Go Back   Cinemagia Forum > De toate pentru toti > Fanatic

Closed Thread
 
Thread Tools Search this Thread
Old 12 Mar 2004, 13:31   #21
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Campuri Magnetice

Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila

bobina 9


Fiinþe tragice ale colectivitãþii par a se deosebi prin maniere ºi exerciþiu monden de bobolinele comunitãþilor aflate întreþesute în structurile narative de profunzime ale enciclopediei.
Dar nu mondenitatea le diferenþiazã ci insurgenþa.
Bãnuim cã reþelele noastre au fost deja virusate ºi cã spionii încearcã sã pulverizeze orizontalitatea noastrã prin centre ºi periferii virtuale.
Interceptãm mesaje. Zgomotul de fond al universului plin de universuri e încãrcat de amprente. Interpretarea mesajelor dintre serviciile secrete inamice ne duce la concluzii stranii.
În rândurile inamicilor noºtri se cuibãreºte confuzia. Sunt tot mai fascinaþi de acurateþea secretizãrii universului plin de universuri.
Sunt cuprinºi de perplexitate.
Tind sã devinã inversul nostru informaþional. Ca ºi cum ar vrea sã ne legãm prin conducte secrete. Ca ºi cum ar vrea sã fim pereche în miºcarea noastrã aparentã, sã ne confundãm, sã fim unul ºi acelaºi obiect cosmic aflat în funcþiune sau fiinþând.
Unele servicii secrete inamice au pornit în cãutarea propriei lor identitãþi, se cheamã unele pe altele, se tatoneazã, încheie câte un armistiþiu.
Altele încearcã sã descopere gramatici operaþionale ºi grile de lecturã hoinãrind prin instrucþiunile enciclopediei vrând sã dea de urma noastrã.
Dar grilele de lecturã sunt secrete. Aidoma nopþilor. În faldurile lor se ascund felurite întâmplãri al cãror înþeles scapã muritorilor.
Asta s-a întâmplat cu puþin timp înainte ca domeniul real sã explodeze aplatizându-ne ºi transformându-ne creierele în conducte de gradul unu.
ªi chiar tu, cititorule, nu ai habar cã eºti de fapt o aparenþã. Nu te-ai gândit cã nu exiºti în domeniul real ºi cã eºti doar o instrucþiune din domeniul virtual. Un produs al artelor privirii, o combinaþie de coduri câºtigãtoare.
Cãci ce altceva ar putea fi arta? O urmã de melc, o aparenþã ºi ea, un reziduu al programului. Cine sã înþeleagã oare programul? Poate magicienii secretului. Ei sunt fiinþe fabuloase. Uneori se întrupeazã în subdomenii care pot pãrea reale unor fiinþe bidimensionale aºa cum am fost odinioarã.
Sub presiunea câmpurilor magnetice, universul plin de universuri se umflã sau se dezumflã. Conductele informaþionale sunt elastice. ªi ele se miºcã. În nodurile lor se gãsesc urme de luminã veche, materie stelarã de la începuturi, matrice informaþionale care au fost aruncate de program ºi aºa mai departe. Se petrec apoi tot felul de fenomene.
Viaþa nu este decât o reflecþie. O aparenþã. Materialitatea ºi solidaritatea se deduc din viteza particulelor. Viteza este foarte importantã. Mai apoi, materia invizibilã. Acolo unde conductele informaþionale se fac ghem reþinând lumina.
Lumina însã scapã de foarte multe ori din cauza câmpurilor magnetice. ªi atunci apare noaptea nopþilor în care tot felul de fenomene sunt posibile. Acestea fiind spuse, textul acesta este o aparenþã care se adreseazã þie, o altã aparenþã construitã dupã o tainicã grilã de lecturã.
Nemãrturisirea grilei e primul act al iniþiatului. Descoperirea grilei e actul subtil al celui trecut de utopice. Doar savantul desuet considerã grila un moft, o construcþie iluzorie. Iniþiatul lectureazã enciclopedia cu ajutorul grilei dar nu o face pentru a proslãvi predicþia sau profeþia.
ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 12 Mar 2004, 16:13   #22
crydead
Guru
 
crydead
 
Join Date: Jun 2002
Posts: 940
Originally Posted by ovidiu bufnila:
2. De ce nu se naste o Generatie Furioasa care sa dea cu kracii-n sus filmu' romanesc si sa faca o revolutie filmoidala care sa zguduiaska totul din temelii!?

Bah, Bufnila, toti scriitorasii astia din degeneratia zero zero sunteti agramati? Sa zguduiasca?! De ce dreaqu nu zguduiti voi gramatica pentru tontzi ca poate va cade ortografia in cap si ramane acolo ca doar e loc in prostie?
Perversilor, vreti sa dati filmu' cu cracii in sus ca sa-l felatzi mai cu spor?


------------------------------
Viitorul suna ocupat.
crydead is offline   sendpm.gif
Old 15 Mar 2004, 09:43   #23
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Campuri Magnetice

Campuri Magnetice
unn film de
Ovidiu Bufnila


bobina 10


Simultaneitatea face inutilã raportarea la viitor dând posibilitatea de a-l interpreta prin lipsire de timp.
Timpul e un construct cãutat de serviciile secrete inamice. Regimul lor imaginar e bântuit de fantasme.
Din când în când, gãsim în ochii bobolinelor vârtejuri virtuale generate de centralele de informaþii de dincolo de orizontul vizibil.
Vârtejurile se cupleazã la matricele informaþionale ale formelor conþinute în enciclopedie, intrã în rezonanþã anunþând nesfârºitele rãzboaie matriceale.
Dar vârtejul nu e grilã.
Spionii veniþi de dincolo de orizontul vizibil par sã nu urmãreascã ocuparea unor poziþii avantajoase în raport cu sistemul nostru de referinþã. Ar fi prematur însã sã ne pronunþãm asupra intenþiilor lor. Refuzã sistematic sã intre în contact cu noi ºi nu dau semne cã ar dori sã negociem.
Nu par interesaþi de tehnologiile noastre ci se concentreazã asupra unei metafizici a tehnologiei.
Structurile imaginare libere ºi matricele virtuale ale artefactelor par a le fi de trebuinþã pentru un plan ascuns.
Organizarea superioarã prin catastrofe dezvãluie fiinþarea-funcþionarea artefactului în structuri imaginare libere, morfologia lui aparþinând simultaneitãþii ºi fiindului.
Numai din punctul nostru de vedere existã efectul de orizont al continuumului ºi de aici iluzia evoluþiei tehnologice. Fiind simultaneitate ºi nu adãugare, fiind desfãºurare deodatã ºi nu construcþie, artefactul este o preexistenþã aparþinând unui plan ascuns pe care îl cerceteazã absorbiþi desueþii astronomi din Quantila.
În mod fals artefactul aparþine istoriei ºi contextului. Tehnologia este o stare a lumilor fiind a structurilor imaginare libere care nu au a-ºi cãuta vreun suport, ele nefiind în funcþiune.
Artefactul ºi tehnologia nu sunt importante prin funcþiile lor care ar fi spre buna funcþionare a enciclopediei, crede Elal Belal din Ehren.
Artefactul ºi tehnologia aparþin structurilor ascunse ale universului plin de universuri, enciclopedia revendicând artefactul spre folosinþa lui.
Nu facem o delimitare între fiinþã ºi artefact, ele fiind unul ºi acelaºi obiect al viului ºi, în ultima instanþã, a ultimului sens, fiind al profunzimii fundamentale.
Arestarea artefactului, proasta lui folosire ºi greºita interpretare a funcþiilor sale, reduc fiinþa la acte vulgare, la un pragmatism minor ºi la sfârºitul istoriei ca desfãºurare iluzorie.
Un motor uriaº va fi strivit de gravitaþie în timp ce un nanomotor va scãpa controlului el manifestându-se nu atât liber cât condus de forþe subtile cãtre executarea unor sarcini enciclopedice.
Toate acestea nu pot împiedicã revoluþia tehnologicã sã se desfãºoare în mod aparent cãtre un ultim sens în Bulbona, Nulome ºi Adamville, fiind acesta sfârºitul enciclopediei sau desecretizarea universului plin de universuri.
Problema ar fi destul de simplã în lipsa unor structuri imaginare libere, a unui act de reflecþie susþinut într-un univers lipsit de fiind.
Evenimentul nu ar putea fi însã eveniment nefiind construit dupã instrucþiunile unor structuri imaginare libere astfel cã însuºi evenimentul este dovada funcþionãrii unor astfel de structuri care reclamã, în bifurcaþii, dezvoltarea tehnologiei ºi tehnicii.
Artefactul ca obiect cosmic nu s-ar putea produce fãrã o matrice virtualã care sã-l organizeze ºi care sã se afle înaintea lui în existenþa-funcþionare.
Intuiþia, descoperirea, proiectarea ºi experimentul nu sunt decât exerciþii minore care pun în luminã matricea virtualã desecretizând-o fãrã a cunoaºte sarcina de profunzime ºi sãgeata catastrofei prime, sugereazã Iagomanian din Tulule.
ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 15 Mar 2004, 10:05   #24
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Campuri Magnetice

Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila

bobina 11


Scepticii sau academicianul desuet din Nulome, din Takla Makan ºi din Guaribo ar întreba cu maliþie la ce i-ar trebui universului plin de universuri o umbrelã sau un manometru sau un telescop iar filozoful arogant ar spune cã universul plin de universuri ar încerca sã se cunoascã privindu-se prin uriaºa lentilã acþionatã de un motoraº pus în miºcare de puterea vântului.
Nici una nici alta.
Trebuinþa nu este o funcþie a universului ºi nu este o fundamentalã unui artefact. Viitorul, conþinut în simultaneitate, ar putea dezvãlui martorului ultim adevãrata naturã a artefactului ºi tehnologiei.
Problema dacã acest martor va fi un artefact aflat în funcþiune sau nu este fundamentalã.
Dacã s-ar afla în funcþiune, structurile imaginare ar fi nesfârºite ºi ar pregãti o nouã stare de intenþionalitate, intenþionalitatea fiind starea supremã a universului plin de universuri.
Dacã nu s-ar afla în funcþiune, artefactul-martor ar fi un pasiv al inventarului pe care matricea virtualã îl va fi pãrãsit întorcându-se în instrucþiunile enciclopedice.
Aceasta fiind o lipsã exemplarã, serviciile secrete inamice pun la cale un atac pe un front de adâncime. Ar putea fi doar o simulare.
Suntem pregãtiþi pentru atac ºi contraatac.
Potrivit unor responsabili de ordin superior, viruºii produºi de serviciile secrete inamice ar putea induce centre ºi periferii în profunzimile omogenitãþii noastre. Dar noi suntem esenþa structurilor narative ºi descriptive.
Noi suntem picurii de ceaþã din Tonga Tongao, noi suntem vântul de searã din Kauna Kunaó, noi suntem vârtejul ameþitor al dansatorilor din Ponema Katai.
O uriaºã balenã albastrã se arãtã în docurile din Puerto Pico ºi flecãri despre câte-n lunã ºi-n stele cu pricoliciul de la arsenalul din Galeea.
Generalul Monteores îºi trimise scafandrii sã afle ce ºi cum iar Obin Oba porni un rãzboi pe viaþã ºi pe moarte cu vicepreºedintele Weinberger.
Domniºoara Margareta îi trimise begonului de Bagoda un mesaj secret prin care îl avertizã asupra unui posibil atentat, împãratul Ogawa ceru vânãtorilor sãi pielea balenei albastre iar Abu Kadâr îºi duse submarinul galben în apropiere de Bulbona pentru un bombardament de searã.
ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 15 Mar 2004, 11:18   #25
raptor
Leprechaun
 
raptor
 
Join Date: Feb 2003
Posts: 2,535
Apai vezi, noi suntem mici si prosti,jupane....de unde sa stim noi atata lucru?De ce ne mai chinui cu jeniul matale?
__________________
absolutely, mr president, absolutely

http://www.youtube.com/watch?v=81bQJGafcjU
raptor is offline   sendpm.gif
Old 16 Mar 2004, 16:22   #26
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Campuri Magnetice

Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila

bobina 12



Generalul Baºkaev vru sã încheie o alianþã secretã cu augusta oficialã din Guaribo. Femeile din Mandhala îºi fãcurã apariþia pentru prima oarã pe muntele Haman iar electricii din Susa Mabusa se pregãtirã sã invadeze Tulule.
Bobolina se întâlni cu un alchimist din Marsila Molé într-o cafenea de pe bulevardul trandafirilor din Cutumbe. Alchimistul încerca sã producã un atractor straniu ºi se dãdea în vânt dupã artele privirii.
Argobai Gogobenos, preafericitul din Kodaon, decretã anotimpul fluturilor iar guvernatorul din Togai încercã sã se transforme într-o libelulã cu ajutorul unor învãþaþi din Gozeh.
Învãþaþii ºtiau tot ce se poate ºti despre naºterea universului plin de universuri ºi reuºiserã s-o facã sã vorbeascã pe balena albastrã din Puerto Pico ºi descifraserã înþelesurile unor mesaje gãsite în nisipurile din Galobra.
Mesajele erau adresate unui magician din Susa Mabusa care avea legãturi oculte cu inspiraþii din Kalabrar.
Eremiþii reformaþi se strânserã în Kauna Kunaó. Pregãtirã conferinþele aprilice ºi trimiserã invitaþii în întreaga enciclopedie. Agobembe Kabila îi anunþã cã va þine un discurs memorabil despre sfârºitul minunatei arte a spionajului iar colonelul Sharun îi sfãtui sã-ºi ia unele mãsuri de precauþie.
Nodurile informaþionale din Azego Bazego, Adamville ºi Bankusai se fãcurã nevãzute într-o noapte fãrã lunã iar pneumaticii din Ghile Ga se arãtarã gata sã înfrunte diavolul într-o bãtãlie pe viaþã ºi pe moarte în valea Bogga.
Vicepreºedintele Weinberger ceru amiralului sãu sã trimitã un portavion în zonã iar generalii Guan Ho ºi Guan Hoa se grãbirã sã pãtrundã în trecãtoarea Qe pentru a forþa iniþierea unor negocieri.
Dansatoarele din Beauburg povestirã cã magicienii secretului animau uriaºa balenã albastrã ºi cã forþe tainice puneau la cale schimbarea lumii, aroganþa, lipsa de program, iluzoria glorie, nemoartea prin act cenaclier sau insular, falsa retoricã despre moartea genului, subretele sau malagambiºtii literari care trec drept critici cu ºtaif fiind doar câteva dintre elementele unui carnaval al imaginarului.
Plãcerea gurmandului, nãrãvit ºi insuficient, maestru declarat al referinþei, pare sã fie doar execuþia în piaþa publicã a scriitorului care, chipurile, ar trebui sã îndeplineascã un ritual al scrisului.
Scriitorul trebuie sã facã orice numai sã încapã în meschinele canoane ºi regulamente instituite de augusta oficialã, oricare ar fi ea, sau în molatecele sau vulgarele texte, chipurile critice, vânzolite prin Puerto Pico, Lamona, Cutumbe ºi Mauna Lao.
ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 09:36   #27
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Campuri Magnetice

Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila

bobina 13



Scriitorul este o trompetã inspiratã a vremurilor ce vin, este salvatorul ºi învãþãtorul. Malagambiºtii literari din Kawala considerã chiar cã scriitorul e conductor de tren gata, gata sã tragã semnalul de alarmã spre vestirea apocalipticilor evenimente.
Gurmandul arogant se hrãneºte din vechile canoane critice împãrþind cu mânie sau dispreþ bonuri valorice de glorie sau de prosperitate literarã.
Spiritul critic e mort ºi îngropat în timp ce mulþimile din Azego Bazego, Qiatotocoatl ºi Kumure sunt guvernate de mituri desuete ºi nefuncþionale.
Mulþimile trãiesc moartea propriului lor imaginar dãnþuind fantomatic, îngurgitând evenimentul, neºtiind cã sistemele liniare sunt defuncte ºi cã secretul este de fapt o complexitate.
Fandomul din Adamville, din Beauburg, din Cretona, Mastrokas ºi Marsila Molé este vãduvit de ani de zile de un spirit critic viguros ºi eficace. În schimb, noul val de scriitori este etichetat, încondeiat sau tratat paternalist de criticii desueþi pentru care istoria s-a oprit de mult din mersul ei maiestuos ºi tragic.
Spiritul critic e mort ºi îngropat dar criticii desueþi se întrec în catalogãri gomoase ºi sentinþe arogante. Fandomul are nevoie de nerv. Fandomul are nevoie de forþele de creºtere care se aflã sub semnul disoluþiei nu prin lipsã de asociere vremelnicã ci prin lipsa unui discurs viril ºi devastator.
De ani de zile penibilele bârfoteci insulare sau cenacliere din Galeea, din Tulule ºi din Kyo Sao, în marginea infantilismului, þin loc, anecdotic, spiritului polemic cuceritor, sãnãtos.
Niºte nimenea se bat cu palma pe burdihan pleznind cu metafore ºi acrealã nodurile informaþionale.
E libertate dar nu e spirit critic revoluþionar.
E libertate dar nu e curaj.
E momentul istoric al individualitãþilor puternice, obsesii mortale pentru spiritul colectivist.
Neaveniþii ºi impostorii s-au aciuat la sânul fandomului gâdilându-l ºi tembelizându-l prin act aºa-zis critic paternalist, prin construcþii hilare, prin structuri narative vulgare. Sã te umfli de râs cum mai chinuie niºte nimenea referenþialitatea de parcã adevãraþii rãzboinici ai imaginarului ar fi niºte sugari.
Dar aceºti critici prãfuiþi pun, chipurile, talpa-n gât, vrând sã-i înveþe pe noii veniþi cam ce va sã zicã scriitura. Forþele de creºtere au poate o ultimã ºansã de a revoluþiona spiritul critic. Forþele de creºtere au o ultimã ºansã de a porni noua cruciadã a imaginarului spre deruta serviciilor secrete inamice.
Stã în savoarea scriiturii lor, în libertatea lor de expresie, în superbia fiinþãrii lor sã înceapã revoluþia imaginarului. Altfel, toþi aceºti minunaþi tineri, se vor bucura de o scurtã notã în pagina istoriei fandomiale.
Fervoarea lor, prospeþimea ºi curajul de a sparge falºii idoli ºi de a arde falsul spirit critic care-i guverneazã penibil sau gomos, în prefaþa cãrþilor sau în nodurile informaþionale, sunt atât de preþioase în aceastã minunatã cruciadã.
Li se vor opune unii, prin diverse mijloace, prin spirit de gaºcã sau prin act arogant, paternalist ºi leºinat în pieþele publice din Guaribo, Adamville ºi Takla Makan ºi Mauna Lao.
Ei ºi?
ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 09:39   #28
Ambra Blu
Banned
 
Ambra Blu
 
Join Date: Mar 2002
Location: Bucuresti
Posts: 3,292
Bai, cinemagia, wake up! Ce pula mea au a face scrierile insipizde ale domnului Bufnila cu filmul? Daca erau scenarii, mergeau -sa zicem - la 'Atelierul de scenaristica', und eisi fac copiii blog-uri. Asa, sint nevoit sa dau cu ochii mereu de ele cind intru pe sectiunea asta. Ce e asta, cultul lui Bufnila? Omul scrie execrabil de prost. A murdarit destule fituici si fanzine la viata lui ca sa mai maculeze si pe aici. Obligati-l sa vorbeasca da filme, sa ne zica de regizorii lui favoriti, si poate atunci o sa ne prefacem ca ne pasa.
Ambra Blu is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 09:52   #29
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Hanovra

Hanovra
short story de
Rober David



1. O umbrã pititã printre dungi orizontale.

Lucius Hartl stãtea cu coatele sprijinite de marginea balconului ºi fuma într-o dimineaþã splendidã de primãvarã, cu pãsãrele ºi fãrã zgomot de tramvaie. La treningul sãu rozaliu peste care îºi trãsese un pulover Shetland se uita din spatele perdelei însãrcinatul cu prevenirea delictelor pe strada Hanovra.

Din spatele lui Hartl, pe uºa larg deschisã, împreunã cu razele soarelui de aprilie, intrau ºi ieºeau sunetele stridente ale imprimantei matriciale cu opt ace. Lucius Hartl se întoarse ºi aruncã peste umãr o privire dispreþuitoare. Nimic nu se putea clãdi pe minciuna tehnologiei…

Se rãsuci pe cãlcîie. Reintrã în apartament lãsînd storurile sã cadã cu o miºcare scurtã. Din fotoliul pîntecos, formã larg numãrul de la STRETOPSIM ºi ceru cu Prlek. În compania muzicii lascive, numãrã secundele pînã ce vocea ºuierãtoare a apelatului explodã într-o cascadã de invective.

Lãsînd de la el, Hartl nu comentã. Abia într-un tîrziu, cînd ºuvoiul de blesteme se curmã, iar liniºtea se instalã fãrã ca Prlek sã fi închis, Lucius Hartl se ridicã ºi rosti în ritmul paºilor sãi largi:

- Bunã Prlek, am nevoie de o tiparniþã rezonabilã. Pînã cînd te gãsesc?, ºi liniºtea se lãsã din nou între cei doi, anunþînd orice.

- Stai acasã, coborî vocea, o sã vinã cineva la tine.

Calculatorul lui Lucius Hartl pãrea tumefiat de acþiunea sutelor de chiºtoace. Mai multe sticle goale pluteau între picioarele biroului.

Cu un ºut bine þintit, utilizatorul îºi fãcu loc la masa de lucru. Pe ecranul monitorului se lãþea un text dezlînat, oferind privirii paragrafe, linii de dialog, semne de punctuaþie. Din loc în loc, imagini brãzdau documentul.

- Desene. Mhm. Desene, mormãi înciudat.

Naviga prin text. În sus, în jos. Ecrane în ºir cu desene, unele mai mici, altele mai mari, schematice sau pline de detalii, fãrã nici o importanþã dacã se gîndea la rezoluþia execrabilã a imprimantei.

Scoase de sub un vraf de hîrtii mouse-ul ºi selectã întregul text. Apoi îl trecu într-o grafie mai puþin risipitã. Eliminã excesul de blancuri. Punctã desenele ºi le scoase din context. Rearanjã documentul. Era ceva mai bine.

Comandã o nouã printare ºi tãie hîrtia care suportase imprimarea.



2.Amintiri

Cum o mai dureau fragmentele critice… Cum o mai frigeau…

I se pãrea ridicol tot dialogul prin editoriale. O adevãratã risipã de energie din partea sa, o justificare a prezenþei în colectivul redacþional din partea criticului veleitar. În definitiv, cine era Viaceslav Bugarovici sã facã pe instanþa supremã în împãrãþia semnelor de punctuaþie? Cine-i dãdea dreptul impetuosului dactilograf plãtit cu bani obþinuþi din intervenþiile animatorului de tinichea, care susþinuse vremelnic dar fervent maºinãria de produs iluzii? Cu puþinã indiferenþã ar fi scãpat mai ieftin. Dar temperamentul doamnei Tominova nu suporta asemenea abjecþii.

Intreaga serie de fragmente critice îI trecuse pe la urechi ca un miros urît. Practic, descoperind în paginile singurei reviste care mai merita atenþie numele celui care încercase fãrã succes sã-i facã pierdut numele de fatã într-un acces de tinereþe, Miroslava Tominova se gîndise cu nostalgie la toþi anii ce trecuserã de-atunci… Dar abjecþia persista…

Din tot colectivul în mijlocul cãruia se formase, patina timpului decupase doar cîteva fotografii pe care acum, legãnîndu-se în balansoar, cu fruntea luminatã de liniºtea primãverii, Miroslava Tominova le privea emoþionatã. Într-una din poze, un tînãr sfrijit, cu nasul proeminent ºI o mulþime de coºuri desenate pe fruntea îngustã, schiþa un zîmbet vinovat de la braþul Domniºoarei-de-Porþelan. Bugarovici. Marele critic.

Miroslava Tominova renunþã la amintiri. Se ridicã din balansoar, fãcu douã-trei miºcãri în faþa oglinzii, trecu pe lîngã cuier, îºi luã puloverul cu nasturi ºi pãrãsi încãperea.

În stradã, o luminã orbitoare se pogora din tãriile cerului peste trecãtori. Nu era multã lume.

Zãri expus în faþa chioºcului de presã ultimul numãr din revista în care semna ºi marele critic. Apãruse la timp.

Cu exemplarul în mînã, citi din mers fragmentele critice pãºind arar cãtre casã. Bugarovici nu se lãsa. Tãia din nou ºi spînzura cu aceeaºi nonºalanþã sfidãtoare, ca un vãmuitor al destinelor scriitoriceºti. În colþul gurii doamnei Tominova, suprapunîndu-se peste un rid, zîmbetul se nãscu. Ca de obicei, îºi proslãvea colegii de generaþie ºi scuipa scîrbit peste tinerele talente.

Miroslava Tominova reintrã în apartament ºi se aºezã la locul sãu, încercînd sã ghiceascã printre balansãri ce-l determina pe Bugarovici sã fie atît de intolerant.

“Puneþi mîna ºi citiþi, învãþaþi limbi strãine ºi abia apoi îndrãzniþi sã atacaþi un titan! Lichelele care se cred mari publiciºti ar face bine sã treacã întîi pe la ºcoalã dacã doresc sã iasã din bolnavul anonimat al provinciei ºi sã încruciºeze spadele cu adevãraþii mînuitori ai condeielor.
Nu trebuie sã apelezi la sefulturã (vezi V. Bugarovici, SF Jockey de mucava) pentru a te transforma într-un ludic, omnipotent mînuitor al hilaritãþii. Scrieþi numai dacã aveþi ceva de spus, altfel lumea copacilor se va sfîrºi mai devreme ºi noi odata cu ea!…”

Miroslava Tominova rîdea cu gura pînã la urechi.

Deschise fereastra ºi hohotele se pierdurã în ecouri printre casele strãzii Hanovra.

Iar în spatele perdelei, un declic imortalizã apariþia personajului.



3.Domnul Baltazar

E liniºte pe strada Hanovra. Reparaþiile dureazã.

Soarele deseneazã la orizont dîre violacee printre norii de bumbac.

Un cuplu boem iese la plimbare pe sub arcadele mansardelor. El, tipul robust, de înãlþime medie, grãsuþ dar sprintem. Ea, la a doua tinereþe, ºi-a pãstrat feminitatea ºi supleþea în ciuda rutinei. Se plimbã relaxaþi.

Pe celãlalt trotuar se aflã sediul cotidianului local. Peste cîteva minute, copiii vor distribui trecãtorilor ediþia specialã de searã.

O maºinã de epocã staþioneazã în faþa intrãrii în clãdire. În spatele geamurilor fumurii, ºoferul þine motorul pornit. Domnul Baltazar poate ieºi dintr-un moment în altul.

Semaforul de la intersecþia cu Bulevardul Havel trece pe verde.

Un bãrbat îºi face apariþia dinspre librãria de la colþul strãzii. Se grãbeºte cãtre brutãria de la celãlalt capãt al ºoselei. Trece iute pe sub firma luminoasã a sediului presei locale, traverseazã fãrã sã se asigure pînã pe celãlalt trotuar, se ciocneºte de umãrul domnului ieºit la plimbare, îºi cere scuze din mers ºi intrã într-unul din blocurile de garsoniere.

Urcã la primul etaj, intrã într-un din camere ºi scoate din geantã aparatul de fotografiat cu teleobiectiv. Fãrã sã dea draperia la o parde, strecoarã aparatul printre faldurile grele ºI marcheazã cîteva instantanee cu Lincolnul model 1936.

Din redacþie coboarã în fugã pe treptele de marmurã domnul Baltazar. Aparatul se concentreazã asupra capului. Domnul Baltazar intrã în maºinã. Lincolnul demareazã.

Soarele dispare între blocuri. Atmosfera pare încãrcatã ºI ceva iminent dã impresia cã are sã se întîmple.

Un cornet golit de floricele se rostogoleºte în lungul bordurii, peste asfaltul proaspãt turnat.



4. Decoraþii ºi suc la dozator

Domnul Pavlicek a fost colonel de securitate. Acum, ieºit la pensie, îl gãzduieºte pe fiul sãu, Miro Pavlicek, în apartamentul pe care l-a primit prin ordin de serviciu în urma îndelungatei sale activitãþi.

De la etajul cinci al blocului turn care împarte strada Hanovra în douã jumãtãþi ce se deosebesc prin calitatea asfaltului, domnul Pavlicek – tatãl urmãreºte programele de televiziune cu aviditatea celui dornic de un cîºtig suplimentar.

Doamna Pavlickova a rãmas o amintire dureroasã în sufletul soþului sãu. Viaþa, sfidînd orice raþiune, nu þine cont de nevoi.

Strecurîndu-se printre cumpãrãtorii din piaþã, domnul Pavlicek – tatãl se gîndeºte la punga cu decoraþii din aur. El. ªeful gãrzii de corp a Celui Mai Iubit Fiu. Pakistan, India, China, Emiratele Arabe, Iranul, chiar ºi Marea Britanie îºi exprimaserã alese aprecieri la adresa emisarilor þãriºoarei din Est. ªi decoraþiile au rãmas.

Respirã greu. Cumpãrase cîteva verdeþuri ºi umpluse cu suc de la dozator sticla de doi litri. Urma sã aparã Miro, sprijinindu-se de pereþii etajului.

Ajunge la trecerea de pietoni. Traficul este foarte dens. Cînd semaforul indicã verde, iese în marginea ºuvoiului de pietoni ºI traverseazã.

Intã, fãrã sã-ºi dea seama, în raza de acþiune a teleobiectivului. Un nou chip, o nouã poziþie.



5. Pictor ºi model

La etajul al doilea al clãdirii pe care se sprijinã redacþia cotdianului Zorii Hanovrei, o pensulã contureazã trãsãturile dure ale pictorului Jaroslav Urban. Autoportretul se naºte din albul pînzei. Doi ochi uºor depãrtaþi, barba îngrijitã, coada care adunã pãrul crescut rebel.

Lîngã ºevaletul care sprijinã ultima materializare a imaginaþiei artistului, un alt cadru din lemn susþine nudul unei tinere orientale.

Din camera de alãturi, o tavã cu douã ceºti de cafea pluteºte pînã aproape de colþul în care lucreazã bãrbatul. Îmbrãcatã într-un chimono azuriu prins cu un cordon lat care se înnoadã într-o fundã mare, tînãra orientalã se apropie cu paºi mici. Cele douã ceºti din porþelan se umplu cu lichidul întãritor. Fata se îndreaptã cãtre fereastrã ºi se opreºte cu coatele pe tocul geamului. Departe, în piaþã, porumbeii survoleazã tarabele.

Autoportretul e gata. O luminã ca un abur strãlucitor încadreazã întregul personaj.

Bãrbatul se ridicã de lîngã ºevalet ºI-ºi smulge barba dintr-o miºcare. Peruca descoperã un craniu pleºuv, o faþã îmbãtrînitã, o gurã ºtirbã.

Fata se apropie de tablou. Figura i se lumineazã, iar ochii devin douã fante.

Pictorul vine din spatele tablourilor cu o pînzã cu care acoperã ultimul desen.

Cei doi se aºeazã în fotolii, în faþa ferestrei larg deschise, apropiindu-ºI de buze ceºtile cu cafea. Un scrîºnet de frîne urcã din stradã pînã în camera de lucru. Cei doi se ridicã apropiindu-se de locul în care priveliºtea li se relevã. Într-o baltã de sînge un Dalmaþian agonizeazã.

Din blocul de vis-�*-vis porneºte un nou impuls care comandã declanºatorul aparatului de fotografiat.



6. Expoziþie

Însãrcinatul cu prevenirea delictelor se arãtã ului de succesiunea chipurilor, revelatã în soluþia pentru developat. O nouã serie de anonimi va fi expusã curînd în continuarea seriei din debara. Figuri comune, expresii indescifrabile, oameni obiºnuiþi.

Un manual de istorie al Hanovrei, ascuns de privirile discrete ale orcãrui plãtitor de impozite.

“And about what is the story of your screen play ?”, îi rãsunã în minte întrebarea dintr-un serial la modã.

“About nothing !”, veni rãspunsul, ca un declic pornit din spatele unei ferstre.





ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 09:58   #30
Ambra Blu
Banned
 
Ambra Blu
 
Join Date: Mar 2002
Location: Bucuresti
Posts: 3,292
Sa imi mincati pula, tu si robert david.
Ambra Blu is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 10:06   #31
Leonard Pyron
Guru
 
Leonard Pyron
 
Join Date: Oct 2003
Posts: 444
bango saradai !
Leonard Pyron is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 10:12   #32
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Campuri Magnetice

Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila


bobina 14


Cântecele de sirenã, perverse ºi înºelãtoare, ideologiile prãfuite ºi tãmâierea ar putea fi oare pericole pentru forþele de creºtere?
Fervoarea cruciadei le va arde cãci organizarea superioarã a enciclopediilor se face prin fracturi ºi bifurcaþii în timp ce sentimentalismul ºi dulceaþa criticului desuet sunt ale evoluþiei ºi ale deºertãciunii care duc sublimul ºi spiritul critic în pustiu.
Încercatul mileniu pune într-o altã luminã imaginarul ºi relaþia lui cu câmpurile magnetice. Fie aceasta o metaforã care desemneazã câmpul enciclopedic aflat în proximitatea privitorului, lector ideal.
Câmpurile enciclopedice sunt cele care formeazã ºi susþin imaginarul iar forþele de creºtere ar putea porni o cruciadã pentru recuperarea enciclopediei.
Enciclopedia nu este o sumã dar conþine un inventar enciclopedic pe care forþele de creºtere l-ar putea intui.
Ar putea porni cu ambiþie în cãutarea lui.
Sigur cã l-ar putea inventa inventariind instrucþiunile enciclopediei. Ar lupta pentru distrugerea ei, pentru subminarea unei perfecþiuni semantice prãfuite pregãtind rãsturnarea puterii vechiului imaginar ºi metamorfozându-se apoi în noii constructori în toate instrucþiunile enciclopediei.
Forþele de creºtere ºi-ar putea construi lideri, ºi-ar putea hotãrî eroii într-o lume a complexitãþilor. Forþele de creºtere trebuie sã lupte într-o cu totul altã lume ºi sã punã la cale noi instrucþiuni ale enciclopediei. Cruciada forþelor de creºtere ar putea fi nu doar revoluþie a spiritului critic.
Cine se teme de vârtejurile semantice ale enciclopediei aflate în miºcare haoticã se va þine cu dinþii de un iluzoriu promontoriu conceptual.
Aºa cum, prãbuºindu-se în gol de la peste douã mii de metri înãlþime, egulabul de Mitombe a încercat sã se agaþe de o bucatã siropoasã de nor.
Poate cã vom explicita într-o bunã zi propoziþia simultaneitãþii care cuprinde atât predicþia cât ºi profeþia care te guverneazã cititorule atît de subtil.
A lupta în câmpurile de bãtãlie enciclopedice înseamnã a te pregãti fie pentru deziluzie, fie pentru jertfã.
A fi insurgent înseamnã a refuza, a stârni haosul pentru a-l guverna. Insurgenþa este o stare fundamentalã a viului în exerciþiul sãu sub presiunea câmpurilor magnetice. Insurgenþa e cuprinzãtorul iar spiritul e necuprinsul tentat de a cuprinde.
Noii cruciaþi vor descoperi ei singuri templul ºi noile legi.
Altfel vor sfârºi în vulgaritate ºi micime fiind în cele din urmã înghiþiþi de hulpava enciclopedie care, metamorfozatã în câmpuri magnetice, þinteºte cãtre desfãºurarea ei ca ºi câmp material care asigurã suportul interpretãrii.
Artele privirii sunt ale insurgenþei ºi premerg interpretãrii ºi descoperirii.
Forþele de creºtere pot arunca o altfel de privire enciclopediei provocând-o ºi deconstruind-o pentru a o stãpâni vremelnic. În aceasta constã taina. Iar adevãratul drum, care duce de cele mai multe ori în pustiu, e drumul cãtre miracol.
Forþele de creºtere ar putea înfãptui miracolul noii enciclopedii chiar dacã aceasta ar fi superba lor jertfã ºi un act aparent minor în imensitatea universului plin de universuri.
ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 10:17   #33
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Campuri Magnetice

Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila


bobina 15


Tainice instrucþiuni ale enciclopediei. Închid în ele structuri narative de profunzime. Gata sã ardã esenþa.
Dar suntem feriþi de pericol. Trecerea de la periferie la centru se face prin vecinãtãþi ºi nu prin insurgenþa preschimbatã-n vârf de lance împotriva limitei.
Limita e nefiindul.
Nici nu existã cu adevãrat. Ar putea fi o convenþie stabilitã de rãzvrãtiþii din Takla Makan, din Gozeh, din Kalabrar. Rãzvrãtiþii vor sã arunce în aer academiile ºi universitãþile. Au virusat nodurile informaþionale. Se pregãtesc sã ia cu asalt câmpul informaþional universal.
Le domolim elanul acþionând prin buclele Davi. Iniþiem catastrofe sau câte o informare în cascadã. Artele privirii ne dezvãluie noi profunzimi. Reorganizând structurile narative nu e ca ºi cum ai pleca cu trenul dintr-un centru cãtre nord, cãtre sud, cãtre est sau cãtre vest.
Noi nu explicitãm periferia în raport cu centrul prin puncte cardinale. Noi lucrãm cu incertitudini. Lucrãm cu entropice ºi cu utopice. Din când în când, inspiraþi de totalitariºtii din Guaribo, din Doga Noga sau Cretona sau de scrierile conservatorilor din Nulome, folosim evenimentele mici pentru a construi un model.
Incertitudinea e esenþa.
Vulgarizând, Galeea sau Bulbona sau Adamville sunt niºte biete orãºele în raport cu un centru internaþional de putere iar acesta, la rândul lui, e o biatã mãrgicã în spuma universului plin de universuri.
Bineînþeles cã minunata artã a spionajului ar fi ridicolã dacã lucrurile ar fi chiar atât de simple. Iar noi, magicienii secretului, am cãdea în desuetudine.
Nu suntem orgolioºi. Ne deosebim de savanþii ºi scriitorii desueþi din Molina Mar, din Guaribo ºi Popocatepetlán. Bietele lor orgolii sucombã prin vulgarizare. Ele aspirã a fi ale centrului sau de a fi chiar centrul.
Ei ar fi autoritatea.
Bulbona, Mastrokas, Omah ºi Gozeh ar fi expresia lor. Ei sunt cuprinzãtorul iar structurile descriptive sunt ceea ce cuprind.





Ei refuzã realitatea.
Capul însângerat al iubitului lui Abu Kadâr nu e cap. E un construct care ar trebui interpretat. Scufundându-l în formol, studiindu-l cu lupa, modelându-l într-un nod informaþional primar, savanþii desueþi emit sentinþe asupra totalitãþii.
Nu le pasã de iureºul lumesc, de crunta realitate.
Nu le pasã de generalul Baºkaev care ar vrea sã deþinã controlul pe drumul diamantelor de luminã veche ºi sã punã mâna pe zãcãmintele de petrol din Burbansk. Nu le pasã cã împãratul Ogawa se gândeºte dacã nu cumva ar trebui sã încheie un armistiþiu cu spionii veniþi de dincolo de orizontul vizibil.
ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 10:24   #34
ovidiu bufnila
Veteran
 
ovidiu bufnila
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 208
Campuri Magnetice

Campuri Magnetice
un film de
Ovidiu Bufnila

bobina 16


Savanþii desueþi trimit mesaje inocente scriitorilor desueþi. ªi toþi, împreunã, refuzã adevãrul despre rãzboaiele matriceale. Ei percep ºi interpreteazã desfãºurãrile care, chipurile, ar fi rãzboaiele. Milioane de oameni mor fãrã sã afle esenþa rãzboaielor matriceale. Mor pentru Bulbona, mor pentru Takla Makan, mor pentru Popocatepetlán, pentru Marsila Molé.
Nu au habar cã sunt prinºi într-o expresie matricealã pe care o produce enciclopedia în dauna formelor ei, aspirând la totalitate.
Iar enciclopedia îºi reorganizeazã structurile narative pe potriva textelor sale care ºi ele nu sunt altceva decât niºte desfãºurãri, nefiind matricea. Are o economie a ei, o economie ale cãrei acte ne scapã adeseori.
Ne punem însã întrebãri care ne chinuiesc pentru cã virtualitatea dã lovituri serioase economiei unor astfel de structuri narative ºi evenimente mici încã studiate în academii prãfuite de profesori desueþi, surzi la zgomotul rãzboaielor.
Economia rãzboiului e în floare aºa cum sunt ºi trandafirii, fie ei roºii, albaºtri sau galbeni, ocultând actele fiinþei cu parfumul lor.
Ocultarea actelor rãzboinice e cuvântul de ordine iar cine e optimist sau pesimist se poate duce liniºtit la culcare pentru cã vechile ideologii ºi teorii economice sunt deja la muzeul naþiunilor aflate în colaps.
Resursele ºi nu religiozitatea vor patrona suflul rãzboinicului. Înghiþite cu rapiditate, economiile orientalelor îºi dau obºtescul sfârºit în timp ce modelul economic al occidentalelor se apropie de glorioasa extincþie.
Economia virtualã se aratã victorioasã dar rãzboaiele ºi complexitãþile locale vor controla avântul sau declinul economic. Monitoarele vor deveni bun de folosinþã comun iar vulgarizarea virtualului nu va duce la mãreþia democraþiei ºi înflorirea ei ci la sfârºitul implacabil în mai toate lumile solare.
Desueþi acei gânditori care viseazã la votantul computerizat într-o lume în care eºti virusat prin e-mail sau cumpãrat pe nimic. Mase întregi se vor descoperi în sclavie printr-un simplu click.
Colectivismul, liberalismul ºi autoritarismul vor sucomba în faþa noii economii, fiind o economie a rãzboiului, cãci rãzboiul e suculent ºi profitabil.
Organizaþiile antirãzboinice vor înflori fiind ºi ele supuse profitului. Serviciile secrete vor aºtepta desecretizarea iminentã prin acte economice iar trocul virtual se va înscãuna ca ºi rege.
Trocul virtual va fi împãratul lumii ºi anticristul în acelaºi timp. Distrugerea familiei prin monosexualism ºi spectacol decadent al vulvei larg mediatizate nu face decât sã distrugã bugetul cuplului tradiþional spre afluirea noii economii.
Statele vor fi pulverizate de individualism ºi comportament antimonopolist în timp ce marile corporaþii se vor înghiþi pânã când vor ajunge la gradul zero al entropiei în timp ce puþinãtatea resurselor vor produce noi rãzboaie.
ovidiu bufnila is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 11:25   #35
robert_david
Novice
 
robert_david
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 2
Multumesc, Ovidiu!

Originally Posted by Ambra Blu:
Sa imi mincati p***, tu si robert david.

Ovidiu, iti multumesc pentru ca mi-ai postat aici Hanovra. Sunt curios sa aflu parerile celor care au citit povestirea.

Ambra Blu, ori esti prost, ori esti prost, altfel nu-mi explic de ce iti place sa stai cu p*** in gura.

R.D.
robert_david is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 12:05   #36
Serghei
Guru
 
Serghei
 
Join Date: Nov 2003
Location: Cotton Club
Posts: 623
Re: Multumesc, Ovidiu!

Originally Posted by robert_david:
Ovidiu, iti multumesc pentru ca mi-ai postat aici Hanovra. Sunt curios sa aflu parerile celor care au citit povestirea.


Domnul Bufnila deveniti penibil,va creati alta identitate ca sa va laudati propria persoana.
Cred ca ar trebui sa intelegeti ca nu suntem gelosi pe geniu dvoastra si in nimicnicia noastra refuzam sa va acceptam ca liderul de opinie al SF-ului romanesc.
Faptul ca sunt putini scritori SF in Romania nu inseamna ca sunt si buni.
Iar in privinta filmelor SF,se fac o multime,intrebatii pe marii regizori ai Romaniei ce SF-uri le produc creierasele.

Quote:
Ambra Blu, ori esti prost, ori esti prost, altfel nu-mi explic de ce iti place sa stai cu p*** in gura.

R.D.

Asta v-ati adus-o aminte din generala?
Domnul Bufnila daca pretindeti ca sunteti un scriitor macar aveti decenta de a va comporta ca unul,nu va mai vindeti ciurucurile pe internet.
Daca cartile dvoastra nu au succes va recomand fundatia Filantropica!!!
Serghei is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 12:23   #37
crydead
Guru
 
crydead
 
Join Date: Jun 2002
Posts: 940
Re: Multumesc, Ovidiu!

Originally Posted by robert_david:
Ambra Blu, ori esti prost, ori esti prost, altfel nu-mi explic de ce iti place sa stai cu p*** in gura.

Mai iegjista o ieshplicatzie, shtii bancu' cu lupu', nu?
crydead is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 12:38   #38
Ambra Blu
Banned
 
Ambra Blu
 
Join Date: Mar 2002
Location: Bucuresti
Posts: 3,292
Re: Multumesc, Ovidiu!

Originally Posted by robert_david:
Ambra Blu, ori esti prost, ori esti prost, altfel nu-mi explic de ce iti place sa stai cu p*** in gura.
R.D.

Preputoi, ia-te de mina cu Bufnila si incercati sa avansati de la statutu' de banc, la ala de gang bang. Sa imi maninci si tu pula, da' pune-i mustar, s-o faci palatabila pentru valu' palatin. Apropo, nu mai exista fanzine unde sa va extaziati unul in fata altuia, cu povestiri sefe pentru copii?
Ambra Blu is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 12:46   #39
Ambra Blu
Banned
 
Ambra Blu
 
Join Date: Mar 2002
Location: Bucuresti
Posts: 3,292
Re: Sa:

Originally Posted by ovidiu bufnila:
Auzi, Ambra Blu, nu vrei sa diskutam serios? Spune-mi daca e vreun scriitor SF roman dupa care s-ar putea face un film SF bestial!

un film bestial s-ar face dupa romanul sefe cu spargeri de banci Proiect Dubluve; singuru' roman cit de cit ecranizabil e ceva de Corn, Eucronoza.
Ambra Blu is offline   sendpm.gif
Old 17 Mar 2004, 14:04   #40
robert_david
Novice
 
robert_david
 
Join Date: Mar 2004
Posts: 2
Re: Multumesc, Ovidiu!

Originally Posted by Ambra Blu:
Preputoi, ia-te de mina cu Bufnila si incercati sa avansati de la statutu' de banc, la ala de gang bang. Sa imi maninci si tu p***, da' pune-i mustar, s-o faci palatabila pentru valu' palatin. Apropo, nu mai exista fanzine unde sa va extaziati unul in fata altuia, cu povestiri sefe pentru copii?

Ambra Blu, tzi s-au urcat premiile la cap. Degeaba le-ai luat, ca tot zero esti. In fine, nu mai pierd timpul ci tine. Esti jalnic.
Acum e randul tau. Injura!
robert_david is offline   sendpm.gif
Closed Thread


Thread Tools Search this Thread
Search this Thread:

Advanced Search

Posting Rules
You may not post new threads
You may not post replies
You may not post attachments
You may not edit your posts

vB code is On
Smilies are On
[IMG] code is On
HTML code is Off
Forum Jump


All times are GMT +2. The time now is 19:54.


Powered by vBulletin - Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.
jinglebells