Video Clipe

[Ambra Blu]

O introducere purty OK in sfera muzicii electronice meets SF vezi Jurnal Sf rubrica semnata Remus Cernea, muzica sferelor.

[ricutza]

am si eu o curiozitate...cum este posibil ca in Romania sa se faca un videoclip care sa copieze cu nerusinare scene dintr-un film...ma refer la videoclipul meolodiei: De ziua ta a formatiei Sexxi, care 'se inspira' din Coyote Ugly...mai precis, cele doua frumuseti danseza pe un bar care seamana izbitor de bine cu cel din film, in fata unei multimi care se imbulzeste (nu inteleg de ce), se stropesc cu apa, aprind focul pe bar, ridica persoane din multime sa danseze si nu in ultimul rand sunt imbracate ca si fetele din film...as adauga ca vidorclipul nu are nici cea mai vaga legatura cu melodia iar de versuri nici nu mai vorbesc...
nu exista legi care sa impiedice o asemenea chestie?
eu nu intelg ca regizor de videoclipuri cum poti sa faci asa ceva fara sa-ti compromiti definitiv cariera?
sunt efectiv indignata...mi se pare ca s-a depasit orice limita a bunului simt si nu inteleg cum este posibil asa ceva.

[Ambra Blu]

Pai un exemplu deja clasic este si clipul de cacat al unei formatii obscure de muzica usoara, (nici nu-i pomenesc numele) care fura cu nerusinare scene din Snatch. Din cite am inteles, nu e nici o lege care sa protejeze lucrurile astea. Din cite am inteles, la americani nu exista posibilitatea de a-ti proteja nici macar titlul unei carti, ca sa intram in alt domeniu. Oricum, nu bag mina in foc la asta. Si e o diferenta intre niste regizori care sug pula pe cent si fac clipuri in Romania si niste frati Coen sau un A. Fuqua care fac videos overseas. Desi, scenele unor filme pot fi reproduse/ parodiate/ 'parafrazate' si in alte filme. Un fan al miscarilor astora a fost Da Palma (v. The Untouchables, scena scarilor din Crucisatorul lui Eisenstein). Aluzii la filme cult mai are si Tarantino, nu? Si, lastly, mai sint si aia care parodiaza, si care pot fi iertati (v. Not Another Teen Movie). Oricum, it's not the case with the Romanian directors. They simply can't make good videos. Poate, cu exceptia Andreei Paduraru.

[Amyd]

Da, in principiu pot, pentru ca legile copyright-ului in general (nu numai in US) protejeaza opera propriu-zisa (forma de exprimare), nu ideea operei. Mai mult, anumite lucruri, de tipul titlurilor, sloganurilor, frazelor scurte, s.a.m.d. nu intra sub incidenta legii copyright-ului.

So, nu poti sa protejezi o anumita locatie, o anumita intriga, o anumita situatie, un anumit stil (de a scrie, de a filma, de a edita, etc.) si in anumite limite, chiar personaje si trasaturi de personaje. Desigur, in cazul personajelor, chestiunea e un pic mai complicata, pentru ca se suprapun cateva legi (copyright, trademark si competitie neloiala), dar de obicei se considera ca ansamblul infatisarii, numelui, expresiilor si a comportamentului unui personaj pot fi protejate de lege atunci cand se poate dovedi ca sunt in intregime descrise in interiorul respectivei opere si sunt suficient de originale. Se poate sanctiona folosirea anumitor parti din personaj daca similitudinea trece de anumite limite. Ca trademark, personajele se pot proteja de obicei complet doar in cazul in care sunt personaje "grafice" si nu pentru proprie protectie, ci ca indicator al unei surse anumite de produse. La fel, se poate sanctiona "furtul" unui anumit personaj pentru promovarea neautorizata a unui produs/serviciu.

Oricum, in State se aplica des criteriul precedentei, asa ca deciziile in instata se bazeaza pe cazuri similare care au fost judecate in trecut (ca de exemplu de Disney, care au alergat intotdeauna sa-si protejeze la sange proprietatile) si de asemenea, pe legi de bun-simt, ca de exemplu cat de popular si de asociat cu o anumita companie sau un anumit autor este un aspect/personaj/etc., gradul de asemanare sau deosebire, etc.

Revenind la plaiurile noastre mioritice, inspiratia in sine n-ar fi un lucru rau, chiar daca trece in taramul parodiei sau copierii de stil, design sau chiar secvente din filme sau video-clipuri de peste hotare. Inveti mai repede prin imitatie. Insa, partea proasta e ca de obicei ce se copiaza, se copiaza de la jalnic in jos. Asa ca singura "pedeapsa" pentru realizatori/plagiatori e sa ignori sub-produsele de tipul videoclipurilor mentionate.

"Poate, cu exceptia Andreei Paduraru."

That was funny. :lol:

Salutari,
Andrei

[Ambra Blu]

:lol:

[ricutza]

eu nu stiu cine este Andreea Paduraru asa ca va rog luminati-ma si pe mine!
nu-mi vine sa cred ce am citit mai sus...sunt inca sub stare de soc....ma rog ce sa mai zic...
Ambra Blu..tu ziceai de Goanga a celor de la Cassa Locco, nu? videoclipul de care vorbec eu este copiat de-a dreptul....nu inspirat! melodia de la Cassa Locco avea cat de cat o legatura cu videoclipul...melodia asta nu are asa ceva!este o insulta la adresa a tot ceea ce inseamana sa faci un videoclip!

[Ambra Blu]

Cum n-o stii? Domnisoara aceea blonda. Clipuri de la 'Omul cu Sobolani' la 'Anna Lesko', de la 'Partizan' la 'Parazitii'. Nume adesea asociat cu 'Bull Productions' si cinemascope. Se gaseste in cantitati limitate.

PS Fiindca vad ca, in mesajul tau furios si cu multe semne de exclamare ai pomenit atit de des cuvintul 'videoclip', mai multe despre videoclipuri la linkul postat mai jos. Interesting stuff, no bullshit.

http://www.artphoto.ro/src/ro/video.html

[moebius]

[offtopic]

[...] BDuri au mai fost scoase de o editura din Craiova, condusa de Viorel Pirligras, care publica si Moebius. [...]

poti sa detaliezi putin? ma intereseaza :wink: sau daca mai stii ceva despre fandomul autohton sf/bd as aprecia un pm/mail
thankew

[iesind gradat din offtopic]
merita avut in vedere si festivalul de la annecy (animatie). am vazut cand inca mai aveam arte :evil: niste scurt metraje de acolo si unele erau chiar mindblowing, inca ma mai dau cu capul de pereti pt ca nu am fost destul de rapid incat sa apuc sa citesc cine a facut unul dintre ele (tin minte doar ca era un studio german si descrierea de pe site suna in genul "deux cowboys revent")... stiu ca nu m-ar fi ajutat cu nimic sa stiu asta

mi se pare ca am auzit (am cam rupt legaturile cu tv-ul) ca tvr cultural ar difuza ceva scurt metraje. daca este asa, le-a vazut cineva? se vrea cumva un fel de court circuit de pe acelasi (raposat pt mine) arte?

[Amyd]

PS Fiindca vad ca, in mesajul tau furios si cu multe semne de exclamare ai pomenit atit de des cuvintul 'videoclip', mai multe despre videoclipuri la linkul postat mai jos. Interesting stuff, no bullshit.

http://www.artphoto.ro/src/ro/video.html

Ce prostie (cu tot respectul pentru autorul respectiv) este acel articol... amesteca complet nemotivat teoriile lui Lev Manovich despre new media cu o forma de comunicare (videoclipul) care nu are nici o legatura cu new media. Ouch.

Salutari,
Andrei

[Ambra Blu]

Hehe :lol:
Cu toata lipsa de respect pe care o am pentru Amyd, trebuie sa precizez niste lucruri: mesajul adresat ricutzei avea un scop didactic cu o finalitate, sper eu, fericita. Ricutza poate gasi acolo niste lucruri 'interesting' (does it ring a bell?), scrise de un video-editor. Daca tu poti sa o inveti mai bine, please do so. :lol: Eu am sa ignor filigranul de invidie profesionala (?) cu care tonul tau e intretesut si am sa incerc sa lamuresc ceva lucruri, asa cum ma pricep eu mai bine.

For starters: textul lui Eugen Radescu este destul de indraznet, lucru care poate fi double-edged: avanseaza niste idei audacious (which is good, otherwise how can one expect things to evolve?). On the other hand, aceleasi afirmatii 'blasfemiatoare' pentru teoreticienii new-media do not exactly fit into the new media 'bible'.

Radescu aminteste 5 principii new media care, spune el, se regasesc in clip: reprezentarea numerica, modularitatea, variabilitatea, transcodarea si automatizarea.

Clips' belonging to new media ti se paer o idee atit de 'ouch' extravaganta. ce ne facem cind niste teoreticieni new media si Radescu se gasesc pe un common ground?

7. One of the most basic cases of the variability principle is scalability, in which different versions of the same media object can be generated at various sizes or levels of detail. The metaphor of a map is useful in thinking about the scalability principle. If we equate a new media object with a physical territory, different versions of this object are like maps of this territory, generated at different scales. Depending on the scale chosen, a map provides more or less detail about the territory. Indeed, different versions of a new media object may vary strictly quantitatively, i.e. in the amount of detail present: for instance, a full size image and its icon, automatically generated by Photoshop; a full text and its shorter version, generated by Autosummarize command in Microsoft Word 97; or the different versions which can be created using Outline command in Word

In coltul rosu loveste si Radescu:

Modularitatea. Imaginea este o structura fractala. Fiecare are in componenta o multitudine de alte imagini si/sau sensuri.

Cind vorbeste de variabilitate, Radescu takes a different road from new media theoreticians', true. Cind vorbesc de variabilitate, teoreticienii new media par sa imply ca videoclipul face parte chiar din old media.
radescu spune ca:

Variabilitatea. Imaginea nu exista prin sine si pentru sine ci are o infinitate de versiuni.

Citez din promotorii new media:

New media, in contrast, is characterized by variability. Instead of identical copies a new media object typically gives rise to many different versions. And rather being created completely by a human author, these versions are often in part automatically assembled by a computer

Cind vorbeste de transcodare, Radescu se apropie iar de new media:

Transcodarea. Imaginea este mutata dintr-un format digital in alt format digital.

Iata si new media's POV:

Variability would also will not be possible without modularity. Stored digitally, rather than in some fixed medium, media elements maintain their separate identity and can be assembled into numerous sequences under program control. In addition, because the elements themselves are broken into discrete samples (for instance, an image is represented as an array of pixels), they can be also created and customized on the fly.

In restul articolului, Radescu vorbeste despre lucruri distincte intr-adevar, de new media, asa ca sint de acord cu tine. Continuu sa merg pe linia ta si atunci cind autorul confunda -voit sau nevoit de cerintele arhitecturale ale articolului sau - videoclipul (pe care il vede ca produs de avangarda) cu new media. Din cite stiu eu, sint 7 tipuri principale de mass media: radio, television, film, book publishing, sound recording, newspapers and magazines. Sigur, mai pot fi incluse billboards, comic books, posters, direct mail and matchbooks. Videoclipul intra in the seven main mass media, tightly connected with tv, tv history. As far as I can tell, tv is no longer an avangardist mass medium. Asisderea cu clipurile.

O alta obiectie pe care i-as face-o lui Radescu care, ca si tine, e fanul stilului pretios si al neologismelor (nu stau acum sa iti explic dpdv clinic ce mecanisme mentale stau in spatele acestei atitudini) e ca incurca putin intentia videoclipului. El zice ca:

Imaginea video nu reproduce "ceva", un element sesizabil din realitatea inconjuratoare, nici vreun sentiment uman: imaginea manipuleaza, structureaza lucrurile si le confera un sens. El aranjeaza realitatea.

. Dupa el, clipul n-ar fi un device care confera media-gratification, ci, rather un fel de black propaganda (stiu ca tu nu poti sa vezi dincolo de cuvinte, dar fa un efort si nu lua 'black propaganda' verbatim; asta in cazul in care stii ce inseamna, that is). Din cite stiam eu, exista a fourfold media gratification scheme. Diversion e una dintre ele, si clips do qualify: diversion can take many forms, including: stimulation or seeking relief from boredom or teh routine activities of everyday life; relaxation, or escape from the pressures and problems of day-to-day existence (cine a vazut clipul Cristianei Raduta, 'Amor, Amor, stie de ce :lol: ); emotional release of pent-up emotions and energy.

Concluzie: unele idei sint prea revolutionare si pt tine (fan al aliens verzi si al UFO's), daramite pt mine, biet neofit in domeniu. De la a spune ca un clip e 'ouch' prost, pina la a ignora niste fraze commonsensical, care render valid the article - . În fine, ultimul nivel presupune receptarea individuala cu un grad mare de subiectivitate, în sensul ca un videoclip este bun sau prost în functie de propriile noastre convingeri estetice, totul poate fi explicabil prin:
a) faptul ca, stiind tu totul despre new media, orice alta opinie este a priori nula
b) nu numai ca nu ai citit textul cu atentie, dar ai facut-o si putin biased
c) esti intolerant fata de fortarile de nota
d) your stage name is 'gigi-contra'

Make your choice.

[Amyd]

Cu toata mila pe care o am pentru adorabilul fel in care iti dai cu stangul in dreptul atunci cand discuti subiecte care in general te depasesc (exceptiile fiind desigur antropologia si citatele de versuri hip-hop), nu pot sa te iert nici de data aceasta, draga Ambra Blu.

Asadar, revenim la stimabilul domn Eugen Radescu, care sunt convins ca e un valoros video editor (fara nici un "filigran" de invidie...) si probabil un la fel de valoros "eseist & teoretician" (albeit a self-styled one at that). Totusi, articolul de fata este (in continuare) prost, pentru ca porneste de la o gramada de premise gresite, fie voit, fie involuntar, prin lipsa de intelegere a conceptelor pe care le utilizeaza. Nu am nimic cu ideile revolutionare, dar in acest biet articol nu exista nici macar o explicatie/justificare sumara a "fortarilor de nota" (ca sa fiu ingaduitor) intrebuintate.

El incepe categoric: "Videoclipul face parte din ceea ce se numeste in limbaj contemporan, new media", afirmatie care deja ridica o spranceana (metaforica, desigur) de nedumirire. Ma rog, sa zicem ca foloseste o numai-de-el-stiuta aceptiune a termenului de "new media" (dar atunci ar trebui sa o explice).

Insa continuarea, cum ca videoclipul: "are un sistem de operare propriu, foloseste diferite aplicatii software pentru a realiza imagini, aparente si realitati virtuale." ne releva deja principala problema a conceptiei sale. Si anume, confuzia intre videoclip ca obiect media in general si videoclip ca un produs realizat printr-o anumita tehnologie (in cazul acesta, computerizata, pentru ca deh, nu putem vorbi de new media fara IT, nu?). Lasand la o parte dubiosul "sistem de operare propriu" (oare ce vrea sa spuna cu asta? Citim mot-a-mot si atunci ne intrebam daca e Windows 2000, sau o consideram metafora si atunci ne intrebam de ce continua cu referiri concrete la aplicatii software), dupa acest tip de logica, se poate argumenta la fel de bine ca o carte scrisa in Word este tot "new media". Ceea ce - cred ca putem fi de acord macar aici - e ridicol.

Now, sunt primul care recunoaste ca acest articol are si un merit: este exemplul perfect pentru fragilitatea argumentatiei lui Manovich despre ce inseamna new media, prin felul in care "perverteste" conceptele, totusi e la fel de adevarat ca in interiorul sistemului definit de ruso-american ele sunt suficient de coerente. Insa in articolul de fata, ele sunt preluate identic ca structura si apoi masacrate sistematic ca inteles, fara nici o tentativa de explicatie sau de re-sistematizare. De aici nu pot decat sa trag concluzia ca e vorba mai degraba de o proasta intelegere a sensului teoriei originale, decat de o incercare de a crea o teorie proprie.

Si chiar si asa, scartaie serios. Manovich recunoaste ca principiile sale se regasesc partial si in old media, ba chiar demonteaza cateva dintre preconceptiile clasice asupra diferentelor intre old si new in capitolul urmator din cartea mentionata in bibliografie. Insa de aici pana a le "mula" cu tarnacopul peste structurile vechi e un drum destul de lung:

"1. Reprezentarea numerica. O imagine poate fi descrisa prin diferite functii matematice, situatie in care ea devine un element observabil, previzibil."

Asa cum am mai spus, aceasta nu e o caracteristica intrinseca a obiectului "videoclip". Sigur, atunci cand este digitizat, intr-un fel sau altul, se poate argumenta ca devine partial new media, dar la fel de bine poate exista si in forme de reprezentare care nu sunt descrise de functii matematice, desi ramane la fel de observabila si previzibila. Much like a painting, for that matter.

"2. Modularitatea. Imaginea este o structura fractala. Fiecare are in componenta o multitudine de alte imagini si/sau sensuri."

Oricum am privi aceasta afirmatie, iarasi nu individualizeaza in vreun fel videoclipul sau orice alt tip de media. Multitudinea de sensuri exista desigur in orice obiect aflat intr-un context cultural (gasim seme in orice mediu, conform lui Algirdas Greimas, nu?), iar multitudinea de alte imagini e un termen mai degraba ambiguu (si un film e compus la urma urmei din o multitudine de alte imagini, cadre, secvente, etc.). Din nou, "common ground" lipseste cu desavarsire, pentru ca Manovich se refera la structura din nou, la "modularitate" in directia formei simbolice de baza de date, care permite generarea de versiuni de diferite "rezolutii" pornind de la aceiasi colectie de date.

"3. Variabilitatea. Imaginea nu exista prin sine si pentru sine ci are o infinitate de versiuni."

Aici ai observat pana si tu diferenta esentiala intre ce spune Radulescu si ce spune Manovich. Proprietatea esentiala de transforma in versiuni alternative un obiect new media e complet diferita de conceptul lui Radulescu, pe care de altfel nici nu pretind ca il inteleg, asa cum vrea sa-l aplice videoclipului in particular.

"5. Automatizarea. Imaginea este supusa unei codificari binare; structura modulara a imaginii determina automatizarea operatiilor implicate in procesul de creare, de manipulare si de acces"

Revine confuzia intre reprezentarea particulara in format digital a unui videoclip si obiectul videoclip in general. In plus, automatizarea operatiilor de creatie, manipulare si acces lipsesc cu desavarsire in receptarea unui videoclip (sa zicem la TV, pentru ca, nu, acolo e sursa). In schimb, un obiect new media per se poate avea proprietatea strans legata de variabilitate de a permite forme alternative de parcurgere a structurii sale, inclusiv sub controlul direct al receptorului, prin aplicarea de algoritmi pre-definiti (sau, de ce nu, si ei auto-generati... AI, here we come).

"4. Transcodarea. Imaginea este mutata dintr-un format digital in alt format digital."

Devine obsesiva legatura intre videoclip si "digital". Radescu se leaga de sensul propriu al cuvantului "transcodare", pe cand Manovich o vede ca o "cultural transcoding", adica interferenta intre conceptele umane familiare ale obiectelor media si inevitabila lor transformare in concepte specifice calculatoarelor, transformand media de fapt in software.

In rest, articolul se inscrie in retorica clasica atunci cand se analizeaza limbajul filmic (si implicit al videoclipului ca instanta particulara a acestuia). Desi clasificarea ta: "Din cite stiu eu, sint 7 tipuri principale de mass media: radio, television, film, book publishing, sound recording, newspapers and magazines." e o posibilitate, nu face decat sa satisfaca o nevoie de categorisire, nici aceea prea clara (ce e un film vazut la televizor, de exemplu?). In plus, ignora complet media electronica, care desi a pornit prin copierea (transcodarea culturala, ca sa-l facem fericit pe Manovich) formelor de mass-media clasica, a reusit intre timp sa-si dezvolte caracteristici proprii si oricum sa devina un "tip principal", macar ca pondere in activitatea noastra zilnica.

Cat despre videoclip ca avangarda, e in mod sigur mai corect sa spunem ca videoclipul mosteneste structuri de acolo. Dar in ce masura s-ar putea scrie ca in '20s carti despre asta cu cuvantul "Nou" in titlu, e discutabil. Mai ales ca spre deosebire de avangarda "clasica" (daca se poate spune asa), videoclipul nu isi gaseste originea in exploatarea unor forme noi de media, nici macar in forme vechi de media reinvigorate de tehnologii noi (cum a fost sa zicem arhitectura pentru Le Courbusier in decada sus-mentionata). Spre marea lui nesansa, videoclipul a fost aproape dar nu tocmai contemporan cu revolutia calculatorului si din acest motiv cred a reusit doar sa rafineze tehnologiile comunicatiei deja existente, nu sa inventeze unele noi. In fond, semiotica a gasit deja un teren cel putin la fel de fertil in analiza reclamelor...

Din pacate, ideile "common-sensical" din articol sunt si rare, si tratate mult prea fugar ca sa ma faca sa-mi schimb ideea despre el. Si nu pot sa zic ca mi se pare ca explica intr-un mod coerent conceptul de videoclip.

Desigur, nu pretind ca stiu totul despre new media (si mi-ar fi placut sa spun ca am aflat ceva nou citind cu atentie acel articol, dar nu e cazul) dar imi plac "fortarile de nota" argumentate cat mai solid. And my stage name is "The Amyd". 8)

Salutari,
Andrei

[eliza]

n-am avut rabdare sa citesc tot mesaju. mai exact m-am oprit la randu 3. trebuie sa spunem ce videoclipuri ne-au placut or what?

[Ambra Blu]

In rest, articolul se inscrie in retorica clasica atunci cand se analizeaza limbajul filmic (si implicit al videoclipului ca instanta particulara a acestuia). Desi clasificarea ta: "Din cite stiu eu, sint 7 tipuri principale de mass media: radio, television, film, book publishing, sound recording, newspapers and magazines." e o posibilitate, nu face decat sa satisfaca o nevoie de categorisire, nici aceea prea clara (ce e un film vazut la televizor, de exemplu?). In plus, ignora complet media electronica, care desi a pornit prin copierea (transcodarea culturala, ca sa-l facem fericit pe Manovich) formelor de mass-media clasica, a reusit intre timp sa-si dezvolte caracteristici proprii si oricum sa devina un "tip principal", macar ca pondere in activitatea noastra zilnica.

I'll have to agree with you on your first statement. Daca insa citeai cu atentie mesajul meu, ai fi vazut ca aminteam si eu ca restul articolului - si ma refeream la pasajele cind Radescu incepuse sa aminteasca de identificarea telespectatorului cu intriga, personajele de pe ecran, etc - nu are de-a face cu new media.

In ceea ce priveste clasificarea mea, ea este un clasica, o realitate si nu o 'posibilitate' (este devoid de caracterul ipotetic si dubitativ al 'posibiltatii', un orasel pe coasta 'realizabilului'; te rog sa fii mai atent la cuvintele delicate, poarta-te cu ele ca si cum ar fi niste cescute din caolin, da?)

Am ignorat in mod expres media electronica - sa ii zic hypermedia, in spiritul new media? - the Internet, for instance deoarece n-as fi facut altceva decit sa overstate the obvious. In plus, notiuni ca 'mass culture' , popular culture' sau 'the culture industry' asociate cu nume greu de pronuntat ca Abraham Maslow iti sint, poate, cunoscute.

Nu cred ca atunci cind cei de la Voyager si-au lansat package-ul de expanded books au mai simtit nevoia sa o eticheteze ca o forma mediatica main or secondary. Daca te intreb ce inseamna, in arealul mass-media, gray propaganda, poti sa imi raspunzi?Fa un research and get back to me when you're ready. Asta asa, ca sa amintesc si de alte subiecte distincte de antropologie si gangsta rap (distinct de hip hop, since we're at it).

Si acum urmeaza un curs elementar de comunicare: procesul comunicarii implica, in general, a source, a process of encoding, a message, a process of decoding, a receiver, the potential for feed back and the noise. Sursa initiaza procesul, teh encoding process traduce procesul underwent by the source in order to translate thoughts and ideas into a form that may be perceived by senses. The message is the actual physical act that the source encodes (clip, film, etc). Channels refer to the ways in which the mesage travels to and reaches the receiver.There are natural and artificial channels. Unele mesaje combina tipurile de canale, which brings us to the issue at hand: un mesaj (sa il numin, de dragul discutiei, Domnul Film circula printr-un channel (sa il numim, for the sake of the same gracious debate MTV - oops, I meant Mr TV), gets decodified and finally, reaches the receiver. Did that answer your questions?

Si cind vorbim de caracteristici proprii ale hyper-media, noi, niste umili crestini, ne gindim cu drag la interactivitate, ceea ce face Internetul maret si Forumul Cinemagia vizitat. Pentru ca 'Gentlemen Prefer Feedback'. Given I ain't a gentleman, save your breath.

[Ambra Blu]

And my stage name is "The Amyd". 8)

No shit.

[Ambra Blu]

Da, eliza, tre sa zicem ce videoclipuri ne plac. Nu e absolut nici o problema ca n-ai putut sa citesti tot mesajul lui Amyd si te-ai oprit la rindul trei. Ni se intimpla multora. Are el harul asta al lui de povestitor...

Tie ce videoclipuri iti plac?

[Ambra Blu]

Cat despre videoclip ca avangarda, e in mod sigur mai corect sa spunem ca videoclipul mosteneste structuri de acolo.

In mod sigur corect e sa nu spunem 'mai corect'.

[Ambra Blu]

Ii place cuiva 'ZERO' de la PRO TV? Eu sint fan.

[lecter]

Am prins si eu cateva emisiuni, cu mr. Vlad Craioveanu....demente idei are individul ala, a fost la un moment dat un reportaj "Viata e o porcarie: rodeo cu porci" in care a calarit un porc pana a murit saracul animal din cauza animalului de pe el :roll:

[Ambra Blu]

A, aia a fost una dintre primele emisiuni. De atunci lucrurile au mai evoluat :wink: In ultimul show, for instance, Vlad si-a facut o trupa, 'Buci Buci Girl' si impreuna cu solistul de la 'Suie Paparude' si un percutionist au pus-o de-o piesa. Au adus doua tipe, took their pants off, si au inceput sa bata darabana pe cururile lor. Vlad baga texte. Mama, ce mi-a mai placut.

[MinRep]

Aaa...

Pe langa faptul ca jumatate din ce se scrie pe aici nu inteleg si celalta jumatatee ma depaseste, imi cam place cum va impungeti pe aici...

************************************************** *****************

Am vazut o chestie ineresanta marti noapte, pe la doua, pe VH1. Videoclipul piesei "Learning to Fly", de la "Pink Floyd". Piesa fiind din '87, nu ma astept ca multi sa fi auzit de aia, si sa mai si stie videoclipul. Dar, oricum, in acceasi seara am vazut mai multe chestii interesante, din care as nominaliza, tot de la "Pink Floyd", "Another Brick in the Wall" (asta cred ca pe asta l-au vazut mai multi) si "High Hopes". Videoclipurile sunt destul de ciudate, "Learning to Fly" aminteste de David Lynch, avand un feld e vagabond care tot apare, sarind pe stanci la marginea unei prapastii, dar au niste idei foarte interesante in spatele lor.

Lasand introducerea, as vrea sa aud si alte exemple de astfel de videoclipuri, care au o idee interesanta dupa ele. Chiar daca habar n-am de cine le-a facut!