci un lucru si bun, decat sa faci doua si pe jumatate.):

„«Mănuşi roşii» este un film despre tortura psihică. S-au făcut câteva filme despre suferinţele oamenilor în închisoare, s-a scris în orice caz mult. Niciodată, după ştiinţa mea, n-a existat o cronică aproape exactă, minuţioasă, detailată până la penibil, a modului în care, pe modelul unei exorcizări, pe modelul psihologic al inchiziţiei catolice, de tristă amintire, regimul comunist şi aparatul lui represiv au reuşit să construiască mii de cazuri «penale», care i-au ajutat să realizeze în mod «legal», distrugerea unei părţi a societăţii româneşti , aici, a unor membri ai comunităţii săseşti"

Ah, de aici sa intelegem ca el a reusi sa transpuna pe ecran cronica aia minutioasa pe care inca nu a descoperit-o? hmmm... eu cred ca nu.

[keepwalking]

ca o curiozitate, filmările s-au desfăşurat la Bucureşti şi Sibiu în primăvara anului 2009 pe parcursul a 36 de zile, iar bugetul alocat producţiei s-a situat în jurul sumei de 750.000 de euro. Cam putin referitor la numarul de zile.

cam putin??? 22.000 de euro (un miliard de lei) pe zi e cam putin?

[dragonfly_drk]

nu, nu... nu ma refeream la buget. ma referam la numarul de zile.
de buget nu ma ating... it's way beyond me this aspect.
L.E. desi, daca stau bine sa ma gandesc... comparativ cu calitatea filmului, bugetul e cam mare.

[rvn]

L.E. desi, daca stau bine sa ma gandesc... comparativ cu calitatea filmului, bugetul e cam mare.

atunci,compara calitatea Avatarului,sa spunem, cu bugetul lui. si vezi ce iese!
p.s.ai nimerit-o ca nuca in perete.

[dragonfly_drk]

la fel si la Avatar... degeaba efectele sunt super misto si bugetul e mare daca ideea e... cum sa spun... mediocra, banala, aiurea... si mai e si transpusa prost pe ecrane. si nu ma contrazice. m-am uitat la primele 10 minute din film si am adormit... si nici nu am de gand sa ma mai uit la el vreodata. e prea tras de par. vrea atat de mult sa fie un film bun incat a ajuns sa fie exagerat...

[rvn]

ia o pauza si respira adanc.apoi rationeaza cateva minute.
sa-mi raspunzi apoi la intrebarea urmatoare: de cand exista un raport direct proportional intre calitatea unui film si marimea bugetului lui?
ei?

[dragonfly_drk]

nu pot sa cred ca mi-ai pus o asemenea intrebare. ok... o sa incerc sa iti raspund.
de ce ai nevoie pentru un film?
de materiale, de oameni, de efecte, de "ustensile" (daca te respecti si vrei un film bun).
daca locatiile in care filmezi, daca oamenii pe care ii platesti, daca efectele pe care le folosesti sunt "la mana a doua", e clar, bugetul e mic pentru ca nu sunt scumpe, insa lucrul asta scade si din calitate.

in schimb, daca platesti cei mai buni actori, cei mai buni tehnicieni, cameramani si ai si lucruri de calitate (efecte, camere, platou, microfoane, cablute, surubernite, costume etc), e clar, sunt mai scumpe, bugetul e mai mare iar calitatea e mult mai ridicata.

insa aici, nu mai e vorba de calitate... multe filme au fost ridicate in slavi tocmai din cauza calitatii filmarii... (Avatar), insa ideea... nu a fost deloc originala. tot asa, multe filme au avut un scenariu bun, calitate nexam insa transpunere foarte buna. si acum, te intreb eu: ce preferi? un film cu o calitate inferioara dar care transmite ceva? sau un film cu calitate superioara care dupa ce iesi din sala de cinema, tot ce iti ramane in minte sunt efectele...?

tot asa, multe filme romanesti au un buget foarte mare. de ce? da, stiu... multi bani nici nu mai ajung pe platouri... insa cei care ajung sunt dusi acolo ca sa compenseze ideea mediocra printr-o calitate a filmului care se spera a fi mai apoi apreciata. e un fel de fraiereala: hai sa ii bagam omului efecte pe gat pana nu mai poate duce. hai sa ii bagam cadre complexe si replici pompoase, poate asa, nu o sa isi deie seama cat suntem de banali.

dar pana la urma se ridica problema:
"ori vorbim despre Manusi... ori nu mai vorbim?"

[rvn]

nu ma interesau toate aceste explicatii.
fraza aceea ai scris-o fara sa gandesti.calitatea artistica a unui film (daca la ea te refereai) si nu la cea a efectelor vizuale,de cele mai multe ori,n-are legatura cu banii.din contra.
filmele de arta,cred ca sunt pe ultimele locuri in topul bugetelor alocate pt.producerea lor.
acum,revenind la "Manusi Rosii",cred ca Keepy are dreptate sa se mire.
n-am vazut filmul.sigur, cei care au participat direct la partea de productie pot justifica si ultimul leu din miliardul cheltuit pe zi.poate au mancat numai icre negre,n-avem de unde sti.

[dragonfly_drk]

pai si eu nu am zis aceeasi chestie?

dar vezi tu, calitatea e de doua feluri. cea artistica si cea tehnica. asta ai uitat sa mentionezi.

in fine, tot un film mediocru ramane oricat de mare ar fi fost bugetul. si nici aia nu cred ca pot justifica banii. treaba lor. bine ca l-au facut sa avem noi la ce sa ne uitam.

(si cu asta eu mi-am cam terminat treaba pe aici. nu de alta dar cine naiba sa vorbeasca de un film cand Cafeneaua e mult mai interesanta?
R.I.P. Cinemagia. voi participa cu placere la funerariile tale. hai, pa)

[DM613]

I have to admit it's quite annoying when 3 of those are in your face. Kinda hard to aim when your screen is full of blinking red dots. And in a dark map like that, you're a pretty easy target for snipers when your head is covered with those

[blonduradu]

Un film foarte reusit.Felicitari tutoror celor care au lucrat la acest film!







___________________________________
Tratamente acnee