Filme (ne)bune (ne)recomandate spre vizionare

Asta explica pozitia ta fata de arta. Ce doresti tu de la o opera de arta e sa infrumuseteze realitatea aia pe care o percepi ca oribila. Si asta e bine, denota niste calitati pe care nu le au multi, majoritatea apeleaza in acelasi scop la alcool.

Acum ar trebui sa te intrebi de ce exista oameni care nu considera ca realitatea e urata. Si in momentele cand incerci asta, trebuie sa te lasi pe tine deoparte si sa asculti cu adevarat ce iti spune o persoana sau un film sau o carte. De exemplu e ok sa spui "nu-mi place personajul pentru ca e un bataus si un violator si eu nu vreau sa fiu agresat sau sa-mi fie violata sora", dar asta e raportarea la realitate din perspectiva ta. Si tu nu esti buricul pamantului. Deci lasa asta deoparte cat timp urmaresti filmul si incearca sa lasi viziunea autorului si a personajelor sa intre in tine. Pentru ca asta iti poate deschide niste perspective noi sau macar sa te faca sa iti pui niste intrebari. Dupa ce ai vazut filmul citeste ce spun altii despre el, critici, cinefili, oameni obisnuiti etc. Din nou, lasa parerile tale deoparte si asculta cu adevarat parerea lor. Cum a fost receptat filmul de altii e deseori la fel de interesant ca filmul in sine. Iar dupa ce ai facut asta, poti sa revii la tine insuti si sa incerci sa integrezi tot ce ai primit din exterior, din film, din comentarii. Sigur, asta presupune ca filmul sa fie unul care sa ridice niste probleme care te intereseaza, nu un festival de efecte speciale sclipicioase de la Hollywood si nici o idiotenie pretioasa scoasa de vreun regizor la moda de filme de arta. De asta ziceam ca m-as uita mai degraba la Portocala Mecanica decat la un blockbuster, e mai putin important faptul ca nu imi place, in comparatie cu faptul ca am ceva de invatat atat din el cat si din parerea altora despre el.

Si in paranteza fie spus, de asta un forum e important. Pentru ca spre deosebire de a citi doar ce a zis un critic in vreo carte, pe forum poti sa-i si raspunzi si sa existe un schimb de idei in care eventual sa se implice mai multi. Dar se pare ca multi cauta placerea, nu cunoasterea si adevarul. Vor doar sa isi impuna parerea, nu sa o si asculte pe a altora. Sau dimpotriva, altii vor doar sa auda parerea altora si sa beneficieze, dar fara se implice in discutie si astfel sa dea ceva inapoi. Nu e vorba de tine, ma gandeam doar de ce e in declin forumul Cinemagia.

[alali]

Cat privesc recomandarile tale, chiar am incercat. Mult de tot. Am citit o groaza de recenzii de rewiev-uri, de pareri. Am discutat si verbal cu "sustinatori" ai acestor productii. Din pacate nu m-a convins niciun argument.
Cum spui tu, ca studiu e interesant. Dar ca si creatie, in ansamblu... nu! E ca si cand am considera in pictura ca studiile, care apropo nici nu au nume, ele denuminduse patrat pe fond alb, studiu numaru 1, etc, sunt mai importante sau la fel de importante ca si o opera desavarsita, in toata splendoarea ei.
E de discutat, si probabil ca sunt mai multi sustinatori ai studiului decat a operei cu mesaj. In fond, asta li se si inoculeaza in perioada lor de pregatire. Asa cum in alt domeniu ni se inoculeaza altfel de cunostinte "de baza". Apoi toata viata ne-o ghidam dupa ele, vrand, nevrand.
Despre partea cu labilitatea de a cadea intr-o extrema, doar pentru a compensa o trauma sau un esec, fie el si de perceptie, NU CRED ca e prea asa...
Chiar nu ma simt un frustrat. Sunt un detestator al prejudecatilor, al prostiei, dar in niciun caz al indivizilor diferiti de mine. Chiar ii gasesc fascinanti.
Sunt sanatos, am un copil.... o minune! Si unde mai pui ca am reusit si sa scap de Romania si de aerul bolnav de acolo.
Asa ca, nu fac astfel de catalogari din frustrare ci din convingere. Incerc sa cantaresc pe cat imi sta in putinta mesajul final. Iar daca el contravine tuturor convingerilor mele... resping opera in ansamblu.
Stiu ca si Ireversibil, ca film este o creatie artistica. Pentru unii. La fel cum si Saw sau A serbian film. Dar eu, in afara de unele idei, relativ ok, nu vad o opera. Ci doar un experiment menit sa creeze senzatii, si sa corupa. Dar cel mai dramatic ar fi daca la final s-ar spune ca asta e normal, asta e un om genial, si ca daca nu faci asa sau nu esti asa sau nu gandesti asa, esti banal. Cu asta nu sunt eu deacord. (3 de sau, dar inchide si tu putin ochii si nu baga in seama chiar toate greselile de redactare sau de exprimare. Prea multe sentimente ingramadite deodata in micile burice ale degetelor.)

Ps. O sa am ocazia sa ma duc sa revad Saturn devorandusi fiii, si celalalt recomandat de tine, pe care, trebuie sa recunosc, prima oara l-am scapat. Eram prea ocupat sa gasesc expozitia Rembrandt, pe care niciun indrumator nu stia sa o localizeze, ca in final sa o gasim. Era formata dintr-un singur tablou.

[rvn]

Asta explica pozitia ta fata de arta. Ce doresti tu de la o opera de arta e sa infrumuseteze realitatea aia pe care o percepi ca oribila. Si asta e bine, denota niste calitati pe care nu le au multi, majoritatea apeleaza in acelasi scop la alcool.

Acum ar trebui sa te intrebi de ce exista oameni care nu considera ca realitatea e urata. Si in momentele cand incerci asta, trebuie sa te lasi pe tine deoparte si sa asculti cu adevarat ce iti spune o persoana sau un film sau o carte. De exemplu e ok sa spui "nu-mi place personajul pentru ca e un bataus si un violator si eu nu vreau sa fiu agresat sau sa-mi fie violata sora", dar asta e raportarea la realitate din perspectiva ta. Si tu nu esti buricul pamantului. Deci lasa asta deoparte cat timp urmaresti filmul si incearca sa lasi viziunea autorului si a personajelor sa intre in tine. Pentru ca asta iti poate deschide niste perspective noi sau macar sa te faca sa iti pui niste intrebari. Dupa ce ai vazut filmul citeste ce spun altii despre el, critici, cinefili, oameni obisnuiti etc. Din nou, lasa parerile tale deoparte si asculta cu adevarat parerea lor. Cum a fost receptat filmul de altii e deseori la fel de interesant ca filmul in sine. Iar dupa ce ai facut asta, poti sa revii la tine insuti si sa incerci sa integrezi tot ce ai primit din exterior, din film, din comentarii. Sigur, asta presupune ca filmul sa fie unul care sa ridice niste probleme care te intereseaza, nu un festival de efecte speciale sclipicioase de la Hollywood si nici o idiotenie pretioasa scoasa de vreun regizor la moda de filme de arta. De asta ziceam ca m-as uita mai degraba la Portocala Mecanica decat la un blockbuster, e mai putin important faptul ca nu imi place, in comparatie cu faptul ca am ceva de invatat atat din el cat si din parerea altora despre el.

nu esti singurul care gandeste asa, oricine vede in film un mod de a-si finisa intelectul, de a-l imbogati, sau de a afla lucruri care-i folosesc in viata, se ghideaza dupa aceleasi idei.
din punctul meu de vedere, tot nu ai explicat de ce detesti un film ca Portocala Mecanica (eu il iau ca exemplu pentru categoria lui). perceptia mea despre "a detesta" este una extrema in sensul maxim al sentimentului de ura, de desconsiderare. ori, nu stiu cand putem simti asemenea senzatii legat de un fim sau de o carte,parerea mea este ca, atunci cand regasim in ele, macar o farama din propria realitate, ceva ce am trait pe propria piele, dar este atat de profund, de intim, incat nu avem curaj sa recunoastem chestia asta, nici macar in fata oglinzii.
mie mi s-a intamplat, dar nu a fost cazul sa nutresc asemenea sentiment vizavi de filmul in cauza, fiindca nu a fost vorba despre violenta fizica (cazul PM), dar traume psihice similare cu ale mele, le-am regasit in cateva filme care m-au marcat si culmea, a fost cumva un fel de terapie, m-au rascolit un pic, in sens pozitiv.

@alali: Foarte bine, daca te-ai uitat la film, ai citit si ai discutat despre el inseamna ca parerea ta e mult mai fundamentata decat o simpla reactie instinctiva. De altfel parerea mea corespunde destul de mult cu a ta in ceea ce priveste filmele mentionte - diferentele principale dintre noi stau in definitia artei. Imi place convingerea ta si n-o sa fiu un avocat a portocalei si cu atat mai putin a lui Saw sau Irreversible.

@rvn: Da, arta poate avea acest rol de catharsis. Asta e unul din motivele pentru care ziceam ca nu trebuie sa fie neaparat "frumoasa", atata timp cat corespunde unei realitati, poate una urata si traumatica cu care e bine sa ne confruntam. Dar n-a fost cazul la mine si portocala.

[rvn]

nu acesta este raspunsul pe care-l asteptam.

Ti-am raspuns deja aici.

[alali]

Mai copii mai! Gata, nu va mai certati!
In fond, toti trei suntem deacord ca filmele astea doua, care sunt mai galonate, dar la care dupa cum spuneam poti sa adaugi cu usurinta un Irreversible sau cireasa de pe tort, A serbian film, sunt despre dementa. A afirma ca dementa e la unii ceva firesc, din insasi fiinta lui, e adevarat. Dar a afirma ca trebuie lasat sa si-o manifeste liber, fara constrangeri, e foarte bolnav. Chiar periculos. Iar cele doua filme asta fac. Asta este ideea de baza a lor. De la asta pleaca, la asta se intorc in final si pentru asta militeaza. Mai mult, o spun raspicat, fara nicio umbra de indoiala provenita din vreo interpretare subiectiva. Din aceasta cauza le "detest". Nu e acel fel de a detesta cu ura, dar consider ca sunt creatii demente, ale unor minti bolnave, cu o posibilitate mare de a corupe si alte minti. E ca un fel de virus scapat din laborator.
Ne uitam si la filme despre criminali, despre violenta extrema. Dar daca se incheie cu mesajul asta, ca asta e omul adevarat, care face si SIMTE asa, ba mai mult este omul de geniu, sunt creatii bolnave ce nu ar trebui sa existe.
Chestia cu realitatea nu e chiar asa cum e prezentata aici. Haideti sa nu ne mai dam mai catolici ca papa. Realitaeta e una, creatia artistica e alta. Si stirile de la ora 5 prezinta realitatea. Dar nu artistic. Si manelele sunt o realitate, de mahala, dar realitate. Ele cica sunt ascultate de 80% din populatie. Dar asta nu le face arta.
Realitatea e una, si opera finita e alta. Ca de la ea trebuie sa plecam, ok! Dar rezultatul trebuie sa fie moralizator. Arta, in toate formele ei de exprimare, de la clasia pictura si sculptura pana la modernul cinematograf sau chiar culinar, vestimentar, trebuie sa fie creatoare. Nu distrugatoare.
Nu o sa ma convinga nimeni ca, de mii de ani de cand s-a manifestat actul artistic si a fost definit termenul de arta, ca fiind creatie estetica (adica frumoasa), toti au trait in greseala. Si ca abia acum ne dam seama ca tot dezaxatul care face nota discordanta cu normalul (iar societatea din zilele noastre a stabilit niste standarde incredibil de joase ale normalului, asa ca e greu sa sarim peste ele si sa iesim din el, doar daca suntem intr-adevar bolnavi), cum spuneam, tot deaxatul este genial. Ca el creaza prin orice idee dementa. Iar restul trebuie sa il venereze ca pe o fiinta superioara ce simte fericirea deplina, simte implinirea, sau mai stiu eu ce debita acel psihiatru in Equus, care ajunsese sa isi invidieze pacientul...
Pornim de la a arata o realitate, viciata de cele mai multe ori, dar daca ajungem sa o veneram... sincer, fara nicio jignire ca deh, roman sunt si eu, suntem aidoma celor 80% din populatie care saliveaza la agramatismele unei etnii ce canta melodii de cea mai joasa speta si plagiate (o alta realitate a acestei etnii, deci inca o sursa artistica ) care are un anumit comportament, binecunoscut si urat de toti din afara, dar care e fericita din diferite motive, majoritatea fiind infractinal-economice.
No offence! Persoanele de fata se exclud.

[alali]

tot nu ai explicat de ce detesti un film ca Portocala Mecanica (eu il iau ca exemplu pentru categoria lui)

Ai punctat genial... Nici eu nu as fi putut exprima mai bine ceea ce simt. Merci mult, mult de tot.
Asta e problema aici. Exemplul! Nici macar nu e un exemplu deschis, asa cum au majoritatea operelor ce se vor importante, cel putin cele moderne. Adica decide tu daca e bine sau e rau.

Filmul de fata trage el concluzii pentru tine. Iar exemplul de care vorbeai, este unul pozitiv. Iar filmul, asa cum insuti ai fost deacord este unul negativ. Dici, contradictie flagranta intre continut, perceptie si mesaj. Filmul este rau, inteleg asta, constientizez asta, dar morala e ca asa este ideal, normal.

Merci inca o data pentru ridicarea mingii la fileu . Aceasta contradictie in termeni si acest cuvant, EXEMPLU, spun tot!

[marillion]

Stimate alali, înverşunarea ta împotriva filmului A Clockwork Orange izvorăşte dintr-o mentalitate de tip comunist, numai tovarăşii înfierau creaţiile artistice deranjante şi le impuneau să respecte anumite tipare.

"Sa aduci violentul, huliganismult, crima, (cazul lui Kubrick), sau dementa, pericolul iminent pentru cei din jur (fie ele chiar animale), la rangul de normalitate, chiar creativitate, e BOLNAV ca sa nu folosesc cuvinte mai grele."

Te uiţi la filme şi nu înţelegi ce vezi, eşti incapabil să interpretezi imaginile, logica montajului, incapabil să ajungi la mesajul filmului. Portocala mecanică este o satiră, ecranizarea unui roman de Anthony Burgess, nicidecum un film de autor, creaţia "minţii bolnave" a lui Kubrick. Filmul nu este un elogiu adus violenţei, ci un puternic semnal de alarmă, o analiză a dualităţii umane, a naturii violente a omului, a opţiunii sale pentru bine sau rău.

Sunt tare curios să-ţi văd reacţia în urma vizionării unui film ca Salò o le 120 giornate di Sodoma. Îţi spun de pe acum că are la bază un roman, nu e coşmarul unui regizor.

[alali]

Stimate alali, înverşunarea ta împotriva filmului A Clockwork Orange izvorăşte dintr-o mentalitate de tip comunist, numai tovarăşii înfierau creaţiile artistice deranjante şi le impuneau să respecte anumite tipare.

"Sa aduci violentul, huliganismult, crima, (cazul lui Kubrick), sau dementa, pericolul iminent pentru cei din jur (fie ele chiar animale), la rangul de normalitate, chiar creativitate, e BOLNAV ca sa nu folosesc cuvinte mai grele."

Te uiţi la filme şi nu înţelegi ce vezi, eşti incapabil să interpretezi imaginile, logica montajului, incapabil să ajungi la mesajul filmului. Portocala mecanică este o satiră, ecranizarea unui roman de Anthony Burgess, nicidecum un film de autor, creaţia "minţii bolnave" a lui Kubrick. Filmul nu este un elogiu adus violenţei, ci un puternic semnal de alarmă, o analiză a dualităţii umane, a naturii violente a omului, a opţiunii sale pentru bine sau rău.

Sunt tare curios să-ţi văd reacţia în urma vizionării unui film ca Salò o le 120 giornate di Sodoma. Îţi spun de pe acum că are la bază un roman, nu e coşmarul unui regizor.

Mentalitatea de tip comunist, de care vb, nu poate fi ceva palpabil. Aveam doar 6 ani cand a disparut regimul. Nu am apucat, din pacate , sa fiu nici soim al patriei.
Ca asta am lamurit-o, sa trecem la punctul doi.
Eu nu contest modul de realizare al filmului, actorii, opera in sine. Ci doar mesajul pe care Kubrick a tinut mortis sa il spuna explicit.
Chiar a fost o discutie aici, cum ca, de ce scriu anumite bucati de propozitie cu litere mari. Se pare ca unii extrag din postari doar ce ii doare pe ei, pierzand esenta. Vezi Twinsen de ce faceam asa?
Daca ai fi avut rabdare sa citesti tot ceea ce s-a postat, ai fi vazut, in primul rand, ca nu se dezbatea Portocala. El a fost adus in discutie ca un exemplu, ca un argument in plus.
Dar, asa cum spuneam, daca citeai atent, la filmul Equus, am incercat sa vorbesc de opera. Care e altceva. O sa iti reiterez un fragment poate asa o sa intelegi la ce fac referire.

"...the film seems to exclude us by doing all the work for us."
"What once was poetic and mysterious becomes, when seen in this literal detail, banal, anticlimactic."- Vincent Canby, doctor, films Critic, New York Times

Asta asa, venita de la un specialist.
Vezi? Nu are treaba piesa cu filmul. Iar daca ai citit o carte, dupa care s-a facut un film, e de ajuns sa mentionezi chestia asta. Nu trebuie sa o arunci asa, doar ca sa pari un erudit pe langa incultii care posteaza pe aici. Am avut si eu, placerea, in viata asta sa citesc o carte... poate doua.

Si iata si explicit, ce am spus atunci, asta ca sa nu ne iasa vorbe la proces

Cred ca, tinand cont de profesia si mai ales de alegerea lui ca si colaborator al New York Times-ului, si fiind unul dintre cei ce a vazut si piesa de teatru de dinaintea filmului, este unul dintre putinii abilitati sa faca "reprosuri" unei astfel de productii.
Nu voi intra in discutii despre adaptarea pisei pentru ecran, asa cum face Dr. Vincent, sau in discutii legate de interpretarea actoriceasca din film. "Nu am costumul necesar" pentru astfel de catalogari. , abilitatile astea lesandu-le in celalalt sacou ce l-am dat la curatat.
O sa vorbesc despre mesajul filmului.

Ps. Am ajuns sa ma citez pe mine... Doamne ce departe am mers...

[rvn]

Sunt tare curios să-ţi văd reacţia în urma vizionării unui film ca Salò o le 120 giornate di Sodoma. Îţi spun de pe acum că are la bază un roman, nu e coşmarul unui regizor.

ha ha ha
si eu abia astept! sfat : alali, fa-o cu burta goala.
@marillion, am ajuns la concluzia ca in fime gasesti obsesii ale autorilor, in diverse forme. unele sunt doar sugerate, altele sunt fatis declarate. evident, personalitatea fiecaruia, imprima creatiei artistice o amprenta, dupa care ea este destul de usor recunoscuta. eu nu stiu, nu cunosc, dar poate voi stiti, ca sunteti mult mai documentati decat mine, vreun regizor important sau nesemnificativ, care sa-si fi schimbat stilul, conceptia despre cum sa-si zamisleasca creatia, de-a lungul carierei. toti incearca prin film sa se exprime, asa cum noi, cei ceilalti, care nu suntem artisti, vorbim, pur si simplu.
asadar, Salo chiar poate fi un cosmar, asa cum unii l-au considerat, dar, asta nu exclude posibilitatea ca altii, sa-l vada( perceapa) ca pe un vis frumos. tocmai de aceea am fost curioasa sa aflu de ce T. a folosit un cuvant atat de dur cand s-a referit la Portocala Mecanica, fiindca intr-o singura fraza, el a spus si ca-l detesta si ca--i apreciaza calitatile. este un soi de contradictie pe care nu am priceput-o, oricat a incercat el sa mi-o explice. valoarea sau nonvaloarea unui film nu este apreciata dupa gradul de violenta fizica,psihica,vizuala, sau dupa imoralitate. atata vreme cat prezenta lor angrenajul filmului sunt justificate, ele n-au cum sa lipseasca. mi se pare important ca un film sa transmita un mesaj sau mai multe, umanitatii, indiferent de mijloacele de expresie folosite, fiindca el este dedicat omului, nu extraterestrilor.
n-are trebui sa detestam filmele care incita la violenta sau prezinta devieri comportamentale de care suntem oripilati. ar trebui sa fim capabili sa luam ceea ce este bun in ele, fiindca cei care le interzic, nu realizeaza ca, interdictia, are intotdeauna efectul advers.

[alali]

Am impresia ca, oricat ai aduce argumente, uneori date chiar de catre cei ce posteaza, tot timpul va veni altcineva care sa repuna problema pe tapet.

Asa cum spunea si Twinsen, filmul Portocala Mecanica are in spate o opera literara ce se vrea o satira. Cam ca Ferma Animalelor, de George Orwell, (pfiu! alta carte pe care am reusit s-o parcurg in decursul vietii, noroc ca era destul de subtirica ). Nu vorbesc aici despre carte. Asta o facem pe scrib.ro Aici vorbim de film.
Filmul, promoveaza un mesaj. Cred ca pana aici toti suntem deacord. Mesajul este ca nimeni nu are voie sa indoctrineze alte persoane si astfel sa creeze constiinte incolonate intr-un sir lung de alte constiinte identice, doar ca ele sa fie in armonie si astfel regimul indoctrinant sa isi duca traiul in liniste. Asta ucide individualul, partea creatoare din om. Cred ca si pana aici, in mare, toti suntem deacord.
Apoi vine morala. Nimeni nu trebuie ca nici sa incerce sa ghideze un spirit liber sa se manifeste, sa ii impuna restrictii, ca astfel ii ucide parti ale unicitatii si genialitatii. Totul bine si frumos.
Aici am venit eu cu problema mea. Totul e adevarat, atata timp cat acel individ, prin modul lui de a se manifesta liber nu impiedica alta manifestare libera, a altui individ. Adica, schingiuindu-l, injosindu-l sau poate omorandu-l, este un mod impropriu de a trata acest subiect. Facad toate acestea, automat afectezi la randul tau. Cum tu nu trebuie sa fii afectat, nici tu nu trebuie sa afectezi.
Plus de asta ca, in comentariile voastre vorbiti despre libertatea de alegere dintre bine si rau. Din pacate, binele nu apare nici macar insinuat in aceste doua ecranizari. NU VORBESC DE CARTI!!!

Si mai vorbeai de contradictie in termeni, asta ti-am demonstrat-o eu cat se poate de clar ceva mai sus. Nu o iau de la capat. Despre ce spui tu ca e de neinteles la mine, fa te rog distinctia intre ideea unei opere si impactul produsului final. Iar cand mai pui si un cuvant indrumator sub opera finita, nu prea mai lasi loc de interpretari.

PS.

n-are trebui sa detestam filmele care incita la violenta sau prezinta devieri comportamentale de care suntem oripilati. ar trebui sa fim capabili sa luam ceea ce este bun in ele, fiindca cei care le interzic, nu realizeaza ca, interdictia, are intotdeauna efectul advers.

afirmatia asta este penala! Si imi asum duritatea cuvintelor pe care le folosesc. Incearca sa faci "o opera" care sa instige la violenta si o sa fii martor, pe propria piele la repercursiunile faptei tale. Orice instigare la violenta, in orice tara civilizata se pedepseste cu inchisoarea. Ceea ce spui tu e interesant. In fond, portocala asta si face, dar subtil. Te lasa sa alegi cum vrei TU sa fii, dar iti prezinta ca si exemplul pozitiv, comportamentul violent. A mai fost o astfel de problema cu un film ce a facut intr-adevar un scandal la Cannes acolo unde a incercat sa intre in competitie. E vorba de Trainspotting-ul lui Boyle. Numai ca acolo se vorbeste de viata unui individ. Morala filmului e ca s-a distrat, a probat tot si in final cum intra in viata normala? Plin de bani. In timp ce tu mergi la serviciu, ai familie, probleme... Dar aici e vorba de un individ aparte. De povestea cuiva. Nu se trag concluzii, nu se inclina catre anumite categorii. Iar ulterior filmul a avut succesul cuvenit pentru ca intr-adevar este un film genial.

[alali]

The Death and Life of Bobby Z (2007)

Un film pentru micile ecrane, un fel de film de marti seara la protv. Nu exceleaza la niciun capitol. Scenariu destul de fantezist. Scene de actiune destul de exagerate. Insa, se poate urmari! Nu displace; nu enerveaza. O sa il pomenesc si eu pe Paul Walker, asa cum o face mai toata lumea, ca sa nu ies "in evidenta" neincluzandu-l in comentariu . Interpretarea lui e ... in nota filmului. Satisfacatoare. Oricum rolul nu ii cerea cine stie ce sfortari, de schimbari de stari subite sau mai stiu eu ce alte complicatii se pot ivi in meseria asta de actor. Un 6,30 din partea mea!

[alali]

In the Dead of Winter (1993)

Am primit acum ceva timp o recomandare-provocare din partea unui prieten, sa incerc sa vad daca pot viziona o serie de 3-4 filme, cele mai proaste din istoria cinematografiei. Asta daca se poate vorbi despre film in toata aceasta incercare.
Dupa vizionarea primului, va pot spune ca am vazut pe faceboock la orice utilizator, facute cu telefonul, filme muuult mai reusite decat asta. Filmul este mizerabil. Este acel material, care odata ars pe un dvd, ii scade valoare dvd-ului. Ma mir ca are si coperta de carcasa. Este risipa si blasfemie! Acum, dupa vizionarea primului, pot spune ca incep sa vad arta cinemato-fotografica din pozele alb-negru de cand eram in perioada 0-2 ani. Acele poze gol, intins pe recamier, cu covertura plusata si cu pestii de sticla asezati in ordine crescatoare pe capacul lazii recamierului bineinteles, fiecare avand mileurile binecunoscute.
Sunt inca in stare de soc! Am vazut primul film filmat cu telefonul mobil sau cu camera de la leptop.... Incredibil de execrabil. Imi provoaca repugna.... Este ceva de speriat. Nu cred ca exista un film un mai prost si mai mizerabil ca asta. O imagine de o calitate infecta, niste figuranti pe post de actori... o prostie fara margini si as putea continua cu epitetele pana imi pierd memoria si astfel imi sterg din cap acest film jegos. Si culmea, pentru ca este o capodopera a ridicolului si a nonprofesionalului, a trebuit sa il vizionez pana la capat.

Si unde mai pui ca astfel de filme ies pe DVD scoase de euroentertainment si pentru Romania, iar filmele ce conteaza gen,,, eu stiu: The Piano, American Beauty, Il Postino, si lista cuprinde circa 500 de titluri de prim rang, un le lanseaza nimeni. Nu au fost in stare sa lanseze nici filmele din ultimul an de la sa zicem mult comercialul Oscar, categoria cel mai bun scenariu. Nu toate!

Dar revenind la film, fugiti de acest esec! Nu imi vine niciun termen opus cinematografiei, dar acest film este intradevar opusul acestei arte; adica cu curu! Ii dau un 0,1! Da! Zero virgula unu! Nu am cum sa dau mai mult!

Ps. Daca stau sa ma gandesc mai bine, azi, la cateva luni de la vizionarea pseudo-filmului, acesta este un must-see pentru oricine. Atat de prost incat este o capodopera a prostiei. Este intruchiparea acelui indemn pe care il poti da oricand unui copil ce are un telefon cu camera video de " asa ceva sa nu faci niciodata!".

[alali]

...

[alali]

Chalk Line (2003)

Un fel de thriller, usor romantic si putin detectivistic. Cam asta se vrea aceasta pseudoproductie. Un fel de film, prost; pierdere de timp, de carcasa si de dvd pe care mai bine se pun manele. E cred ca singura data in viata mea cand spun ca ori un dvd cu manele ori o mizerie de acest gen e totuna.
De fapt, daca stau bine sa ma gandesc, chiar asta si este filmul. O chestie pentru manelisti. Acele, asa zise parade de moda, cu haine de la second hand, pentru ca, banuiesc ca nu aveau bani de nu stiu ce garderobe, dar atat de hidoase acele haine, incat doar in videoclipurile lautarilor nostrii mai putem gasi atat prost gust. Povestea jegului astuia transpusa pe dvd este atat de tampita, incat iti poti da seama ca indivizii nu si-au permis in toata viata lor un tv in casa. Altfel ar fi vazut ca ideea e atat de perimata, si ca nu se ridica nici macar la nivelul desenelor animate. O rapire falsa, complicata de complicatii.
Prost; foarte mizerabil. Un 2,54!

Ps. Si asa am trecut si de al doilea hop al provocarii cele mai proaste filme din istorie. Dupa refacerea cuvenita, cred ca mai urmeaza unu...

[anaemona]

alali, nu crezi ca te limitezi vrind sa dai note diferite tuturor filmelor pe care le vezi? Zic si eu, nu dau cu parul, dar in felul asta o sa ai doar 1001 filme catalogate. Poate o sa vezi mai multe sau poate n-o sa fie nici unul de nota 10.00 sau de nota 0.00. Chiar, care e nota maxima pe care ai dat-o unui film?

[alali]

Nu e nicio suparare remarca ta. Clar ca o sa vad, desi cred ca am depasit de mult numarul respectiv; ziceam, clar ca o sa vad mai mult de 1001 filme! Dar este totusi o ierarhizare cat de cat ok. Nici un sistem nu e infailibil. Dar daca reusesc sa dau la doua, trei sau mai multe filme un 7,55 sa zicem, inseamna ca, pentru mine, filmele sunt identice ca valoare. Asa ca nu e o tragedie suprapunerea notelor. Dar doar asa poti sa-ti faci un top 10, 25, 50 sau 100 cele mai bune filme vazute.

Acele note sunt o evaluare a filmului in viziunea mea.

[alali]

Picking Up the Pieces (2000)

Este incredibil cum asa actori au acceptat asa ceva. Nu pot sa ii spun film, pentru ca ar fi un sacrilegiu, la fel cum e intreg acest film. Se vrea o parodie, insa e doar o amestecatura jegoasa de simboluri religioase cu prostul gust si trivialul sub orice forma i-ar putea trece prin cap unui schizofrenic.
Si cand te gandesti la nume.... Sharon Stone, Woody Allen, David Schwimmer si chiar Kiefer Sutherland :-0 !!! Doamne Dumnezeule!
Oricum, vad ca de la acest film, toate lungmetrajele sunt esecuri de renume, unde apare Woody Allen ca actor.
Urat! Fugiti de acest film! Un 3,88!

[alali]

HipHopBattle.com: Hip Hop 4 Life (2001)

"Prezentat intr-o forma necomerciala..."
Cam asa se recomanda pe coperta dvd-ului aceasta sfortare de ... scremere. Eu cred ca formularea corecta este: Prezentat intr-o forma nevandabila, interzisa prin lege. Dar na, la ce a iesit, ii inteleg pe protagonisti ca nu stiu a se exprima, mai ales a scrie o propozitie coerenta.
Incredibil ce se mai poate scoate pe format dvd. Mi-e dor de cenzura... Asa ceva, nu ar fi trebuit niciodata sa poata vedea lumina zilei. Trebuia sa ramana o caseta vhs, trasa in continuarea casetei de la nunta de cartier a protagonistilor...
Filmele independente, intr-adevar creaza monstrii!
Un 2,22!