Oaza de Muzica Clasica

[1MicuCelUmilSiViril]

In realitate era concert de clarinet, nu de vioara. N-or fi gasit in timp util! Oricum, compensam cu viola asta care nu violeaza urechile noastre. Urechile? De aia au unele bunicute urechile asa de mari?
Vioara lui Bruch este o vioara speciala. Vioara asta are o coarda in plus, coarda sensibila!
Va rog sa urmariti atent ce frumos se impletesc instrumentele. Mai au un pic si canta fiecare cu arcusul pe instrumentul celuilalt!
https://www.youtube.com/watch?v=1dLnXdggL5c
Pentru conformitate, Max Bruch - clarinet si viola:
de sensibilitate, curge bine! Il mananci pe paine. Eu mi-am cumparat multa paine, ca e mare. Am si taiat-o felii!
https://www.youtube.com/watch?v=m0wYD4MzwUw

[1MicuCelUmilSiViril]

Azi am un capriciu,
De fapt, un deliciu,
Unul romanesc,
Si prin el zambesc!
La multi ani, romanilor!
https://www.youtube.com/watch?v=iWWQf0-etm8
https://www.youtube.com/watch?v=qdGh5UqbbuA

[1MicuCelUmilSiViril]

Muzica trainica, nene, ca rucsacul lui Lacatusu cu care a fost pe Himalaya!
https://www.youtube.com/watch?v=y9uD7Lu6Z00
Lampa inspira, are flacara, nu ca ledul!

Dar e capabil si de lirism. De aceea, poate fi considerat si un fel de Reineke vulpoiul! (judecand si dupa cata blana are pe fata)
https://www.youtube.com/watch?v=15g0qwkhnCE

Daca vreti sa luati o fata prin a carei expresie sa pareti afectati, ganditi-va intotdeauna la aceasta lucrare foarte reusita, exceptand inceputul, pentru care am o simpatie deosebita:
https://www.youtube.com/watch?v=qkOJY9HM4h8

Despre vremuri cand vikingii luau primele lectii de inot:
https://www.youtube.com/watch?v=oAIcXJ7GXwE

[1MicuCelUmilSiViril]

Mergand pe aleea compozitorilor germani, nu ai cum sa nu-l o observi si pe Carl Loewe.
Ca unul foarte atent la detalii, ca sa vezi daca un compozitor nu copie de la altii, te dai mai aproape de statuia compozitorului si te uiti in palma lui cu scopul de a vedea daca nu are scris acolo vreun portativ cu note. Daca are, e clar ca a copiat!
Asta n-avea! Si, inainte sa plec, mi-a soptit, asa, scherzo:
Vezi Simfonia in D minor!
https://www.youtube.com/watch?v=SQRYUExPegk
Sau intreg pachetul, o adresa frecventata de multe ori, odata:
https://www.youtube.com/watch?v=WExua_qEWKY

[1MicuCelUmilSiViril]

Bineinteles ca exista si muzica prea clasica: doua viori si un oboi!
Trebuie sa vorbim si despre asta, ca nu cumva sa se interpreteze altfel. Se stie, muzica asta depinde mult de interpretare. Si e buna asa!
Asa ceva ascultam in timpuri imemoriabile, din moment ce nu mai stiu cand.
https://www.youtube.com/watch?v=vE2O_yfgtBU
https://www.youtube.com/watch?v=teHzIUqs7uU
Piesa de Bach o aveam pe caseta audio. Vremuri!

Cam asa a inceput muzica asta. Intr-o dimineata...
https://www.youtube.com/watch?v=qTQvFFbVqDo

[victor_homescu]

132 de ani de la naştere, s-a născut la 15 decembrie 1887, a trăit 104 ani, Cella Delavrancea, în lucrarea "Scrieri", Editura Eminescu, Bucureşti, 1982,„Azi, cu o justă cântărire a valorilor, afirm că Enescu a fost cel mai extraordinar geniu muzical al secolului.Când eram studentă la Conservatorul din Paris, am studiat Suita lui George Enescu compusă în 4 părţi amănunţit.Nu-l cunoşteam pe compozitor personal, de aceea i-am trimis o scrisoare, vrând să-mi verific impresia asupra caracterului operei, pe care o consideram o poveste medievală.După numai trei zile am primit o scrisoare cu un scris foarte expresiv, unde îmi răspundea, felicitându-mă că-i „dibuisem” inspiraţia, adăugând însă un desen: doi clopotari bătând cu ciocanul, unul dintre ei cu braţul în sus, iar celălalt cu ciocanul pe clopot de două ori mai mare decât el”, celebra artistă s-a stins din viaţă la 9 august 1991, a fost pianistă, profesoară de excepţie şi scriitoare, în 1988, la Ateneul Român, într-un concert de gală a oferit un recital alături de un alt celebru pianist Dan Grigore**Relatia mea cu Cella a fost extraordinara.Toti mi-au spus ca pasajele in care vorbesc despre prietenia mea cu Cella sunt cele mai impresionante, ca se vad caldura, dragostea, relatia cu totul speciala pe care am avut-o.La centenarul ei i-am cantat trei piese, a doua fiind un intermezzo de Brahms in Si bemol. Stiam ca va recunoaste si va realiza ca ii e dedicat. Si asa a fost.Cella, am mai spus-o, traia viata ca pe o arta, complet dezinteresata. Prin ea, am avut sansa sa am o portita catre o lume pe care nici nu as fi visat sa o am aproape, lumea lui Caragiale, a lui Vlahuta, a lui Grigorescu, Pallady etc.Prin intermediul ei, mi-a devenit familiara, iar acest lucru a fost un privilegiu imens.**
***
Cella Delavrancea, 20 Aprilie 1953 Bucureşti**Dintre artele minore, meseria de interpret muzical este cea mai grea.Nefiind încadrată în cuvinte, lasă un spaţiu larg între indicaţiile autorului şi putinţa de exprimare a virtuozului, spaţiu în care relaţiile psihice ale intervalelor sonore sunt în constant conflict cu măsura impusă de text.Interpretul trebuie să fi disecat minuţios fiece raport de sunet dintr’o bucată, găsindu-i echivalentul în gândire.Apoi, cu stăpânire de sine deplină, să adune argumentele muzicale într-un avânt a cărui pulsaţie se naşte în el, dar fără ştiinţa lui, dintr-o transă a clipei care desleagă tehnica de judecată şi o supune unei vibraţii în care tremură chiar sufletul compozitorului.Pentru ca să se realizeze această minunată comuniune, trebuie să fi reflectat mult asupra cauzei care a determinat expresia muzicală.Prin urmare să-şi fi închipuit atmosfera momentului de creaţie şi evenimentele din viaţa compozitorului, suprapuse ca straturi geologice, în sensibilitatea lui.Chopin scria unui prieten: „Prefer să-mi scriu în muzică toate sensaţiile, decât să fiu mistuit de ele”.Amestecul unui impuls frenetic cu imagini coborâte în suflet formează baza dispoziţiunii lirice în spiritul creator al lui Chopin.De la Mazurkă, dansul sufletului polon, străbătută de freamătul eroismului şi al plânsului înăbuşit, până la Poloneze-poeme epice cu dinanismul strâns într-un paroxism disciplinat, toate formulele sale melodice sunt o transpoziţie a sensaţiilor stârnite dintr’un şoc exterior, filtrate apoi de cuget şi revărsate în echivalenţe sonore.Georges Sand lăuda într’o zi preludiul supranumit „picătura de apă” scris la Valdemoza, în insula Majorca, pe o zi de furtună, zicând c’a imitat foarte bine ploaia.Chopin, supărat, a întrerupt-o: „Nu imit niciodată.Găsesc echivalentul”.Mozart, călătorind dela Viena la Praga cu soţia lui, ca să fie sărbătorit pentru succesul operei „Nunta lui Figaro”, se uita pe fereastra diligenţei, încântându-se de vederea munţilor acoperiţi cu zăpadă.Apoi, brusc, faţa lui palidă se înroşea toată, lua dintr’o pungă de piele un carnet şi nota repede diferite motive.Purta întotdeauna cu el o cutie unde îşi ascundea aceste seminţe generatoare de capodopere.Beethoven povesteşte în caietele lui de conversaţie că, întrebat de un prieten, ce semnificare are finalul sonatei op.10, Nr.3, a răspuns „Bin ich noch melancolisch?”Cu mulţi ani înainte de tipărirea acestor caiete, lucrând în vederea unui concert Sonata, am scris pe prima pagină că finalul e stabilit pe o întrebare şi că Beethoven a grăit prin el „va fi tot aşa?”Drumul ales de intuiţia şi imaginaţia mea fusese cel bun.În mai toate sonatele lui Beethoven prindem firul fanteziei creatoare, dela strigătele primăverii atât de plastic sonorizate în opus 31, Nr.3, până la cutremurul cataclismal al Appassionatei şi măreţia opusului 111.Acest drum pe care-l face compozitorul din tehnicile unghere ale sufletului până la exteriorizarea expresiei, interpretul îl va face deandoaselea, întorcându-se de la textul dat, la misteriosul argument creator.De aceea un profesor trebue să încerce să desvolte imaginaţia elevului pentru ca interpretarea lui să nu fie o problemă tehnică, un scop concret şi să nu i se pară textul sonor un joc matematic lipsit de căldura vieţii.Analiza unei bucăţi cere mult tact.Planurile ritmice constituesc forma gândirii muzicale.Elevul să fie îndrumat în spiritul stilului autorului, să înveţe să închipuie în mod viu, intenţiile expresiilor muzicale, să fie bine cântărită pretenţia subiectivă a elevului ca niciodată să nu-i treacă prin minte c-ar avea dreptul să modeleze o bucată în afară de indicaţiile scrise de compozitor.Toţi autorii au precizat minuţios voinţa lor.Interpretul ideal respectă, în toate nuanţele, textul muzical.Elevul trebue să se afirme, în primul rând, printr-o supunere absolută faţă de cerinţele autorului.Numai astfel încadrat va putea să dea drumul la imaginaţie fără ca aceasta să denatureze caracterul bucăţii pe care o cântă.Am auzit o tânără elevă, talentată, spunând după ce pricepuse greşit o baladă „Aşa o simt eu”.Niciodată nu trebue uitat că interpretul este subordonat unei voinţi creatoare, impunătoare, care pedepseşte imedicat orice lipsă de respect.Prin urmare imaginaţia, acest element vital al interpretării, să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai administra o doctorie primejdioasă.Bine dozată scapă bolnavul, dar poate să-l şi omoare.Profesorul să
lămurească elevilor atmosfera în care se desfăşoară bucata, precum şi însemnătatea primordială a tempo-ului, şi culoarea tonului în care cântă.Să analizeze apoi modulaţiile care reprezintă în sintaxa sonoră verbul unei fraze, să stabilească climatul şi sentimentul poeziei melodice, să lege într-o viziune unitară textul pentru ca să se construiască arhitectonic compoziţia pe care o va cânta.Coloritul unui sunet se va obţine prin diferite feluri de tuşeu ale mâinii.Dar aceasta rămâne unealtă fără cuget dacă e mânuită fără înţelepciune şi vai ce amăgitoare poate fi velocitatea!Prin mijlocirea unei transpuneri cerebrale poţi obţine chiar de la un elev tânăr o diversitate de sonorităţi şi anumite inflexiuni creatoare de planuri tot atât de relevante ca perspectiva unui peisaj într’o pictură.Am explicat unui elev prima parte a sonatei Waldstein.I-am cerut să găsească la pian acel freamăt colorat palid care precede isbucnirea zorilor.Bine înţeles că i-am indicat tremurul degetelor pe clape.A reuşit perfect nuanţa, numai pentru c-am mutat pe planul graiului imaginea sonoră care ar fi rămas altminteri în ceaţa unei abstracţii greu de cuprins.Este evident că dacă tânărul pianist are o cultură mai aleasă, şi cu cât i s-a dezvoltat inteligenţa şi interesul în mai multe direcţii, cu atât i se îmbogăţeşte imaginaţia şi-i vor servi mai temeinic cunoştinţele, într-o interpretare muzicală.Acei ce se hotărăsc să se dăruiască muzicii să fie convinşi de la început că nu vor ajunge niciodată la nimic fără crâncenă şi continuă muncă.Succesul este o culme înşelătoare, nicidecum un popas statornic.Culmi mereu mai înalte îţi răsar în cale şi abia târziu ajungi să te bucuri cu adevărat de măreaţa armonie a Muzicii.Am auzit pe un foarte mare pianist răspunzând unei persoane care-şi exprima stângaci admiraţia: „Cum de-ai ajuns, maestre, să cânţi atât de minunat?”– „Mult Czerny, Doamnă, şi multă răbdare”.Cuvintele acestui mare interpret Beethovenian să devie o lege pentru tinerii noştri pianişti.**
***
Delavrancea Cella în cartea "Dintr-un secol de viaţă",Ed.Eminescu, Bucureşti,1988**Enescu este astăzi unul din rarii suverani ai muzicii. Nimic nu se ofileşte în pătrunzătoarea lui forţă de convingere.Totul este esenţial.Originea acestei puteri provine din respectul textelor, din viaţa lui interioară, din culmile filozofice, unde gândirea lui se topeşte în spiritualitate, de unde se revarsă asupra artei, a cărei semnificaţie morală biruie orice primejdie şi domneşte cu simplitatea forţelor elementare ale pământului**
***
http://suplimentuldecultura.ro/11514...Y7Ttpo0WQBQGyI

https://www.youtube.com/watch?v=wbnR...ZCyxyuhBxLmh6A

https://www.youtube.com/watch?v=-dAg...X-mJr-TJcrAitU

[1MicuCelUmilSiViril]

Un complex de groaza, desene animate, acordarea pianului, sirena lui Roaita, percutii din filme chinezesti cu pauza de o tigara, dirijor care nu mai stie daca e bine ce face dar merge inainte, batai in calorifer, etc, o minunatie!
Pentru a-i da de gust se serveste atat un vin alb cat si unul rosu.
https://www.youtube.com/watch?v=8PjyCpRKDrk
Iar pentru incalzire:
https://www.youtube.com/watch?v=nZ5FmMp9aZk

[1MicuCelUmilSiViril]

Ca in fiecare an tragem linie si adunam. Si ce constatam? Bineinteles, numai nerealizari la partea materiala.
Si atunci trecem Allegro la un spiritoso:
https://www.youtube.com/watch?v=0ZIKC3vFAo8

Eu nu stiu daca la sfarsitul unei simfonii de Ceaicovski instrumentele de percutie, tobe, timpane, talgere, raman intregi.
Se crapa, se fisureaza macar! Asta e stilul lui, ce sa-i faci?
Mai mult, instrumentistii cred ca gafaie la finalul unei astfel de piese.
https://www.youtube.com/watch?v=x3LiN3PKpAo

Suntem cu gandul la Nord, acum ca nu mai avem zapada.
Ce ziceti de un handbal pe zapada? Ca nordicii le au pe amandoua!
Iata un Gade frumos, mai putin citat!
https://www.youtube.com/watch?v=6W18y0OpV9Q

Cu asta nu descoperim chiar... Steaua Polara, dar e un lucru minunat!
Dintre simfoniile compozitorului, o adaptare pentru scoarta cerebrala:
https://www.youtube.com/watch?v=bZVhdySImwM

Daca anul asta va iesi o mascarada, macar sa avem o uvertura la ea:
https://www.youtube.com/watch?v=HkRdOfJR2_c

[1MicuCelUmilSiViril]

https://www.youtube.com/watch?v=ZHqi_Mojekc

https://www.youtube.com/watch?v=QiDYyUhH2MM

https://www.youtube.com/watch?v=z0m4vKyMufI

Craciunul ne da speranta,
Bucurie si vacanta.
Sa-l cinstim cum se cuvine,
Sa traim si mult si bine!

Va doresc un Craciun fericit!

[1MicuCelUmilSiViril]

Precum catalul lui Pavlov, cu reflexul, cand vede haleala..., asa si omul, cand vede Anul Nou.
Caci asa e si el, cum vine Anul Nou, vine reflexul, Viena, spiritul ei, etc. Cate domnite nu visau odata la balurile vieneze!
Mai stii, poate iese un supeu!
Probabil "surzii", adica cei care n-au auzit pana acum de aceasta lucrare, se vor bucura, pentru ca e inimoasa, jucausa si frumoasa.
Si e... hoata, nu? Asta e mai mult decat strengareasca!
Iar finalul: sus fustizza, gata pizza!
https://www.youtube.com/watch?v=ULG7hwrNMt0

O alta ceva pe care toti gloriosii o fredoneaza in baie!
Punem o legatura si la asta, cine stie, daca nu se pot abtine zilele astea?
N-am nimic cu piesa, e foarte buna, dar e folosita de multi fanfaroni.
https://www.youtube.com/watch?v=7PFcwxzYzpc
Iar la final va zic: trageti de voi ca sa aveti "La multi ani!", pe care eu vi-i doresc!

[1MicuCelUmilSiViril]

Incheiere de sezon, ma bucur ca am fost aici, impreuna, anul acesta.
Sa ne veselim, sa ne palmuim, scuze, sa aplaudam pe ritmurile cantate la Berlin Philharmonie:https://www.youtube.com/watch?v=zwU5cRXQnlA
La multi ani!

[victor_homescu]

264 de ani de la nastere, "Poate că asa cântă îngerii. Banuiesc eu ca îngerii preferă Mozart.", s-a născut la Salzburg, 27 ianuarie 1756, Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791), despre compozitor, în "Interviu cu Cristina Comandasu", Octavian Paler **Da. Îngerii preferă Mozart. Poate doar când vor să se dea mari zic ca preferă Bach, când vor sa apară în fata lui Dumnezeu importanti, dar cred ca în taină, în mod discret, atunci când cântă pentru ei însisi, cred că preferă Mozart. Vă închipuiţi un Mozart bătrân? -Apropo de intervenţia lui Dumnezeu în muzică, să luăm cazul Concertelor nr.3 şi 4 pentru pian de Mozart, scrise la 11 ani. Numai Dumnezeu, prin mâna unui copil de 11 ani, putea să scrie aşa ceva. Aceste concerte nu sunt cu nimic mai prejos decât concertele lui de maturitate. - Nici nu poate fi bătrân. Vă imaginaţi un Iisus Christos bătrân? Vă imaginaţi un Beethoven tânăr?" si traducătoarea Antoaneta Ralian** Refuz să mi-l imaginez pe Mozart așa cum l-am văzut în filmul acela...Amadeus..Nu, nu pot să-l văd așa pe Mozart. Eu am ceva care nu e deloc la modă astăzi: eu separ omul de operă, viața de operă, opera este o entitate în sine, care rămâne dea lungul veacurilor, care transcende și intră în posteritate. Viața este omenească, cu scăderi, cu păcate, cu greșeli, toți greșim. Și nu văd de ce acum se face, cel puțin în literatură, un lucru care mă supără foarte tare: se face foarte multă campanie, sau anticampanie, viața cu opera. Adica e o mânjire, în special a oamenilor morți. Lăsați monștrii sacri să se odihnească în pace, cu toate păcatele pe care le-au avut! Și pentru mine Mozart este numai muzica lui Mozart. Requiem-ul...îl vezi pe Mozart ăla care se tăvălea pe sub masă cu Constanze, cu fetișcana aia? Nu, nu pot și nici nu vreau.**Mottoul lui a fost ” Mă simt cuprins de muzică. Muzica este in mine”, compozitorul moare pe 5 decembrie 1791 la Viena, la vârsta de 35 de ani, lăsând „Recviemul K.V. 626“ neterminat **Nu trebuie să-mi mai fie teamă de nimic. Simt în starea sănătăţii mele că sună ceasul. Sunt pregătit să mor. Am ajuns la capăt înainte de a mă fi bucurat de talentul meu. Viaţa a fost totuşi frumoasă, cariera a început sub auspicii atât de fericite. Dar nu poţi să-ţi schimbi soarta. Nimeni nu-şi fixează singur timpul vieţii. Închei. Am în faţă Recviemul pe care n-am voie să îl las neterminat”,(a compus muzica Requiem-ului fiind imobilizat la pat), Mozart într-o scrisoare, septembrie 1791/-Ed. Muzicală, Bucureşti, 1968-
***
Anul 1873, Ceaikovski despre creaţia dramatică mozartiană într-un foileton apărut în “Informaţiile ruse”:**Mozart, geniu puternic, multilateral şi profund, este depăşit numai în ceea ce priveşte formele muzicii instrumentale. În domeniul operei nu are până azi nici un rival. Fireşte că orchestraţia sa este mai puţin bogată decât a lui Berlioz şi Meyerbeer; ariile lui sunt uneori cam lungi şi câteodată păcătuiesc prin dorinţa de a fi pe placul cântăreţilor, zeloşi să-şi arate virtuozitatea. Stilul suferă poate de maniera afectată a acelei vremi şi totuşi în operele sale, mai ales în Don Juan, întâlnim culmi ale frumuseţii, momente pline de adevăr dramatic. Melodiile lui au un fel de eleganţă fermecătoare, armonia, deşi simplă, este de o bogăţie somptuoasă. Pe lângă toate acestea, Mozart a fost un maestru neîntrecut în ceea ce priveşte caracterizarea dramatico-muzicală şi nici un compozitor până la el n-a creat tipuri muzicale atât de consecvent tratate, atât de veridic concepute.**
***
"Am citit tocmai acum scrisorile lui Mozart, care ar trebui sa existe in fiecare biblioteca; caci nu sunt interesante numai pentru artist, ci au un efect binefacator asupra tuturor oamenilor. Daca cititi aceste scrisori, Mozart va ramane prietenul vostru pe viata si figura sa draga se va ridica in fata voastra in toate ceasurile de cumpana grea. Veti asculta rasul sau bun, copilaros, eroic, si oricat de trist ai fi, rosesti daca te gandesti la mizeria aceasta suportata cu atata voiosie. Vrem sa insuflam din nou viata acestei aparitii frumoase, stinse!"(Romain Rolland)
(..)
- Mozart ; "Scrisori"-**Preabunul meu prieten, scumpul meu prieten, jeleşte cu mine. Iată cea mai tristă zi din viaţa mea. Îţi scriu rândurile acestea la orele două noaptea şi trebuie să-ţi spun: mama mea, iubita mea mamă nu mai este. Dumnezeu a chemat-o la El. De aceea m-am lăsat în voia Lui. El mi-a dat-o, tot El putea să mi-o ia. Închipuieşte-ţi spaimele, emoţiile şi grijile prin care am trecut în aceste 14 zile. Ea a murit fără să-şi dea seama, s-a stins ca o lumânare. Cu trei zile înainte s-a spovedit, a fost împărtăşită şi a primit sfântul mir. Printr-o deosebită milă a Domnului, am suportat totul cu tărie şi cu răbdare. Când starea mamei a devenit deosebit de gravă, nu i-am cerut lui Dumnezeu decât două lucruri: ca ultimele momente ale mamei să fie fericite şi pentru mine putere şi curaj. Iar Preabunul Dumnezeu m-a ascultat şi mi-a acordat ce Îi cerusem** (scrisoare către abatele Bullinger la Salzburg, Paris, 3 Iulie 1778, în: Mozart. Scrisori, Humanitas, 2007).
(..)
Mozart lui Franz Xaver Süssmayr, discipolului caruia i se datoreaza finalizarea Requiem-ului: -”Stiam cå îl scriu pentru mine”
***
*Omul e viu cu adevărat în măsura în care simte şi înţelege muzica, în măsura în care natura lui ultimă e capabilă să corespundă muzicii - acestei esenţe magice a vieţii*.(Vl. Shmakov. Teoria Mecanică a Evoluţiei Spiritului)

https://www.clasicradio.ro/posturi/r...SYe9CT5t3yTifw


https://www.youtube.com/watch?v=F3g1...S58Rv1NKwPo07U

[1MicuCelUmilSiViril]

In general, nu vorbesc aici despre Mozart, Beethoven, Schubert, Bizet, Dvorak. Consider ca nu mai trebuie. Doar din cand in cand, pentru ca ei sunt compozeitori, n-au nevoie.
Ce au facut ei este un fel de "sa-ba-da-ba-da" al muzicii clasice.
Incepem anul cu Mozart. Sa fie anul Mozart? La mine, oricum, fiecare an e anul Mozart! Si anul celorlalti citati, de asemenea, in fiecare an!
Lucio Silla: uvertura asta vine, de felul ei, ca un fel de aperitiv.
Ce o mai ascultam acum cativa ani! O ascultam ca sa vad daca este buna, zi de zi. Si dupa cateva zeci de zile am avut revelatia: da, este buna!
https://www.youtube.com/watch?v=1sukIWVPRa8
Iar in continuare, altul pe care il iubesc foarte mult, un greu al muzicii clasice, din moment ce a fost gasit cu o concentratie de plumb de 100 de ori mai mare decat normalul (in corp, se subintelege, ca doar nu va inchipuiti ca a dormit cu capul in Pb, desi asta s-a constatat in urma unor studii facute pe o suvita de par ce-i apartine, pentru ca, din fericire, s-a pastrat asa ceva pana la noi, suvita pe baza careia s-a conceput o teorie referitoare la respectivul geniu al muzicii).
Dar nici cu aluminiu - usor - nu e bine. Uitati-va ce muzica se compune azi, iar daca s-ar face teste, cu siguranta compozitorii de azi ar avea un procent marit de Al in corp. De aia compun astia, asa, mai usurele.
Cel mai bine e cu un metal mai moderat, ca fierul, de exemplu, dar nici asta nu e bun in totalitate, ca rugineste si el, in timp.
Asa ca bun ar fi inoxul, ati zice unii. Macar cutia craniana!
Dar nu, ca asta are carbon, iar doctorii spun ca nu e sanatos.
Poate va intrebati de unde stiu astea. Eu am fost la scoala nu ca sa imi arat strampii, nici freza (telefon n-aveam), ci ca sa invat. Asa era pe vremea mea, acum lumea e in schimbare.
Dar nu copiii sunt de vina, ci parintii si parintii spirituali, in acest caz cei ministeriali, care nu stiu sa faca o programa scolara valabila impreuna cu expectoratul si profesorii, care nu gasesc o metoda de reusita in acest caz.
Consider total gresit regulamentul actual, faptul ca profesorul nu are voie sa loveasca elevii. Eu cred ca elevii ar trebui sa aiba dreptul sa loveasca profesorul cand n-au invatat. Asta nu e pedagogeala!
Asa ca, Beethovene, zi una de aia, asa cum stii tu!
https://www.youtube.com/watch?v=pkxXFLRmqvw
Cei usor influientabili, consultati dictionarul in cazul unor termeni folositi aici.
Un An Nou cat mai bun!

[1MicuCelUmilSiViril]

Iata ca recent s-a gasit o noua lucrare de Bach, intitulata The Best of Bach, considerata, pana acum, pierduta in buzunarele timpului, lucrare din care delimitam cateva fragmente, care ies in evidenta si devin cu atat mai stralucitoare, mai invidiate, astazi, cu cat sunt mai putin dorite de public:
https://www.youtube.com/watch?v=eT86nUivtLA&t=86s

Va place, nu va place Brahms, asta e! Dar voi ce credeti, ca ascultati numai ce va place? Trebuie sa aveti motive, iar un Brahms bun e tocmai indicat pentru asta:
https://www.youtube.com/watch?v=OCRRctlAVhc
De ce credeti ca se fac numai filme cu naufragiati, cu oameni care se zbat, care lupta cu toti, cu orice, cu ei insisi, si sfarsesc fragmentati ca un calculator, fara a mai avea puterea de a gasi butonul de defragmentare? Sfarsesc prin a incepe altceva, care e cu totul altceva, cum se tanjeste, si care o sa-i fragmenteze ca si precedentele.
Daca regizorii, oricat ar cauta, gasesc numai muzica din aceasta, care numai asta le inspira si care numai la asta se potriveste, asta fac si ei!

[1MicuCelUmilSiViril]

Anton?*n Dvořák este un alt baci al muzicii. Pentru mine face parte din octagonul de asi ai muzicii clasice.
Trebuie sa spun ca Dvorak e unul dintre compozitorii care imi plac cel mai mult din intreaga istorie a muzicii clasice, o istorie a muzicii marcata de atatea crime, caci nu pot numi altfel unele lucrari ale anumitor compozitori ai muzicii acestea culte.
Dvorak e cunoscut indeobste pentru alte lucrari, le stiti, se gasesc. Eu propun o alta celor care vor sa-l descopere, nu sa-l dezgroape, ca e mort de ceva ani.
El a compus si muzica de opera. Opusul nr. 112 e mai mult decat ii spune numele (Čert a Káča).
Deoarece e facuta pe baza unui basm ceh, altii spun a unei farse, cu muzica (foarte) populara ceha, vesela, vioaie, opera are caracter de opera comica. E una din cele doua opere importante ale compozitorului ceh.
Personajele principale ale povestii sunt: un ciobanas dat afara din serviciu, o strengarita sau smechera, cum preferati, cu o anume aroganta - Kate, o printesa care nu prea iubea oamenii locului si un diavol in misiune.
In actul al doilea, de care se vor gasi destui interesati, era veselie mai mare in iad decat pe pamant, se vede treaba. Bairam in toata regula!
Neasemanarea cu realitatea nu e deloc intamplatoare. Asta e rolul sau menirea pubilcitatii, nu?
In aparenta, Kate pare o femeie rea, o adevarata diavulvita, dar ea va fi cheia salvarii printesei si a infrangerii diavolului.
Dvorak: Čert a Káča "Diavolul și Kate"
https://www.youtube.com/watch?v=gfXPRuyPQXg

Johann Strauss:
"Sa nu uitam nicicand trandafirii" spune o melodie romaneasca. Da, e o floare cinstita, cu tepii la vedere, si, de aceea, cinstita si de multi compozitori, printre care se numara si Strauss, despre care mai vreau sa amintesc, singurul soldat plecat victorios de pe frontul rusesc. Dar nu este vorba despre Der Rosenkavalier (este a lui Richard Strauss), ci despre o alta opera.
De la naftalina, pasi de dans in pas cu timpurile progresiste, The Gypsy Baron Overture (Der Zigeunerbaron), un titlu care se preconizeaza a fi intraductibil la noi, sau cum ar deveni limba romana ilegala, sau Dex-ul.
Cumpaniti ori telefonati in continuare (ocupatia de baza, astazi), de la caz la caz. Ori, alta salvare pentru acel caz, folosirea inteligentei artificiale, tot e aclamata in ultima vreme. Folositi-o!
Aici ar mai fi o mica dezbatere: are sens sa faci morala unei inteligente artificiale, care, acum, fiind la varsta copilariei, oricum, nu te asculta?
Iar mai tarziu, in caz ca o dai in judecata, pe drept, ce-i face? Ii ia o lampa, cateva beculete, o baga la puscarie sau o deconecteaza de la retea acel numar de ani dati ca pedeapsa?
https://www.youtube.com/watch?v=h7IGagejBmo

[klute]

Dar nu este vorba despre Der Rosenkavalier (este a lui Richard Strauss), ci despre o alta opera.
De la naftalina, pasi de dans in pas cu timpurile progresiste, The Gypsy Baron Overture (Der Zigeunerbaron), un titlu care se preconizeaza a fi intraductibil la noi, sau cum ar deveni limba romana ilegala, sau Dex-ul.

Nu mai știu cine zicea, dar zicea bine, să nu repari ceva ce nu-i stricat. Dacă "baronul" a devenit un termen incorect politic, de care trebuie să te ferești ca de un țigan cu coronavirus, putem recurge liniștiți la titlul românesc deja consacrat al respectivei capodoperete: "Voievodul lăcătușilor".

[Cretzulynne]

Nu mai știu cine zicea, dar zicea bine, să nu repari ceva ce nu-i stricat. Dacă "baronul" a devenit un termen incorect politic, de care trebuie să te ferești ca de un țigan cu coronavirus, putem recurge liniștiți la titlul românesc deja consacrat al respectivei capodoperete: "Voievodul lăcătușilor".

Voievodul țiganilor
The Gypsy Baron

Dacă cuvântul a devenit incorect politic, atunci și persoanele care dețin titlul ăsta devin incorecte politic???
Ce să mai zicem de Emma.

[1MicuCelUmilSiViril]

Cu siguranta, situatia este hazlie, iar raspunsurile voastre sunt, in consecinta, foarte inspirate.
Sa fim ingaduitori, poate legea, la dispozitii finale, va cuprinde si o lista de sinonime acceptate. Ori poate vor fi intrebati cei care au ridicat aceasta problema, ce nume prefera sa dea unor capodopere ale culturii, ca sa nu se piarda, caci fara nume e greu sa stii despre ce anume e vorba.
Nu ar fi deloc o surpriza in aceasta lume democrata aparitia unei platforme de salvare a numelor unor capodopere.
De aceea, incerc si eu o alta propunere, alaturi de cea facuta de klute. Intr-o varianta moderna i-am putea spune Stapanul ghiulurilor, ca inelele au fost folosite de altii mai inainte.
O sa revin si cu muzica la urmatoarea postare.

[Cretzulynne]

De-i așa, încerc și eu o propunere... vi s-ar părea radicală la început.
Ce ați zice să adoptăm o limbă universală? S-ar elimina toate problemele legate de barierele culturale ale cuvintelor, multiplelor semnificații etc. și implicit, ale traducerilor chinuite.

Până la o nouă reformare, viva Baronul Țigan!

[klute]

Hai să adoptăm gînguritul și să practicăm ocheada. Sotto-voce, precum porumbeii, eliminăm toate problemele.