Succesul la public al filmelor romanesti

[rvn]

c.,
de cand te ocupi cu conceperea scenariilor, ai gasit pe cineva interesat, in particular, de ceea ce scrii tu?

[rvn]

Exista concursuri de scenarii. Problema este ca la noi se premiaza scenariul de "arta".
Este adevarat ca majoritatea scenariilor sunt scrise de autori care nu au "toate" notiunile de baza".
Consider ca o mica parte dintre aceste scenarii, prezinta niste idei geniale pentru niste filme comerciale. De ce nu sunt luate aceste scenarii si retusate?
Cred ca toti cei din juriu sunt pentru "arta, arta, arta". Nu e de mirare ca se premiaza doar scenarii de "arta", dupa care tota lumea se plange ca nu se gasesc scenarii pentru filme comerciale.

Cred ca ar trebui facute concursuri separate de scenarii pentru arta vs. comercial, scenaristi vs amatori. Pentru comercial ne lipsesc criticii care sa le valideze.
Nu poti sa pui un critic de arta sa-ti valideze un scenariu comercial.

teo,
incurci borcanele.
concursurile de care vorbesti le organizeaza statul.
in vecii vecilor, banii cnc nu vor fi investiti in filme comerciale( alea la care visam toti si cineasti si spectatori)
ar trebui sa separam putin lucrurile si sa vorbim si de initiativele particulare!
cati oameni de afaceri( serioase) sunt dispusi sa finanteze proiecte de filme comerciale viabile pe piata?
cate astfel de proiecte si-au cautat finantatori si n-au gasit?
cate scenarii s-au scris la comanda, pentru astfel de filme?
cati scenaristi, regizori, actori au un manager? exista asa ceva la noi?
despre ce vorbim???? despre comert cu filme???? despre filme comerciale? pai, cine sa le faca p-alea? case de productie care nu misca un deget pentru a prospecta piata si nici nu investesc vreun leu in dezvoltarea proiectelor de film care ar putea aduce profit?

[c.ghevara]

Teo, nu prea există concursuri de scenarii. Practic, există unul singur.


Rvn, da. Ce înseamnă ”în particular”?

[rvn]

Rvn, da. Ce înseamnă ”în particular”?

ma refer la o persoana fizica sau juridica, dispusa sa-ti cumpere scenariile scrise dupa care sa faca un film sau o productie pentru televiziune.
sau ti-a comandat cineva sa scrii un scenariu cu o anume tema? ai incheiat contracte in acest sens? care este pretul pe piata al scenariilor?

[c.ghevara]

Persoane juridice. Cum să fie fizice? Am avut încheiate câteva contracte de cesiune de drepturi de autor. Necazul e că toate casele din România se bazează pe banii primiţi de la CNC, aşa că şansele de a vedea un film dintr-un scenariu propriu sunt destul de mici. Preţurile variază. Teoretic, se cam încadrează în procentul (parcă 4 % ?) din devizul filmului, prevăzut în regulamentul CNC.

[rvn]

pot fi si fizice. autorizate, ca sa completez....
c.,
atata vreme cat nu exista o piata unde sa se poata intalni ofertantul si beneficiarul produsului cinematografic si unde sa se negocieze pretul(direct sau prin intermediar) se poate vorbi de o productie de filme care sa aiba certitudinea ca va avea ulterior un cumparator?
am citit in mai multe randuri si locuri, ca odata cu festivalurile de film, organizate in alte tari, se intampla in paralel si intalniri ale celor care vand si cumpara filme. este o ocazie excelenta, dupa mine, un fel de bursa a produselor de gen.
n-am auzit ca la noi sa existe asa ceva, macar in forma empirica.sau poate nu sunt eu informata bine. poate voi, fiind interesati de domeniu, puteti explica mai in detaliu cum stau lucrurile in mod real la ora asta in Romania.
si va rog, sa excludem ce face CNC-ul. deja e aberant, sa vorbim despre film comercial, asa cum il vedeti voi si punem in aceeasi ecuatie si finantarea statului.
hai, sa vorbim de zona privata, aceasta ar trebui sa reprezinte viitorul, fara banii unor oameni de afaceri potenti, nu se vor faceniciodata filme care sa aiba succes pe piata, nici financiar, nici ca popularitate in randul publicului larg.

[c.ghevara]

Rvn, n-ai cum să laşi CNC afară din discuţie. După mine, zona aia privată nu există. În România filmele se fac aproape exclusiv din banii statului. Probabil, tu crezi că CNC ar trebui să finanţeze filmele de artă, iar alea comerciale ”cum le vedem noi” să fie finanţate de companii private, investitori potenţi, etc. Din păcate nu se există aşa ceva. Teorectic CNC finanţează şi filmul artistic şi pe cel comercial, ca un co-producător. Şi chiar ar face bine să se ocupe de filmul comercial, pentru că ar exista şanse ca banii să se întoarcă. În realitate, sunt finanţate filme de artă, iar cele declarate pentru public sunt nişte tâmpenii care nu aduc nici spectatori, nici bani. În nici un fel nu se încheagă o industrie care să se poată susţine.

[rvn]

c.,
din pacate, nu este asa cu politica vis a vis de cultura, a statului roman.
trebuie sa ne fie clar, o data pentru totdeauna, banii publici se aloca pentru filme de arta(teoretic) si scopul pentru care ei se cheltuie nu este sa aduca profit.
tocmai de-aia, trebuie sa apara si sa se dezvolte in paralel si afacerile private cu filme si intr-un viitor nu prea indepartat, statul roman sa nu finanteze decat filmele festivaliere, care aduc faima si prestigiu international.restul filmelor,"cele comerciale" ,pe care ni le dorim cu totii in cinematografe, ar trebui sa fie rezultatul strict al unei intreprinderi profitabile, similare cu productia oricarui alt produs de consum.
practic, nu vad nici o diferenta(ca principiu de functionare economic si financiar) intre fabrica de paine si casa de productie pentru filme.gresesc? astept sa ma corectati.

[myram]

Cred ca unele raspunsuri ni le ofera topul acesta provizoriu pe 2010:

"Eu când vreau să fluier, fluier" al lui Florin Şerban deţine supremaţia pe anul 2010, cu peste 52 500 de spectatori şi 235.000 de dolari din încasări. Este secondat, în acest clasament provizoriu, de o producţie marca Sergiu Nicolaescu, "Poker", care a adunat 24.200 de oameni la cinema.

http://filmreporter.ro/cum-stau-film...-in-box-office

[rvn]

dincolo de numarul extrem de mic al spectatorilor care au mers la cinema sa vada aceste filme, dincolo de incasarile derizorii care au fost inregistrate din vanzarea biletelor si altor articole promotionale( desi nu cred ca au avut asa ceva), gasim prin ziare stiri care ne bucura si care ne confirma faptul ca filmul romanesc e apreciat si mai ales are locul lui in cinemaul mondial,"mic" dar binemeritat, chiar daca "succesul" la publicul romanesc e apa de ploaie.




"Medalia de onoare" si "Lumea vazuta de Ion B" - Premiul Publicului la Festivalul Filmului Romanesc de la New York; New York Times: "Probabil ca nici o alta tara nu are mai multe premii la Cannes pe cap de locuitor"
de Iulia Blaga HotNews.ro
Marţi, 7 decembrie 2010,

Presa de peste Ocean a fost generoasa cu a cincea editie a Festivalului Filmului Romanesc de la New York, desfasurat intre 3 si 5 decembrie la Tribeca Cinemas. Evenimentul organizat de ICR New York impreuna cu TIFF si Tribeca Cinemas a aratat in acest an 18 filme recente, stranse sub titlul-umbrela "A New Begining". Majoritatea proiectiilor au fost sold-out, iar la unele coada la bilete a iesit pana in strada.

"Romania e o mica tara aflata la marginea Europei, cu o mica industrie de film - care mai degraba e o retea sociala pasionata, fractionata si subfinantata -, dar cu o amprenta foarte puternica in cinemaul mondial. Probabil ca nici o alta tara nu are mai multe premii la Cannes pe cap de locuitor sau o mai buna participare la acest festival unde filmele romanesti au fost printre marile evenimente ale deceniului trecut."

Asa isi incepea A.O.Scott articolul din The New York Times prin care anunta, in 2 decembrie, evenimentul organizat de ICR New York in parteneriat cu Festivalul Transilvania (TIFF) din Cluj-Napoca si Tribeca Cinemas. Festivalul a fost initiat si este condus de Corina Suteu, directorul ICR New York, impreuna cu Mihai Chirilov (curator) si Oana Radu (director adjunct ICR New York).

"A fost, fara indoiala, cea mai reusita editie a Festivalului de film romanesc din New York", a declarat Mihai Chirilov pentru HotNews.ro imediat dupa incheierea festivalului. "Majoritatea proiectiilor au fost sold-out - la unele dintre ele existand chiar cozi in fata cinematografului, pe un frig infernal, pentru biletele de ultima ora.

Sentimentul major a fost ca festivalul si-a castigat un loc privilegiat in peisajul cultural si in abundenta oferta cinematografica de zi cu zi din New York."

Selectia din acest an a inclus lungmetrajele: "Autobiografia lui Nicolae Ceausescu" de Andrei Ujica, "Aurora" de Cristi Puiu, "Caravana cinematografica" de Titus Muntean, "Medalia de onoare" de Calin Peter Netzer, "Portretul luptatorului la tinerete" de Constantin Popescu si "Marti, dupa Craciun" de Radu Muntean.

O sectiune aparte, intitulata "Women On The Move", a programat "Felicia, inainte de toate" de Razvan Radulescu si Melissa de Raaf, "Francesca" de Bobby Paunescu si "Captivi de Craciun" de Iulia Rugina, iar in cadrul sectiunii "Docs/Focus HBO Romania" au fost prezentate "Circul vesel" de Claudiu Mitcu, "The Shukar Collective Project" de Matei-Alexandru Mocanu si "Lumea vazuta de Ion B." de Alexander Nanau.

In cadrul festivalului care s-a inchis cu "De ce trag clopotele, Mitica?", au fost proiectate si scurtmetrajele "Colivia" si "Lord" de Adrian Sitaru, respectiv "Oxigen" de Adina Pintilie, "Troleibuzul 92" de Stefan Constantinescu si "Urban Groove" de Ruxandra Ghitescu. Delegatia Romaniei a fost si ea destul de consistenta: Mariana Mihut, Victor Rebengiuc, Ozana Oancea, Vladimir Tismaneanu, Alex Leo Serban, Monica Barladeanu, Bobby Paunescu, Andrei Cretulescu, Tudor Giurgiu.

Evenimente adiacente festivalului au fost one-man showul "Polanski, Polanski￢, scris de Saviana Stanescu si sustinut de Grant Neale (o productie a Nomad Theatrical Company), precum si spectacolul-lectura sustinut de Victor Rebengiuc cu un capitol din romanul lui Dostoievski, "Fratii Karamazov".

The New York Times a prezentat in editia sa electronica, pe langa articolul lui A.O. Scott, si un slide show despre sase dintre filmele incluse in selectie.

J.Hoberman si-a indemnat si el cititorii din Village Voice sa nu rateze weekendul consacrat filmului romanesc. Din toata selectia, el a ales sa se refere de aceasta data doar la trei filme - "Marti, dupa Craciun", "Aurora" si "Autobiografia lui Ceausescu". Vorbind despre "De ce trag clopotele, Mitica", criticul american l-a pus in oglinda cu eseul lui Andrei Ujica, numindu-l " o dementa comedie neagra care arata halucinanta vietii de zi cu zi din Romania ultimului deceniu de domnie a lui Ubu Roi."

Intr-un alt articol, publicat in ArtForum, Amy Taubin remarca tot filmele lui Andrei Ujica, Radu Muntean si Cristi Puiu, recomandandu-le prin cateva notatii critice, dar le adauga si "Francesca".

Institutul Cultural Roman de la New York apreciaza ca in acest an Festivalul Filmului Romanesc a avut cea mai ampla ilustrare in presa americana de pana acum. Inca din 11 noiembrie, selectia festivalului a fost anuntata in editia electronica a revistei "Variety", zi in care cea mai importanta publicatie online consacrata filmului independent, IndieWire, consacra selectiei un spatiu si mai mare, prezentand intregul comunicat, precum si selectia completa.

Festivalul a mai fost anuntat in editia online a publicatiei Wall Street Journal.

Editia newyorkeza a revistei "Time Out" a recomandat si ea evenimentul, invitandu-si cititorii sa vada mai ales filmul lui Radu Muntean, "Marti, dupa Craciun".

Prezentata in materialele publicitare printr-un afis oximoronic reprezentat de deja celebra fotografie a lui Cristi Puiu din "Aurora", cu pusca in mana, langa care a fost lipit titlul "A New Begining"/"Un nou inceput", editia a cincea a Festivalului Filmului Romanesc de la New York a inclus si o prezentare a ultimului numar al revistei "Film Criticism", numar consacrat Noului Cinema Romanesc.