Filme romanesti curajoase

[Led-Ze-Pencil]

Pt ca e plictiseala prin sectiunea asta, hai sa vedem: care film a spus cu mai mult curaj una si alta pe vremea cimentatului?
Si nu ma refer la soparle si aluzii.

Am revazut acum Omul de fier al lui Wajda si am cazut, din nou, de pe scaun:
Cum putea un film din anul 1981 sa arate, in Polonia comunista:
- personaje urmarite la tot pasul de securitate
- convorbiri ascultate
- greve
- fluturasi si afise protestatare
- revolta din 1970 in care S-A TRAS in oameni, unul dintre ei fiind personaj important in film
- tancuri sovietice, impuscaturi in strada, politica de intimidare, manevre de acoperire a crimelor
- infiintarea Solidaritatii
???

[nume]

La capat de linie al lui Dinu Tanase, poate unul dintre cele mai curajoase bastinase..... Faleze de nisip, Croaziera lui Daneliuc (superb), De ce trag clopotele Mitica? , Reconstituirea, Secventele lui Tatos (e singurul film in care imi place cum joaca Mircea Diaconu -carciumaru')....

[Led-Ze-Pencil]

Da, dar in Secvente, secventa celor doi figuranti care se descopera peste ani ca fiind unul tortionarul celalalt victima, nu e curajoasa. (Ca despre curaj e aici vorba, nu despre filme bune si atat). Intelegi ca e vorba de fapt de anii stalinisti si anchetele securitatii, dar in film se vorbeste de Siguranta (dinainte de 45) si victima.
O secventa tare, in care un securist il bate pe un taran ca sa intre in CAP am vazut-o in Vanatoare de vulpi si m-am crucit. Treaba e ca in cinema nu aparea, fusese evident scoasa, dar eu am vazut o copie de 16 mm la un cineclub si scapase cumva de toate etapele cenzurii. Era o copie ratacita intr-o arhiva studenteasca.

Ar trebui sa spun: curajoase PE FATA, nu incifrat. Mergeam la Glissando si intelegeam ca e vorba de Ceausescu, desi nu era. Glissando nu e un exemplu bun in acest topic, cu toate calitatile lui.

Pe fata, cum e in Omul de fier.

[Pitbull]

Curajoase "pe fatä" nu prea erau... Sistemul nostru, super-draconic si ultra-parsiv, o excludea. Noi nu aveam "portite", ca polonezii - aveam cel mult "ferestruici" (adicä: scäpau accidental, nu diplomatic...)
Cred cä singurele mai mult sau mai putin on-topic sunt "Reconstituirea", "Vânätoarea de vulpi" si "Faleze de nisip".
Meritä sä fie mentionat si "Croaziera", desi e semi-off-topic: parabolä, da - dar trimiterile la Nicu si Leana (nu doar individual, ci si sistemic) erau hiper-evidente! La premierä, comentam cu colegii (eram în anul I de facultate), zic: "Proca e Ceausescu clar!" - la care Anca Florea (actuala doamnä Mälaimare; pe-atunci, taicä-su era redactor sef la "Era Socialistä", si ea era comunista institutului): "Hai mai lasä-mä, astea-s obsesiile tale, mereu!"
"De ce trag clopotele, Miticä?" si "Glissando" nu aveau nimic "curajos"; asa-zisa lor "disidentä" era un placebo spectatoricesc, combinat cu tembelismul sufläsiniaurtonic al cenzorilor.

[Led-Ze-Pencil]

Da, in Pisica Rupta, Daneliuc povesteste despre decodificarea asta in "Croaziera" inclusiv din partea lui Dulea/Suzana. Dar nu aveau ce-i face. Aparea un tip la TV si ei se plimbau cu lingura pe "fatza" lui. Totul era bagat intr-o mare metafora.

Cat de draconic era sistemul nostru si cat de permisiv cel polonez (care, sa recunoastem, a rasturnat regimul comunist din lume) incat la ei sa se poata Omul de fier si la noi numai "metafoare'?

V-ati intrebat vreodata asta?

Sau polonezii aveau mai multe oo?

[Pitbull]

Polonezii aveau biserica catolicä, aia a jucat un rol DECISIV - era stat în stat!
(Secundar, da, au si mai multe oo; comparativ cu noi, sunt mai aprigi si mai cinstiti.)

[Led-Ze-Pencil]

ok, editez mesajul:
nu doar polonezii, dar si cehii au avut filme curajoase. Banuiesc ca si ungurii, dar nu prea le stiu filmele. Sarbii nu mai zic...
e drept ca la noi era balaurul mai mare si cu mai multi ochi, inclusiv inspre ce se intampla in cultura.

[nume]

Curajoase "pe fatä" nu prea erau...

Mda, si topicul se si poate inchide, 2+1=2. Oricum sa scrii cu creta P ula era semn de curaj.

[Led-Ze-Pencil]

Sau putem ramane la nivelul de "metafore si soparle" si sa facem lista in functie de asta.
care ar fi, deci?

La capatul liniei
Glissando
Faleze de nisip
Reconstituirea
Croaziera
Vanatoare de vulpi

mai sunt?

[transilvana]

Concurs mie mi s-a parut mai subversiv decit Glissando

[Pitbull]

Just.
Cum spuneam, "Glissando" nu era deloc subversiv - dimpotrivä, era "pe linie" (antifascist si în fond, si în formä), dar cenzorii eleno-dulieni vedeau posibile strâmbe peste tot (cadrul cu megafonul, cel cu nebunul aplaudat pe scenä, gimnastica din final)...
In schimb, "Concurs", da - era subversiv, însä indirect, pe calea parabolei si a metaforelor.

[Led-Ze-Pencil]

da, Concurs vorbea despre o lume defecta, despre incapabili ajunsi sefi, turnatori, bagatori de seama, incompetenti, parsivi, curve (de oameni). Vorbea despre o dezorientare generala, timp in care se petrecea o crima pe care ei ar fi putut s-o previna daca erau altfel. Si despre "maturizarea" pustiului - de fapt despre pericolul pervertirii lui - dupa ce va trece prin toate astea.
Mi-e teama insa ca nu e neaparat vorba de comunism aici, filmul ar fi valabil si acum (vezi teambuilding-urile marilor companii) si ar fi valabil oriunde. Vorbeste mai mult despre oameni si legaturile sociale.
Nu sunt semne atat de clare ca e vorba de comunism. Sau sunt si nu le-am vazut eu?

[Pashpix]

Destul de curajoase mi s-au parut si cateva scene din "Osanda", film care nu era in ton cu morala socialista.

[transilvana]

ca raspuns la intrebarea "era Concurs subversiv impotriva comunismului sau doar asa in general?"

Nu stiu ce virsta aveau ceilalti contributori de pe cinemagia in 1985, dar eu imi amintesc foarte bine atmosfera din perioada cind a iesit Concurs pe ecrane (pentru doar o saptamina, ca l-au scos repede)

in primul rind, traiam in comunism. nu exista alt context, nu aveam alte repere. Deci pentru orice spectator, o critica la adresa "sistemului" nu putea insemna decit sistemul comunist, iar ideea in sine ca unii sint prinsi in mizeriile si chitibusurile vietii de zi cu zi si nu fac nimic ca sa impiedice o crima era o idee revolutionara. Cetateanul Romaniei Socialiste nu avea indoieli, nu se abatea de la drum, viata pentru el nu era o descoperire de sine (ca la americani!) ci avea un singur scop: sa urmeze cit mai precis si mai entuziast directivele. Subiectul si personajele din Concurs sint atit de antitetice ideologiei marxist-totalitare de la noi, nu mi-e clar cum anume ar fi putut fi mai "specific anticomunist"? Adica mai clar decit misterioasele forte autoritare (vezi personajul lui Dragos Pislaru) care arunca CEVA in aer, si care inca dau fiori oricui a trait in perioada respectiva? Faptul ca acum s-ar putea potrivi si ar putea fi interpretat drept critica la adresa altor institutii si ordini sociale nu face decit sa confirme ca totalitarianismul marxist, ca mecanism, nu e neaparat original - se inrudeste cu alte genuri de sisteme menite sa-ti spele creierii si sa te disciplineze, precum fascismul sau corporatismul.

[nume]

Cetateanul Romaniei Socialiste nu avea indoieli, nu se abatea de la drum, viata pentru el nu era o descoperire de sine (ca la americani!) ci avea un singur scop: sa urmeze cit mai precis si mai entuziast directivele. Subiectul si personajele din Concurs sint atit de antitetice ideologiei marxist-totalitare de la noi, nu mi-e clar cum anume ar fi putut fi mai "specific anticomunist"?

Ai dreptate, filmul este foarte bun si extrem de curojos. Din pacate cine il judeca azi dupa ce il vede pentru prima oara cred ca omite sa-l incadreze in epoca, iar motivele sunt lesne de inteles. Pana si bietele "soparle" bagate in scheciurile de revelion erau considerate subversive (cele ale lui Toma Caragiu (Omul cu soparla) si Amza). Am tot incercat sa ma gandesc la filme curajoase, pe langa Croaziera si asta, nu-mi prea mai imi vin multe in minte. Cu "soparle" ar mai fi destule...

[Led-Ze-Pencil]

...in primul rind, traiam in comunism. nu exista alt context, nu aveam alte repere. Deci pentru orice spectator, o critica la adresa "sistemului" nu putea insemna decit sistemul comunist, iar ideea in sine ca unii sint prinsi in mizeriile si chitibusurile vietii de zi cu zi si nu fac nimic ca sa impiedice o crima era o idee revolutionara.

Ai dreptate, filmul trebuie judecat in contextul de atunci si, dupa cum bine spui, acest context trebuie reamintit pentru a-l vedea ca pe un film anti-comunist. Eu nu zic ca, la vremea lui, nu a fost o soparla mare (un dinozaur, practic) impotriva sistemului, pe care l-au scos repede de pe ecrane si l-au facut uitat - probabil ca mai rula din cand in cand doar pe la cinemateca si la Preoteasa, adus de Mircea Dumitrescu, rip. Nu-i contest nici curajul, il putem pune linistiti pe lista filmelor curajoase de aici. Nu vreau sa-i minimalizez meritele, mi-a placut si in 88 cand l-am vazut prima data si anul trecut, cand l-am revazut. Ziceam doar ca nu are o "amprenta" anticomunista evidenta, dupa care oricine il va vedea acum, sa zicem un pusti de 16 ani, sa inteleaga ce insemna comunismul. Chestiile de acolo pustiul asta le va vedea si acum in jurul lui si nu va intelege: care era problema de fapt? Filmul ramane ca anti-comunist IN CONTEXTul de atunci. Si consider ca e un merit faptul ca ramane valabil si acum, chiar daca reinterpretat.

Faptul ca acum s-ar putea potrivi si ar putea fi interpretat drept critica la adresa altor institutii si ordini sociale nu face decit sa confirme ca totalitarianismul marxist, ca mecanism, nu e neaparat original - se inrudeste cu alte genuri de sisteme menite sa-ti spele creierii si sa te disciplineze, precum fascismul sau corporatismul.

ai dreptate si aici, cu toate astea existau puncte de diferenta intre ele prin care le puteai deosebi. La fascism, in afara sistemului totalitar, exista "amprenta" teoriei raselor si prigoana evreilor (nu mai dau exemple de filme pe tema asta ca sunt cu sutele) la corporatism era "amprenta" depersonalizarii omului si transformarea lui intr-o unealta si o victima a societatii de consum (The Network, Idiocracy si multe altele)... Si comunismul avea amprenta lui, dupa care il poti recunoaste. In "Ciocarliile pe sarma" de exemplu, presedintele tarii vine in vizita pe santierul unde lucrau "voluntari" iar personajul principal il intreaba unde au fost dusi cutare si cutare, care au facut niste comentarii incomode asupra regimului. Drept urmare, personajul e luat si el pe sus de securitate si bagat la duba. Sau apar ca personaje filozoful, procurorul si micul intreprinzator din regimul burghez, care sunt pe santier ca sa-si spele pacatele prin munca. Si prostituatele vechiului regim, de asemenea. Se arunca la fier vechi masini de scris (!) paturi de spital care au pictate icoane pe ele, crucifixe etc. Cam atinge probleme 'punctuale', specifice comunismului. Sau in Omul de fier, cand grevistii sunt numiti "contrarevolutionari" si "reactionari" si se arata cum a fost inecata in sange revolta din 70 din Gdansk. Se vede interventia cu tancuri a sovieticilor. Sunt amanunte definitorii ale regimului comunist.
Ca altfel, daca in orice an si sub orice regim venim cu o metafora impotriva sistemului si ea functioneaza, ce avem? Vom vedea si Contele de Monte Cristo ca o parabola impotriva sistemului fascist sau comunist? Ca doar si acolo e vorba de un context politic, nu?

Inca o data: da, sunt de acord, Concurs a fost facut cu intentii anticomuniste si a fost o bomba la vremea lui. Doar ca acum intentiile alea nu se mai vad prea clar.

[Coshava]

Si comunismul avea amprenta lui, dupa care il poti recunoaste. {...}

Mi se pare un punct de vedere absolut corect si pertinent si, din aceasta perspectiva - a filmelor "cu singe-n ele", as aminti si eu un film care - desi sub-mediocru as zice per ansamblu - are citeva tuse specific "comuniste" cit se poate de curajoase pentru vremea respectiva : "Premiera".

Secventa in care "goanga mare de la Partid din minister" vine sa tina sedinta de "cenzurare a continutului piesei inaintea premierei" ( desi nu e explicit denumita asa ci respectind limbajul de lemn al epocii ) si impune eliminarea unei replici inofensive ca "Am pus-o de mamaliga !" pe motiv ca ar putea duce cu gindul la ... nerealizarile de plan in agricultura mi se pare - judecind retrospectiv - aproape neverosimil de curajoasa la un aspect specific acelor vremuri.

[Disciple]

Pe Sergiulica nu il ia nimeni in seama? :lol: :lol:

[Pitbull]

Ba da, destui. :love:
Din päcate... :oops:

[Coshava]

Pe Sergiulica nu il ia nimeni in seama? :lol: :lol:

Nu prea are de ce ...