"Iron Man"

[Pitbull]

"Iron Man" – Cinemadgetãrie
Oportunism francizcan

Aþi observat boala tot mai rãspânditã a mulgãtorilor de francize de a le "actualiza" fãrã nici o noimã? Cam ca elevul ãla citat de Saftu, care scrisese-n tezã: "Mam mare ºi tanti Miþa ia promis lui Goe cã dacã mai rãmîne repetent ºi anul acesta, îl duce la Bucureºti de 23 August." De Laurentiis ºi Guillermin, când au dat de-a dura duduind duda "King Kong" (1976) au crezut c-o sã stea mâþa-n coadã dacã-l aduc în contemporaneitate ºi cocoaþã nu pe E.P.B., pe nou-nãscuþii gemeni W.T.C. (adicã douã simboluri falice în loc de unul!); noroc cã Peter Jackson, cu propria-i dudã din 2005, a avut mãcar bunul simþ de a reveni în anii '30. Spielberg, care nu mai aminteºte decât cu numele de autorul antologicelor "Duel" ºi "Jaws", a comis aceeaºi tâmpenie în "War of the Worlds" (gafã pe care am analizat-o pe larg în cronica respectivã). ªi astea nu-s decât douã dintre cele mai flagrante exemple. Care cum pune mâna pe-un subiect devenit brand ºi retro, hai hop sã-l aducã mai printre noi, convins c-o sã iasã ºi mai mamã-Doamne.
La fel pãþeºte ºi Tony Stark, aka Iron Man, adicã Omu-hãl-die-fier, dacã nu v-aþi prins deja, sub paterna oblãduire a patronilor sãi de la Marvel, implementatã de producãtorii Avi Arad, Kevin Feige, ºi cu restul, zece (da, atâþia sunt - ºi-i lesne de priceput de ce: casa Marvel produce singurã-singuricã Ironmanu', aºa cã era normal sã se-nfigã cât mai mulþi la o ciosvârtuþã din tantieme), ºi scenariºtii Mark Fergus, Hawk Ostby, Art Marcum ºi Matt Holloway - fãrã sã-i uitãm nici pe personagiºtii Stan Lee, Don Heck, Larry Lieber, Jack Kirby. Aºadar, dacã-n varianta de la mama ei, Stark pica de papagal în Vietnam, acum picã-n Afganistan - dupã care, istoria se repetã (la fel ca-n viaþã, în fond...).
N-ar fi fost nimic rãu în aceastã contemporaneizare, dacã avea ºi vreun rost mai substanþial decât specularea celei mai ieftine empatii - aceea a imediatului. Da' n-are. Acum ni s-a pus pata pe talibani, deci ei tre' sã fie ãia rãii - în rest, nu constituie decât un colectiv negativ de decor; tartorul e trãdãtorul de-acasã, ºarpele care muºcã þâþa de unde-a supt, mam-mma lui de nemernic - las-cã-i arãtãm noi lui, câteva paragrafe mai încolo!
Dacã aici, însã, rãmânem la nivelul mediocritãþii ºi al gratuitãþii, tot cam de prin prima ritmemã a filmului încep sã abunde ºi gafele - alea gogonatele! S-o luãm în ordine.
Prima care sare-n ochi e falsitatea kickstart-ului, care jongleazã cu timpii narativi fãrã nici cea mai micã justificare dramaturgicã - numai ºi numai ca sã-ncepem c-o bubuialã-n forþã, urmatã de ce s-a-ntâmplat înainte (ca sã-nþelegem), apoi de ce vine dupã (ca sã mergem înainte). Ce-nþelegem noi din treaba asta, e cã Tony Stark, pe care Stan Lee ºi-l inspirase vag din Howard Hughes, la fel de celebru ca "inventator, aventurier, multimilionar, mare afemeiat ºi, în ultimã instanþã, un mare þãcãnit" (dar ridicându-l în slãvi, adicã taman pe dos de cum fãcuse Orson Welles cu Hearst în "Citizen Kane") - deci, Stark al nostru, cel mai mare producãtor de armament din lume, e un naiv ºi-un idealist care încã mai crede în principiul "Si vis pacem, para bellum" ºi-i sincer convins cã rachetele ºi bombardelele lui fac lumea mai bunã ºi mai umanã. Da', ce sã vezi. Când îi atacã talibanii, se trezeºte cã-n jur plouã cu proiectile pe care scrie "StarkProducts". Abia acum îi picã lui fisa cã unii le vindeau pe sub mânã ºi naºparliilor - ºi, evident, numai aºa se putea: sã cadã-n ambuscadã marele miliardar ºi sã vadã cu ochii lui logourile alea, cã ceva salariaþi plãtiþi sã se ocupe taman de pândit chestii d-astea ºi sã-i raporteze n-avea. ªi când vede el cã de fapt îi înarmeazã ºi pe mizerabilii, are aºa, o epifanie, ºi zice: "Gata! Schuss! Pân-aici!" ªi se hotãrãºte sã dea stop la linia de producþie armament.
La fel de logic e ºi cã, prizonier fiind acolo la ei în Tora-Bora, când îl pun sã le facã ºi lor, în atelierul din pancreasul muntelui, o rachetã Ierihon cum tocmai lansase la tragerea demonstratvã, Stark de fapt îºi face un supercostum cu superputeri, cu care va superevada trecând prin ei ca-n brânzã ºi pârjolindu-le tabãra ca pe-un kebap. Grota atelier era supravegheatã non-stop de camere video, da' ei, în afarã de "nu prea aratã ca-n pozã...", altceva nu observau - ºi, evident, când s-au prins cã parcã-parcã savantul prizonier bricola altceva acolo, era prea târziu, cã eroul stãtea dupã uºã, împlãtoºat, gata sã le dea cu polonicu-n cap.
Aºa cã vine el acasã, cu revelaþia învãþatã ºi mesianismu-n vene, ºi se-apucã sã-ndrepte tot rãul pe care l-a fãcut - adicã, meºtereºte-n beci varianta profesionalã a acelui demo-costum, care sã-l transforme într-un adevãrat superman pus pe apãrat lumea de traficanþii cu "StarkProducts" pe armamentul din dotare... ªi de-aici, de fapt, povestea începe.
Inutil de complicatã ºi lungitã. Cei 4+4 scenariºti au încercat zadarnic sã încropeascã ºi ceva mai uman, mai adânc, mai de viaþã, pe lângã simpla hiper-acþiune - da' dacã nu te duce mintea, ce sã-i faci? Toate secvenþele voite "de conþinut" sunt tot atâtea burþi. Mai pãcãtuiesc ºi prin schematismul totalmente 2D al personajelor. Mârºavul Iron Monger (gata, acum nu ne mai scapã! doar v-am promis, nu?), Obadiah Stone pre numele lui real (ºi Jeff Bridges pre numele sãu cel ºi mai real) n-are absolut nici o justificare pentru tot pãienjeniºul lui complicat ºi previzibil de trãdãri - le-a fãcut numai fiindcã aºa se face de obicei în filme. La fel de fals ºi cliºeatic e dulceaþa de Jim Rhodes (Terrence Howard), colonelul care-l ajutã pe erou în toate cele, numai fiindcã are o încredere nestrãmutatã-n el. Cât despre credincioasa asistentã Pepper Potts (Gwyneth Paltrow), e o femeie inteligentã ca la carte (adicã, nu ca-n viaþã), devotatã ca la carte (adicã nici «cherchez la femme», nici «toujours la femme»), ºi viteazã tot ca la carte (de poveºti). În zona ei, scenariul atinge cele mai înalte culmi ale ridicolului prin romanþul ezitant-scrupulos ce se leagã între dânsa ºi erou - care-i ºi gratuit, ºi neveridic, ºi comic, ºi lãsat în coadã de peºte).
Ca sã mântuim cu gugumãniile (prin forþa împrejurãrilor, fiindcã am putea sã tot înºirãm la ele pânã mâine dimineaþã), sã mai menþionãm doar cã, în lumea lui Iron Man, legile fizicii nu mai funcþioneazã nici ca la Newton, nici ca la Bohr (de Einstein, ce sã mai vorbim!), ci cum vrea muºchii lu' costumu'. Mai ales când zboarã. Mai ales când avionul de vânãtoare american ultimul rãget îl ia-n plin cu aripa. Bine-bine, cã avionul se rupe ºi Aironmenu' n-are nici pe dracu', treacã de la mine, c-aºa-i în tenis - da' cu vectorii, inerþia, legile dinamicii ºi ale cinematicii în general, ce-au avut?
Bun, hai sã trecem ºi la alea bune.
Mãcar la nivel de intenþie - ºi de regie, de astã datã, semn cã Jon Favreau nu-i tocmai un tolomac, ca scenariºtii ãia 4x4 - filmul are meritul de a fi în multe momente suficient de auto-bãºcãlios ca sã mai salveze câte ceva, restabilind parþial echilibrul precar între imposibil ºi credibil, propriu genului cu super-eroi. Secvenþele de acþiune, deºi trase de pãr mai rãu decât nefericita aia din "Saw IV", mãcar sunt decupate, filmate ºi montate corect - ba chiar cu oarecare stil (mai ales prin specularea atentã a compoziþiilor plastice - slavã Domnului, au dat în mã-sa New York-ul ºi s-au mutat la Los Angeles, cu coline californiene în fundal - ºi prin construirea relaþiei între cei doi adversari). Favreau pare sã aibã ºanse de a creºte frumos de-acum încolo - ºi chiar dacã "mai e mult pânã departe", cel puþin pânã pe-un tronson mai acãtãrii al drumului tot s-ar putea s-ajungã.
Culmea, însã, ºi mai interesante decât luptele sunt secvenþele de laborator ºi atelier: conceperea armurii, construirea ei treptatã, diversele teste (unde survin ºi cele mai multe gaguri) ºi, de la un moment dat, ritualul echipãrii. Computerele de proces ale lui Stark sunt destul de isteþe pentru a deveni aproape niºte personaje în sine - mai ales în imaginea când un braþ robotic îi dã înapoi vechea "cyber-inimã" (unul dintre cele mai rotunde momente ale filmului, ºi ca anecdoticã, ºi ca regie). Cam cea mai scãpãrãtoare poantã e aia când Pepper îl surprinde în plin proces de echipare, iar Tony îi rãspunde: "Lasã, cã m-ai prins tu fãcând ºi lucruri mult mai rele."
De fapt, costumul e singurul care face toþi banii - principala lui calitate stând mai ales în modul ingenios ºi inspirat de a-l filma, astfel încât majoritatea acelor nãstruºnicii sã devinã mai uºor acceptabile - de exemplu, când vine spre el un ditamai tancul, ºi trage cu tunul; senzorii armurii ghideazã scurt fenta de rigoare, iar pe umãr se deschid douã cãpãcele, se ridicã bzzz un degeþel telescopic ºi sfârrr, trage c-un creionaº de-mprãºtie tancul peste tot muntele. Asemenea poante sunt cele care, fãcându-ne clar cu ochiul cã "fiþi serioºi, ne jucãm doar!", ar fi putut ridica mult statutul filmului, dacã nu le trãgea în jos balastul de prin alte departamente. În fond, baza poveºtii e gadgetãria ºi nimic altceva - în jurul ei trebuia sã se dezvolte toatã economia filmului, mult mai organic ºi mai compact.
Distribuirea lui Robert Downey jr. ajutã ºi ea oarecum, deºi actorul, la cât de ºablonard e construit personajul, cu falsele lui complexitãþi ºi contradicþii, mai mult nu prea are de sã facã decât sã fie el însuºi - amintind de lãudabila creaþie recentã din "Zodiac". Gwyneth Paltrow e frumuºicã, tãioasã, nu aduce nimic nou, ºi suferã bãrbãteºte efectele fãcãturilor din construcþia personajului. Acelaºi lucru se remarcã ºi la Jeff Bridges, un alt actor cu un bagaj consistent adus oricând de-acasã: e un ticãlos credibil ca fizionomie ºi joc, ºi necredibil nici de fricã din scriitura scenaristicã. Iar cât despre Terrence Howard, anul trecut mi-era simpatic, dar vãd tot mai clar cã, bietul, are niºte resurse cumpliiit de limitate.
Ca sã punem final peste final, revin asupra talibanilor la care mã referisem mai sus, când spuneam cã-s un personaj negativ multiplu pierdut pe drum. De aici se revendicã ºi nedesãvârºirea dramaturgicã a luptei finale, cãreia îi lipseºte o ultimã miºcare, acea "încercare grea" care, de obicei, în Bonduri ºi uneori pe la Schwarzenegger, te mai zgâlþâia o datã tocmai când credeai cã totul s-a rezolvat. Tot timpul mã aºteptasem sã aibã ceva de-a face cu adversarii rãmaºi nerezolvaþi în Afganistan. Ce-i drept, armata ãlor optiºpe maimuþe (producãtorii ºi scenariºtii, vreau sã zic), i-au pus deoparte pentru al treilea film din serie - cã, nu-i aºa, ei privesc în viitor ºi gândesc di granda. Totuºi, ºchiopãtatul finalului actual se simte, oricât ar fi încercat sã-l salveze bancul cu "I'm Iron Man!" - 50% previzibil, cã nu putea sã zicã decât sau da, sau nu (un nu dintre atâtea: nu-s eu, nu ºtiu, nu comentez, nu aia, nu ailaltã). Aºa cã nu ne mai rãmâne decât sã aºteptãm. Serialul promite clar una din douã: sau, conform tradiþiei, fiecare sechelã va fi ºi mai tâmpitã decât filmul dinainte, sau, mai rar dar nu imposibil, vor lãsa naibii orice ambiþii de inconsistentã "substanþã" ºi se vor concentra doar sã ne ofere o distracþie onestã.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
1 mai, 2008, h. 00:15-01:25
Bucureºti, România

[StefanDo]

asteptati sfarsitul genericului de final

[jeleu]

nick fury, hehe.

si de-aici inca o optiune de franciza. e misto si ca negru, ca-n ultimate marvel. dar filmul mai vechi, cu david hasselhoff era de un 'camp' dement.

[bulanel]

merita vazut ?

[StefanDo]

da

[Once...]

asteptati sfarsitul genericului de final

Dar nu la CinemaPro, ca e graba mare sa se aprinda lumina.

[StefanDo]

pai cum nu, ca incepe Poveste de cartier :lol:

[Cristi Weed]

mmmmda ! pitbull aici ai dreptate .... ! Iron man este tot un film de actiune in care U.S.A. iese vesnic invingatoare ,deoarece au cei mai bun constructori de masinarii de razboi. Apoi faza cu talibanii .... Pitbull ai vazut Loose Chance sau Loose Chase 2 ? acolo arata toate magariile facute de guvernul american pe 11 sept 2001 ! Si explica, clar .... in opinia mea .... ca nu talibanii au fost de vina pt incidentele de atunci , ci chiar americanii astia invincibili .
Iron man e un film bine realizat din punct de vedere grafic , dar ar fi putut gasi alta poveste si nu neaparat faza cu talibanii .... . Cred ca in Iron Man 2 va apare Saddam intr-un costum de lupta si cu o funie la gat , sa vada tot poporul cum a inviat din morti !

Acum e bine ?

[Pitbull]

Acum e mirobolant!

ai vazut Loose Chance sau Loose Chase 2 ? acolo arata toate magariile facute de guvernul american pe 11 sept 2001 ! Si explica, clar .... in opinia mea .... ca nu talibanii au fost de vina pt incidentele de atunci , ci chiar americanii astia invincibili .

N-am auzit nici ce "Loose Chance", nici de "Loose Chase" - da' am väzut "Loose ChanGe" (adicä: "Märuntis") si parc-aud un glas care-mi spune cä la el te referi...
Sigur, e un secret al lui Polichinelle cä 9/11 a fost o diversiune Mossad/N.S.A. (si/sau alti colegi de-ai lor), iar fraierii de talibani au cäzut de papagali. Dar filmuletul, ca documentar, e îngrozitor de prost fäcut - superficial, nefundamentat, ostentativ. Multe dintre asa-zisele lui argumente privind conspiratia sunt atât de ridicole, încât bag mâna-n foc cä e de fapt o diversiune: o falsä "demascare" comandatä de Establishment, ca sä compromitä teoriile conspirationiste despre 9/11. Si-n plus - hai sä fim seriosi: ar läsa äia sä zburde liber orice material REALMENTE COMPROMITATOR PENTRU EI?

[Cristi Weed]

nu mai stiu exact cum se numeste filmul . mmmm cred ca Loose Change . Sunt sigur de un lucru : americana sunt si ei "putin" vinovati de intamplarea acestui nefericit incident plus ca .... e pacat sa fie asa de mult petrol pe teritoriul asiatic , de ce sa nu il exploateze americanii? Sper doar ca pe viitor sa nu existe vreun conflict major intre Rusia si U.S.A. pt ca s-a cam duc dreaq toata planeta si atunci nici Iron Man nu ne mai salveaza !

[M0n0]

9/10. Oooh da...nimic nu se compara cu un fotoliu confortabil, un ecran mare, cel mai bun sunet si numai 3 spectatori intr-o sala :lol: . Da, il vazui la cinema si e singurul mod de a vedea filmul, doar daca ai acasa un sistem baban 5.1 cu un ecran cat se poate de mare (preferabil proiector) si daca da, volumul cat mai la maxim. Cat despre film...e unul dintre cele mai bune, mai complete, mai distractive filme inspirate din benzi desenate si pe asta il pun alaturi de Spider-Man 2, Sin City, Batman Begins (cu care, cred eu, ca se aseamana cel mai mult - ambii protagonisti joaca rolul unei persoane foarte bogate care ajung sa lupte pentru o cauza justa si tot asa) si probabil ca ar mai fi unu sau doua dar anyway...e pro-american, e anti-razboi, e cool, e extrem de distractiv (ajuta factorii de mai sus) iar Robert Downey Jr. a fost alegerea perfecta si cum sa nu iti placa, roman fiind :lol: , sa vezi un tip intr-un costum din aur si titan de culoarea galbena si rosie zburand fara efort pe cerul albastru...mm, ma face sa ma simt caldut in interior. Da, stiu ca n-are nicio legatura, aberam si eu. Acum, hai, mergeti de vedeti filmul, daca nu ati facut-o deja...eu inca imi scot gustul intens de comercial bine facut din gura.

[alc]

Eu nu am inteles cum de a facut Stane un costum mai puternic decat al lui Stark cand el nu avea o treaba in domeniu si oamenii lui habar nu aveau ce faceau, sa nu mai zic ca a construit costumul mult mai rapid decat Stark. Sa zicem ca se pricepeau defapt savantii lui si lipsea doar chestia aia pe care o fura de la Stark, dar mi se pare cam "bullshit". In alta ordine de idei Stane deabia pune costumul ala pe el si ce sa vezi e deja super priceput de il bate mar pe "Iron Man", iar din explozia din final nu am inteles nimic...