Succesul la public al filmelor romanesti

[teo_k3]

"Fac filme ce reflecta societatea in care traim, ne prezinta de multe ori uritul, intr-un mod artistic, pentru ca asta ii preocupa" ---- sau pentru ca sunt incapabili sa prezinte altceva si nu au chef sa-si puna imaginatia la munca.

"uritul, intr-un mod artistic" ----- nu vad nimic artistic in cefa unui individ filmata 5 minute sau altul care-si curata pusca pentru inca 10 minute.

Atata timp cat toti regizorii se bat cu pumnu-n piept: "ARTISTIC -- ARTISTIC --- Artistic" nu o sa se faca filme comerciale. Cei care vor vrea sa faca astfel de filme vor fi marginalizati din start de cei care sustin " Artistic - Artistic si nimic altceva".

Atata timp cat se fac filme pe banii CNC-ului (proveniti din impozite, din buzunarul "prostimii") ar fi frumos si de bun simt sa se faca si filme comerciale.

[Windom]

Rezultatele "experimentului" Sa-i Dam Publicului Ceea Ce Cere se pot vedea pe sticla. Acum se vrea si protv-zarea cinemaului. Thx, but no thx.

[teo_k3]

nu confunda filmele comerciale (comedii usoare, romantice) filme pe care ar trebui sa poata fi produse si la noi cu filmele cu manele si tigani.

[Lelouche]

teo, nu ma intelege gresit. eu nu fac referire la potenta intelectuala a regizorilor, care la cea mai mare parte dintre ei este una cizelata si de mare rafinament artistic. ma leg strict de subiectele filmelor romanesti din ultimul timp care imi induc acea idee ca daca vad un film romanesc pot intui ce se petrece si in urmatoarele zece filme romanesti. imi e teama ca regizorii nostrii sa nu cada in capcana autosuficientei. Ok participam si la festivaluri si luam premii si suntem apreciati de acei connoisseurs ai filmului, fiindca ei oricum habar nu au despre ce vorbim dar li se pare "exotic". Dar cu connoisseurs-ii nostri din tara ce se intimpla? Poate si eu si tu asteptam un film bun romanesc, facut ca pe "vremuri". Nu ar fi timpul oare ca regizorii romani ce gindesc si imagineaza filme sa se orienteze si spre adevaratul public tinta? Si anume,cel din tara..........

[c.ghevara]

Windom, Lelouche, Objection! Eu nu vorbeam de nici o ARTĂ. Eu răspundeam la întrebarea de ce nu merge românul la filmele româneşti. Parcă asta era şi întrebarea, nu? Spectatorul nu se duce la cinematograf să vadă ARTĂ, adică ceva abstract. El merge ca să vadă un film.

[hellsteed]

Nemescu si al lui : Marilena de la P7 ...

Mi se pare cel mai bun film cu priza la public

[lalaby]

Leluche.... ai dreptate! Despre asta scriu eu pe toate topicurile!!!

E cazul ca regizorii romani sa se intoarca spre public. Daca ii ducem cu de-a sila (gen AUTOBIOGRFIA... elevi) nu facem nimic! Decat sa raporteze spectactori!

[Lelouche]

lalaby, daca ai impresia ca publicul a fost incolonat sa mearga la Autobiografie e un lucru bun. se pare ca Ujica chiar a avut priza la public. dat fiind faptul ca Sala Palatului la avanpremiera din Bucuresti a fost plina si ca toti de acolo au venit fie din curiozitate, fie in cunostinta de cauza e un lucru bun. cele mai bune aprecieri si/sau critici le poti face intotdeuna dupa vizionarea unui film sau altul.

[Federico]

Objection, your Honor! Scopul artei, implicit al filmului, e acela de a creea emotie, un virtej de sentimente. Ca ele sint provocate de realitate ori basm, nu e prea relevant pina la urma. Intr-adevar, poate unora le place sa fie pacaliti frumos macar pentru 2 ore, sa li se spuna ca traim de fapt intr-o tara de basm. Unii, in schimb, se identifica cu drama. Am mai spus-o, cred ca arta adevarata se naste din angoasa (stiti exemplul cu Italia si Elvetia). Bergman nu a facut comedii deoarece a fost un artist caruia nu i s-a potrivit genul. La fel se intimpla pina la urma si cu regizorii nostri. Fac filme ce reflecta societatea in care traim, ne prezinta de multe ori uritul, intr-un mod artistic, pentru ca asta ii preocupa. Nu le putem cere sa ne ofere comedie pentru ca nu o s-o faca atita vreme cit nu vor simti acel impuls launtric spre asa ceva. Pot aparea in schimb altii, care sa ofere alternativa. Dar cu gust si intr-un mod cit de cit artistic. Daca se poate...

Da, si iese un pleonasm de toata frumusetea. In viata de zi cu zi - societatea sordida, in arta iarasi fleacurile noastre lumesti mizere. Arta e prea mareata pentru social; fenomenalul nu e demn de arta autentica, obiectele acesteia sunt numenalul si transcendentalul.

[Lelouche]

Federico, am impresia vaga ca vrei sa ridici nivelul discutiilor. Pai se poate monser? Lumea se zbate aici sa despice (ne)firul cinematografiei romanesti cu ajutorul analizelor de tip facil, si 'mneata implici filosofia!? Pai este cel putin impardonabil.

P.S. Asta e, nu m-am putut abtine sa nu spun lucrurilor pe nume. Federico, e foarte adevarat ce spui. Daca tot ne zbatem in utopia vietii asteia (asa cum spunea Visniec prin glasul unui personaj : "Domnilor, dumneavoastra stiti ce e aceea o utopie? Utopie e atunci cind esti in rahat pina la git si vrei sa iesi....."), fie o exorcizam si scapam de ea, fie o lasam in plata domnului si ne apucam sa facem......FILME.

[lalaby]

Stiu doar un lucru... copilul meu a fost obligat sa mearga cu toata clasa ei la Autobiografie... si am citit in ziare ca au mai fost si alti elevi care de abia asteptau sa plece de acolo. Scoala ei nu a cumparat bilete la Sala Palatului... pur si simplu elevii au fost dusi acolo. Multi nu au vrut sa mearga si au luat absente. Cei care au mers nu au luat.

Eu am traite acele vremuri. Daca eram scosi/obligati la munca voluntara si nu mergeam... luam absenta.

In rest numai de bine

[buticut]

Stiu doar un lucru... copilul meu a fost obligat sa mearga cu toata clasa ei la Autobiografie... si am citit in ziare ca au mai fost si alti elevi care de abia asteptau sa plece de acolo.

Ignorant brats . Ma indoiesc ca au inteles mare lucru, dar heh, macar nu au fost dusi la cine stie ce porcarie. Imi amintesc cand in Generala am mers cu clasa la teatrul de papusi si am vazut Alba-ca-Zapada. It was God-damn awful. Intre ceva "awful" si ceva "incomprehensible", prefer a doua varianta.

[Lelouche]

Din pacate la noi, libertatea de expresie educationala a fost defectuoasa. Copii au fost tarati din scoli spre diverse cinematografe. Erau vremuri cind se mergea oricum fiindca fie acele filme nu aveau spectatori si deci nici incasari si deci scolile trebuiau sa ridice nivelul financiar al productiilor, fie cu speranta ca copii se vor mai culturaliza.
Nu cred insa ca mai exista astfel de cutume. Sper.
Asta cumva si prin prisma unei totale lipse de educatie cinematografice propriuzise in scoli. Bine ca exista ore de religie, dar ore de cinematografie nu cred sa existe in Romania. Ok, cinematografia e o arta tinara iar prin viata poti trece si fara FILM. Dar suedezii de exemplu chiar au programe prin care isi doresc sa finanteze astfel de cursuri educationale in scoli. Nu o fi nimeni interesat?
Daca tot se face in scoala desen, lucru manual, etc, de ce nu s-ar face si cursuri de cinematografie? Ar modela intelectele precoce si inocente,ba chiar ar contribui la indulcirea receptarii unor materii poate anoste gen istorie,geografie, chimie, fizica,etc.

[rvn]

lectiile despre cultura cinematografica sunt utile, nu zic nu, dar inainte de toate trebuie sa invatam sa citim si sa scriem corect romaneste.
toate la timpul lor. si mai ales, aceste lectii n-ar trebui sa fie obligatorii, ci optionale...
copiii, trebuie doar indrumati, educati si ajutati sa-si insuseasca de placere arta de a face si intelege un film, treptat, in functie de varsta.

[dragonfly_drk]

Stiu doar un lucru... copilul meu a fost obligat sa mearga cu toata clasa ei la Autobiografie... si am citit in ziare ca au mai fost si alti elevi care de abia asteptau sa plece de acolo. Scoala ei nu a cumparat bilete la Sala Palatului... pur si simplu elevii au fost dusi acolo. Multi nu au vrut sa mearga si au luat absente. Cei care au mers nu au luat.

Eu am traite acele vremuri. Daca eram scosi/obligati la munca voluntara si nu mergeam... luam absenta.

In rest numai de bine

Nu am mai auzit cazuri de copii obligati sa mearga la film. Mai ales in zilele noastre. Dar cine stie, poate in Bucuresti e alta lume. Nici macar pe vremea noastra nu eram obligati sa mergem la muzeu sau la film. Vrei sa mergi, mergi. Nu vrei sa mergi, nimeni nu te poate obliga. Pentru ca astea sunt chestii extra-scolare si nu sunt obligatorii.
Apropo, sunt un pic off-topic. Lalaby, la cei 50 si de ani, ai copil la scoala?

[ricutza]

Daca tot se face in scoala desen, lucru manual, etc, de ce nu s-ar face si cursuri de cinematografie? Ar modela intelectele precoce si inocente,ba chiar ar contribui la indulcirea receptarii unor materii poate anoste gen istorie,geografie, chimie, fizica,etc.

Inainte sa se introduca cursuri de cinematografie in scoli, eu as fi multumita sa se introduca niste cursuri despre arte in general.

[Lelouche]

Spre fericirea noastra, arta cinematografica este o arta complexa. Odata trezit interesul pentru cinematografie, sigur iti vei da seama ca ai nevoie si de literatura,si de pictura, si de muzica. Astfel ca acele cursuri de arta in general chiar ar capata niste valente deosebite expuse printr-un discurs cinematografic educational.

Doar ca un simplu exemplu AICI

[c.ghevara]

Ignorant brats . Ma indoiesc ca au inteles mare lucru, dar heh, macar nu au fost dusi la cine stie ce porcarie. Imi amintesc cand in Generala am mers cu clasa la teatrul de papusi si am vazut Alba-ca-Zapada. It was God-damn awful. Intre ceva "awful" si ceva "incomprehensible", prefer a doua varianta.

Foarte bine că i-au dus cu forţa! Cu condiţia să le spună la sfârşitul filmului: ”Vedeţi aşa era pe vremea lui Ceauşescu!” Aşa au şansa să înţeleagă.

[paul_aramis]

doi critici se hotărăsc să se ieie la întrecere care scrie cea mai bună cronică despre filmul românesc de ieri, de azi şi de alaltăieri. zis şi făcut. se duc ei la film şi văd unu' de pe vremea lu' bunica lu' Pazvante Chioru'. a doua zi amândoi cu pac! cronica. că ce realizare în condiţiile alea, cu aparatura aia, cu actorii care nu ştiau decât teatru, etc şamd.
după o săptămână se duc iar la film, de data sta unu' dinainte. a doua zi iar pac! cu cronica. că ce realizare, că cu condiţiile alea care erau cum erau, că cu cenzura, c-aşa şi pe dincolo.
aialtă săptămână iar se duc la film. unu' d-acu'. a doua zi A pac! cu cronica la gazetă, B nimic. trece încă o zi, B nimic, trec 2 B tot nimic. dup' o săptămână se întâlneşte A cu B şi îi zice:

A: Ce faci frate, nu mai scrii cronica aia?
B: Care cronică?
A: La film.
B: Care film?
A. Cum care film? Păi nu trebuia să scrii o cronică?
B: Ba da.
A: Ş-ai scris-o?
B: Ce să scriu?
A: Cronica la film!?
B: Care film?
A: Băi frate mă exasperezi Păi nu am hotărât noi să vedem care din noi scrie cel mai bine cronică de film?
B: Ba da.
A. Şi n-am fost noi acum 3 săptămâni la cinema şi a doua zi n-am scris fiecare câte o cronică?
B: Ba da.
A: Şi după aia n-am fost noi la cinema dup' aia şi p-ormă am mai scris câte o cronică?
B: Ba da.
A: Şi n-am fost noi acu' o săptămână iar la cinema şi nu trebuia să scriem iar a cronică?
B: Ba da.
A: Ei, şi unde-i cronica la filmu' ăsta?
B: Care film?

sau cum ar zice nenea Iancu:

Filmu' românesc (contemporan) e sublim, dar lipseşte cu desăvârşire.

[c.ghevara]

Paul_Aramis, mă înspăimânţi .... dar ai dreptate. Topicul se cheamă ”Succesul la public al filmelor româneşti”. Câte filme i-or fi fost destinate publicului (măcar ca intenţie sinceră), în ultimii 10-15 ani? Aşa că ai dreptate: care filme?