De ce nu merg românii la filme românești?

[alali]

Dah! Mai bine va retrageti daca nu aveti argumente. Parerea mea.
Si ca exemplu, reiterez doar o spicuire din prima postare.
"Sa blamezi Real Madridul daca nu ia Cupa UEFA", (care apropo, nu mai exista, se cheama Europa League). Gresit rationament. Corect e sa blamezi Real Madridul ca ia Cupa UEFA. Si asa s-a dat peste cap cam intreaga argumentatie.

La cealalta postare, ca sa extrag o mica fractura logica, "banii publici si deci saracia noastra" nu erau deloc o problema. Chiar am spus ca nu ma intereseaza banii publici. Pentru mine acei bani sunt ca si cand nu ar fi existat. Bine era sa fie sprijiniti niste tineri care sa debuteze, sa isi creeze un nume.
Iar ca sa vedeti cine si cum bate campii pe aici, aveti grija ca mai toate filmele enumerate mai sus nu sunt produse cu bani publici. A si fost un scandal urias cand parca Mungiu, Cristi Puiu si Nemescu au reprosat ca banii se dau pe pile si influenta.
Scandal la CNC, Mungiu cere comisiei de selectie sa-si motiveze deciziile http://m.ziare.com/stiri/scandal-la-...ciziile-685137

si inca un articol de pe timpul, ca ne place sau nu, a celui mai mare succes al cinematografului romanesc.
"La concursul CNC din 2007, cel mai mare credit pentru producţie - 1,8 milioane lei - l-a obţinut Sergiu Nicolaescu pentru „Supravieţuitorul“, un fel de „Comisarul Moldovan reloaded“. „Niciun film al lui Sergiu Nicolaescu nu este cunoscut în Occident. Punct. Dar problema nu este numai el, ci modul în care funcţionează CNC-ul. Faptul că ei au acordat finanţare maximă filmului lui Nicolaescu este o dovadă a lipsei de profesionalism a juriului“.
Afirmaţiile lui Cristi Puiu au fost sprijinite atunci de criticii Alex Leo Şerban (1959-2011), Mihai Chirilov, Andrei Gorzo, Mădălina Roşca. Ei au spus că banii pentru filme erau risipiţi de CNC, care dădea finanţări clientelare şi încuraja mediocritatea."
sursa: http://adevarul.ro/cultura/arte/serg...cd3/index.html

Iata deci ca discutia despre finantarea acestor filme este una fictiva.
Problema principala este de ce nu strang public aceste productii in pofida premiilor.
Un urs de aur, Doi ursi de argint si un Palm D'or in 10 ani.

[mirodoni]

Pentru că eu am început această discuție, am considerat că e politicos să răspund celor care au intervenit. Ar fi un motiv pentru care textul meu pare încâlcit, cum zice Alali, dar cei vizați cred că înțeleg la ce mă refer. Caut să nu ating extremele. Nu „toate” filmele sunt proaste, nu mi-e jenă cu „tot” conținutul, premiile obținute nu sunt „multe”, nici „puține”. Totul este relativ. Am plecat de la premisa că toți care intervin au văzut filmele la care mă refer eu.
Apoi am făcut comparații. Cel mai vizionat film în 2014 are cu 15 mii de spectatori mai puțin decât cel din 2013. La același număr de filme, în 2014 au fost cu 57 de mii mai puțini spectatori la filmele românești decât în 2013. Următorul film de pe listă are abia un sfert din numărul spectatorilor primului. Ultimele 19 filme din listă au împreună un total de spectatori egal cu numărul spectatorilor primului film de pe listă. Acestea sunt datele, nu sunt păreri personale. Deci filmul românesc nu e chiar pe drumul cel bun.
Nici măcar nu am numărat cu exactitate premiile. Pot fi mai multe, sau mai puține. Nu m-a interesat ce filme au făcut bulgarii, ungurii, nemții, sau cehii, sau câte premii au luat, doar am remarcat că polonezii au luat Oscarul. Nu cred că rulează pe ecranele noastre vreun film de-al acestora, cum nici la ei nu rulează ale noastre. Asta nu înseamnă că putem să ne declarăm mulțumiți de filmele noastre.
Nici măcar numărul de spectatori ai unui film nu este concludent. L-am luat în calcul doar pentru faptul că eu chiar le-am și văzut, și am constata o proporționalitate, dacă pot spune așa ceva, între numărul de spectatori și calitatea filmului. Excepție fac filmele premiate, unde numărul spectatorilor este foarte mult influențat și de curiozitate, în primul rând, dar și de snobism.
Ce mă interesează pe mine este că în cazul filmelor bune, mai ales dacă sunt și premiate, cronicile sunt superelogioase. Sunt scoase în evidență numai împlinirile, numai părțile bune, iar greșelile sunt trecute cu vederea sau chiar aduse la rang de artă. Problema este că tocmai aceste greșeli sunt preluate în alte filme, fără să se ajungă la valoarea celorlalte.
Aici nu discutam despre filmele lui Mungiu sau Cristi Puiu, ci de filmele din ultimii doi ani. Concret, am făcut referire la un singur film. S-a întâmplat să fie al lui Porumboiu. A intervenit prompt Liviu, care e din Vaslui. Probabil prieten cu regizorul, sau chiar el însuși. N-a ezitat să spună că aberăm și că suntem inculți, ca și cum ar fi omagiat cineva „Garcea și oltenii”! Ar fi fost de preferat să ne explice de ce „Când se lasă seara peste București sau Metabolism” este un nou mod de a face cinema, cum s-a spus. De ce ar interesa pe cineva, care nu are treabă cu bucătăria cinematografică, angoasele unui regizor care vrea să i-o tragă unei actrițe din filmul său. și de ce e artă să-i pui ulcerul pe ecran.
Este adevărat că Brâncuși a descoperit un alt mod de a se exprima în sculptură și a avut succes, cel puțin pentru o categorie de privitori, dar trecuseră vreo patru secole de la Michelangelo. Cinemaul este încă foarte tânăr, Porumboiu s-a născut prea devreme.
Și eu mi-aș dori ca persoanele care au ceva de spus să intervină pe forum. Ca și Liviu, nu înțeleg de ce nu mai sunt interesate. Probabil pentru că și-au văzut sacii în căruță?
Nu mă interesează nici cancanurile și scandalurile din sistem, nici conflictul dintre generații. Cum am mai spus, mi-aș dori să crească gradul de satisfacție în urma vizionării unui film românesc. S-au măcar să scadă gradul de insatisfacție!
Sunt și alte cauze, dar totul pornește de la scenariu, respectiv selecția scenariilor. Un scenarist independent nu poate intra în sistem, indiferent cât talent ar avea.
Soluția ar fi foarte simplă. Scenariile ar trebui depuse direct la CNC, evaluate separat, cu punctajul obținut scenaristul își găsește un regizor și un producător și, în funcție de punctajul obținut împreună, „proiectul cinematografic” astfel constituit poate fi finanțat

Ca sa dau un exemplu, Aferim a rulat in orasul meu si n-am simtit nevoia sa merg. In weekendul asta am fost plecat in alta parte si la propunerea altei persoane am mers sa-l vedem. Sala complet plina, e drept ca nu era una prea mare.

Injuraturi gramada... checked. Atmosfera sumbra, mizerie... checked. Scena soc (gen fetus pe jos, batran lasat sa agonizeze etc) ... checked. E un film prost? Nu, e foarte decent, desi nu capodopera pe care vor sa o scoata unii. Dar m-am uitat in jur la fetele spectatorilor la final. Se simteau in general sentimente negative, greata data de violenta din final, etc. un fel de "am facut-o si pe asta", adica ne-am expus la "cultura" unui film premiat. Am remarcat doua persoane care pareau cu adevarat impresionate de film, restul ieseau oarecum usurati. Si tocmai de asta nu vine lume multa la filmele romanesti. Heck, si eu ca cinefil sunt satul de asta.

P.S. Mi-e dor de Liviu de odinioara. Pe cel nou chiar nu-l mai recunosc si o zic cu regret.

[alali]

tulburator postul lui Twins. Si tinand cont ca este prima postare dupa mult timp, socotesc ca experienta istorisita chiar a fost marcanta de a tinut sa ne-o impartaseasca si noua. Trist dar... real.

Revenind la topic, uitati un clip al Prof. Dr. Gheorghe Ceauşu.
https://www.youtube.com/watch?v=_LrA2vaxGX4
E aici o sectiune dedicata publicului si nevoii de public. (min.3:40) Iata ca, prin definitie, regizorul are obligatia sa se adreseze publicului. Altfel nu e act artistic. E un esec inca de la inceput.
Raportat la aceasta afirmatie, cel ce a spus ca face film pentru el si prieteni, (practic excluzand publicul daca e sa interpretam cuvintele), este total in afara fenomenului. Lipsit de elementul primordial al artei lui. Iar asta nu e cinema. Cand cineva ce trebuie sa se adreseze publicului arata atata dispret fata de acesta, cred ca boala cinematografului romanesc este vizibila cu ochiul liber. Doar un orb poate refuza sa o identifice. Iata ceea ce spunea Ghevara, relationat la inadresabilitatea filmului romanesc la public, transpus in convingere de un element al acestui sistem, adica de un regizor.
Vor fi multi probabil mai "competenti" ca "batranul" care vorbeste, dar lasati-ma sa fiu rezervat vis-a-vis de parerile lor si sa iau doar notiuni cat de cat avizate. (macar la nivel de teorie)


Cat priveste preferinta unora care nu mai au de gand sa posteze, eu unul nu doresc plecarea lor. Ar fi fost frumos sa polemizam. Dar cand au avut argumente ca cele expuse gen Real Madrid sau banii de la buget, a trebuit sa le combat. Nu am facut-o cu cuvintele mele ci cu copy-paste-uri.
("exclusivitatea" data de ghevara vis-a-vis de orasul de apartenenta, afinitati regizorale si/sau postari sub acoperire, explica acele intepaturi ce ne sunt adresate, dar discrediteaza postacul. Macar aici, sub anonimat putem sa lasam nepotismele si servilismul si sa fim cinstiti si corecti.)

Legat de ce spune Mirodoni, conflictul intre generatii si acele scandaluri pot sa te intereseze sau nu, dar ele sunt reale, exista si nu poti sa le ignori.

Iar a lauda cinematografia romana si a exclude cea mai insemnata parte a ei (privilegiatii care au facut filme pe banii statului), este incorect si deforma realitatea. In plus, cei care au fost premiati reprezinta o nisa regizorala. Ei au luptat cu sistemul si au creat ceva, ca ne place sau nu. Unii chiar cu proprii bani. Dar nu sunt reprezentativi pentru intreaga breasla. Poate doar vectori de imagine datorita succesului.
Asa ca, nu putem sa vorbim de cinematografie si sa selectam doar unu, doi regizori sau 1,2 filme. Astia sunt categorii auxiliare, nesemnificative. Ori vorbim despre cei 2-3 regizori in nume propriu ori pe spatele lor vorbim de o intreaga industire. Ar trebui sa ne decidem.

Ps. Rog a nu se interpreta ca eu combat acesti 2-3 regizori sau succesele lor. Ca nu imi plac aceste filme si ca datorita acestui sentiment personal gasesc o explicatie pentru lipsa de public chiar si la aceste filme cu o oarecare recunoastere in afara, este un lucru subiectiv. Pot sa am dreptate sau nu. Sau poate partial.
Dar tonul vehement pe care il am in postari se adreseaza CINEMATOGRAFIEI ROMANESTI in genere. Ca doar asta este si subiectul temei dezbatute. De aici importanta si a scandalurilor si a repartizarii fondurilor si a lipsei de public pentru filmele romanesti.

[c.ghevara]

E clar ce spune prof. Ceauşu. Spectacolul artistic presupune existenţa spectatorului. Piesa de teatru, filmul se fac cu SCOPUL de a fi prezentate spectatorului. Un film nu e un tablou pe care autorul (chinuit de artă) îl pictează şi, dacă vrea el aşa, îl ţine în bucătărie şi nu îl expune. Filmul se face pentru a ajunge în sala de cinema, la tv etc. Aşa că, nu mi se pare deloc deplasat şi nici vulgar ca autorul filmului să ţină cont de părerea şi preferinţele spectatorului.

[c.ghevara]

Soluția ar fi foarte simplă. Scenariile ar trebui depuse direct la CNC, evaluate separat, cu punctajul obținut scenaristul își găsește un regizor și un producător și, în funcție de punctajul obținut împreună, „proiectul cinematografic” astfel constituit poate fi finanțat

Poate că ar fi o soluţie, dar evaluarea scenariului la CNC este o glumă şi acum. Comisia evaluează calitatea scenariului (cică secretizat, fără a cunoaşte numele autorului) în funcţie de criteriile de mai jos:

Fişă de notare a scenariului (descrierea temei) pentru filme documentare de lung şi scurt metraj

Dosarul de scenariu nr.....*

Criterii de evaluare Notele de la 1 la 10

1. Originalitatea si gradul de interes si noutate al temei propuse
2. Originalitatea tratarii temei cinematografice a temei propuse
3. Potentialul de interes şi impact asupra publicului
4. Potenţialul de reprezentare pe plan internaţional


Judecaţi voi "gradul de interes", "potenţialul de interes şi impactul asupra publicului" al unor filme româneşti care au câştigat la CNC. Trecem peste faptul că e total subiectiv: "Mie mi se pare că filmul ăsta are potenţial de interes şi impact asupra publicului, de nota 9", " Eu îi dau doar 7,5" E o comicărie! După ce filmul s-a făcut, cine e de vină că publicul nu a confirmat potenţialul de interes şi impactul? Probabil, el, publicul!

[mirodoni]

@ C.Ghevara
Am remarcat pertinența intervențiilor tale. Văd că ești și documentat.
„Propunerea” mea era doar primul pas, obligatoriu, accesul oricărui scriitor de scenarii la evaluare.
Evaluarea este următorul pas. Cine sunt cele 5 persoane care hotărăsc soarta cinematografiei românești? Cum pot acestea evalua 200 de scenarii într-o lună?
Evident, cele 4 puncte ale evaluării sunt formale. Deja ultimele două derivă din primul. Nu scrie nicăieri de potențialul cinematografic, care și acesta poate fi despicat în patru.
Secretizarea, este într-adevăr o glumă. Mai bine ar lăsa numele autorului.
Secret este și titlul scenariului, ceea ce este o aberație, pentru că face parte integrantă din „operă”.
Altă glumă, proastă, evident, este să se aleagă jurații dintre cei propuși de participanți.
Practic, fiecare le susține pe-ale lui. La mica înțelegere. Tu îmi susții 3 de la mine, păsta, păsta, păsta, eu 3 de la tine, spune-mi care! Alfel cum ar putea evalua atâtea sute de scenarii?!
Cine nu și-a trimis reprezentantul, rămâne, evident, pe-afară.
Comisia trebuie formată din cel puțin 25 de persoane! Aici e vorba de marketing!

Răspunsul pe care i l-ai dat „omului din dulap” la textul în engleză e corect, dar incomplet.
În primul rând, în text, cinemaul este prezentat ca artă. Că așa i-a convenit autorului să-l prezinte. De fapt, este vorba de „industrie cinematografică”. Nu e singura „artă” care costă. Un scriitor poate lucra 2 ani la un roman. Cine îl plătește în acest timp? Cine îi garantează vânzarea produlsului muncii, sau artei lui? La fel și pictorul!

Am vrut să văd cine se implică în discuția propusă de mine. Cei din „sistem” se supără și pleacă. Cei din afara sistemului nu intră pe Cinemagia, așteaptă ca alții să rezolve aceste probleme.
Criticii de film se mulțumesc să comenteze părțile bune ale filmelor și se fac a nu observa prăpăstiile. De fapt ar fi prea tâziu, deci inutil. Oricum, cine a făcut filme, face în continuare. Pentru că tot ei, adică numai ei se pot prezenta la CNC cu scenarii.
Producătorii independenți nu organizează concursuri de scenarii, le fac pe ale lor, că d-aia s-au făcut producători.

[djinjis]

Din cate intelg eu din atmosfera de aici, sunt cativa cu cateva, scenarii cu "succes la public" la naftalina, victime ale nedreptatii sistemului.

[mirodoni]

Djinjis,
ai înțeles greșit!

[c.ghevara]

Djinjis, nu atmosfera e importantă, chiar discutăm. Nu scenarii la naftalină, nu victime etc. Mie nu-mi pasă de "nedreptatea sistemului". Îmi pasă de eficienţa sistemului. Mie mi se pare că scenariul este cel mai important element al unui film. Cele patru criterii în funcţie de care sunt evaluate scenariile la CNC sunt (poate voit) subiective. Corect ar fi să evaluezi un scenariu în funcţie de subiect, structură, personaje, calitatea dialogurilor şi alte lucruri, cât de cât, obiective, măsurabile. Desigur, în cazul ăsta, poate că nu şi-ar avea locul în comisie actorul X, scriitorul Y, jurnalistul Z sau operatorul W. Am citit scenariile unor filme româneşti şi mă nemulţumesc. Încerc, aş vrea, îmi impun să văd filme româneşti, dar îmi vine greu - mă plictisesc, mă enervează. Sunetul e prost, muzica e ca inexistentă, povestirea, acţiunea este lungită, tărăgănată, personajele sunt plate, unidimesionale, fără culoare, dialogurile pasabile. Văd câte un film românesc şi am senzaţia că am pierdut timpul, am senzaţia că nu am rămas cu ceva. N-am replici memorabile, n-am scene pe care să vreau să mi le amintesc, n-am tablouri care să-mi taie respiraţia, n-am personaje de care să-mi pese, să-mi fie milă, să le urăsc, să le ţin pumnii ca să reuşească sau să scape... Îmi pare rău. Mă bucur pentru premiile filmelor româneşti, dar premiile nu-mi influenţează părerea, pentru că nu-mi pot da ceea ce aştept eu de la film.
N-am idee câţi spectatori români au fost să vadă 4,3,2-ul lui Mungiu şi mai ales câţi ar fi mers să-l vadă dacă n-ar fi câştigat palme d'or! Ce credeţi?
Poate că n-ar trebui să presupunem de ce nu merg spectatorii la filmele româneşti, ci ar fi mai potrivit să spunem, fiecare dintre noi, de ce NU MERGE sau de ce MERGE la filme româneşti.

[djinjis]

fara palme, 4,3,2 ar fi avut 10% din spectatori si ar fi disparut destul de repede de pe firmament.
lasand la o parte criteriile si sistemul, pana la un juriu obiectiv/cinstit cred ca mai e cale lunga.
problema filmelor si bune si cu succes la public nu e numai a noastra. Cred ca se trece prea usor cu vederea ce cantitate de talent atrage Hollywood-ul, cu tot comertul lui. Noi nu am avut niciodata un film comercial de succes. Poate in loc de "de ce nu se fac?" ar trebui sa ne intrebam "oare putem face asa ceva?"
(nu am mai fost la cinema la un film romanesc, chiar de la 4,3,2. ma uit la ele la tv, asa, mai cu coada ochiului.)

http://dilemaveche.ro/sectiune/film/...enu-interior-1

[alali]

Ghevara? Cum nu ai replici memorabile in filmele romanesti?
https://www.youtube.com/watch?v=dUi79uuD8ww
Ai mai auzit undeva o astfel de tirada? Este record sunt sigur in cinematografia mondiala!

Am si eu o intrebare care mi-a venit acum ceva timp in minte. Ascult aproape zilnic teatru radiofonic. Unele piese sunt transpuse in scenariu excelent. Unele povesti de dragoste, altele comedii bune, alte drame superbe si altele abstracte, moderne, filosofice.
Intrebarea e urmatoarea: Chiar nu se poate in cinematografia romaneasca sa se adapteze carti de succes sau daca nu de succes macar carti bune? Ca deh, mai sunt si drepturile de autor. Dar sa ecranizezi o carte a unui autohton, nu cred ca e o suma colosala. De ce oare nu o face nimeni? E oare vorba iarasi de bani? E mai bine pentru un regizor sa apara ca e si scenarist asa ajungand de doua ori pe statul de plata? Sau nu mai exista niciun romancier decent in acea tara?
Intrebari probabil retorice, exprimate in scris...

[mirodoni]

C.Ghevara, contează și atmosfera. De ce să nu-ți pese de scenariile la naftalină și de victimele sistemului?! Dacă nu-ți pasă, nu te poți aștepta la „eficiența sistemului”. Evident că scenariul este cea mai importantă etapă, celelalte sunt meserii. Înțeleg că tu ai zis o vorbă, mai mult ca sigur nu faci parte din sistem, dar celor care fac parte din sistem chiar nu le pasă. Aceasta este și cauza situației în care se află filmul românesc!
Chiar și dacă s-ar face o evaluare corectă a scenariilor, atâta timp cât un scenarist independent nu beneficiază de evaluare, singura soluție rămâne selectarea celor mai bune dintre cele cele proaste.
Tu ai dreptate, deși poate ești prea exigent, dar rezultatul este pe măsura implicării CNC și UNATC. În filmele noastre sunt niște actori care spun niște replici. De aceea nu simți nimic pentru personajele din film! În UNATC se învață că filmul se face cu regizor cu diplomă, cu actori cu diplomă, critici cu diplomă s.a .m.d. Cine sunt cei care îi formează și îi evaluează pe acești deținători de diplome? Ei ce diplome au? De la cine le-au primit!
Dacă nu ne pasă, nu putem spera la „eficiență”!
Nu ar trebui să „presupunem” ci să știm de ce nu merg românii la filme românești. Nu numai noi cei 4,5!
Să știm de la cei care sunt în măsură să facă un studiu adevărat în acest sens.
Nu trebuie să ne placă filmele, trebuie să ne intereseze, ca să mergem să le vedem. Mie poate nu-mi „place” ce-ți place ție, dar problema care se pune e dacă filmul este bun, dacă a reușit să spună ce și-a propus.

Filmul lui Mungiu a avut 90 de mii de spectatori. Ca să discutăm, trebuie să știi!
Lumea a mers să-l vadă pentru că, luând premiu, s-a auzit de el. Despre celelalte nu s-a auzit nimic. Dacă nu ar fi fost premiat, poate ar fi avut 45 de mii de spectatori? Sau 22 de mii? Și 10% și tot ar fi bine! Plus că, iată, și acum discutăm despre el!
În ultimii 2 ani, 11, respectiv 14 filme din 20 au avut sub 6 mii de spectatori!
Filmele românești nu sunt toate proaste și foarte proaste, dar sunt extrem de subțirele.

Djinjis își pune problema dacă putem face filme bune. Pare să spună că nu. De ce să nu putem? Ce ne lipsește nouă, ca români? De ce Hollywood-ul nu a atras niciun talent și de la noi? Simplu, pentru că nu a fost lăsat, sau măcar ajutat să se afirme mai întâi aici.
Nu știu de ce a dat ca exemplu tocmai „Film Menu”! Părerea lui Gorzo fără părerea lui Titienii nu poate duce la o concluzie. „Atelier de Film” și-a propus să atragă fonduri, dar pentru ce filme și ale cui?
Ce știu este că Cinemagia le este interzisă studenților. Aici se spune lucrurilor pe nume!
Dacă pare justificat ca un tânăr de 18 ani să urmeze școala de actorie, poate și cea de regie, așa, preventiv, pentru scenaristică sau critică de film mi se pare mult prea devreme.

Alali, teatrul radiofonic are un foarte mare avantaj, se bazează foarte mult pe imaginația ta.
De ce să ecranizăm romane, eventual de mâna a doua, când anual la HBO se prezintă câte 400 de scenarii și la CNC câte 200?
Evident că e mai rentabil pentru regizori să semneze de două ori pe ștatul de plată, că doar ei au stabilit regula asta!
Nu știu dacă ai observat, dar filmele mai „răsărite” au câte un coscenarist. Dacă nu și-ar băga și regizorul coada, ca să justifice banii, cred că ar fi chiar mai bune!

Cred că de-acum e clar de ce nu merg românii la filme românești.
Acum ar trebui să ne întrebăm de ce s-a ajuns în această situație.
Dar cred că avem nevoie de mai mulți combatanți!

Recapitulez:
Twisen
Alali
C.Chevara
Djinjis
Bremen
Mirodoni
Omudindulap
Liviu

Ultimii 2 se pare că fac parte din sistem și s-au retras. Nu înțeleg de ce nu au rămas să ne arate ce este totuși bun în filmul românesc.

[mirodoni]

Djinjis indicase doar un link. Eu am găsit și alte materiale, probabil că le-a citit și el.
Acum pare să aibă alt sens spusele lui, față de cel sesizat de mine inițial.
Pare să spună că, într-adevăr, cu acești oameni care reprezintă școala oficială de film românescă, nu putem realiza filme mai bune.
În general se spune că adevărul este undeva la mijloc. Se pare că de această dată, adevărul este dincolo de cele două tabere care se ceartă în public.

https://filmmenu.wordpress.com/2015/...lui-radu-jude/

[djinjis]

S-au ecranizat o gramada de carti. Romancieri buni, mai cu semnul intrebarii, si nu orice carte se preteaza ecranizarii.

-sunt destui romani care au aparut/lucrat in/la filme americane.

-am dat link-ul cu Gorzo ca un exemplu pentru lumea asta a cinemaului. functz. in regim de casta, si outsiderii nu sunt bineveniti. Grupuri de interes si manevre. Banii aiurea s-au dus pe filmele de care nici macar nu ati auzit, astea cunoscute sunt exceptiile fericite.

- totusi regizorii cauta scenarii bune, destul de hamesiti. exista o criza la nivel mondial de scenarii de calitate.

-filmul comercial cat de cat de calitate nu cred ca ne este nici macar accesibil. nu se poate vorbi de succes financiar, fara a avea succes international, iar la nivel international se stie cu cine concuram. nu reusesc tari europene mult mai bogate, asa ca ce sa mai vorbim despre noi.
chiar daca se aliniaza astrele si vom avea un film bine facut si de succes , ce inseamna asta? nimic. sa scoti filme bune, regulat, iti trebuie o industrie.

-de asta se si bat ca chiorii pe banii de la stat. stiu ca nefinantati nu o sa-si recupereze niciodata banii de productie.

din toate concursurile si hbourile nu a iesit nimic remarcabil. Garantez ca din cele 400+200 de scenarii 99% sunt shtifturi si mediocritati.

[c.ghevara]

djinjis, poate că regizorii caută scenarii bune, hămesiţi... Dar producătorii? Eu cred că regizorii şi producătorii cu succes la CNC nu caută nimic.

Pentru scenarii bune ar trebui concursuri CNC orientate spre scenariu - punctaj mai mare pentru scenariu, criterii adevărate pentru evaluare etc. Mă uit la rezultate... Dacă un regizor (de ex. Mungiu) are 25 de puncte pentru "Calitate regizor", 22 la "Calitate producător", asta înseamnă 47 de puncte, iar ultimul scenariu care a câştigat are un total de 63,38, înseamnă că Mungiu era peste linie chiar dacă scenariul lui ar fi primit 16,38. Niciun concurent nu a avut o notă atât de mică la scenariu. În condiţiile astea te cam doare în pix de scenariu. Şi mi se pare absurd să punctezi atât de mult calitatea regizorului şi calitatea producătorului, câtă vreme se face pe criteriu istoric (pentru producţii trecute) nu pentru proiectul din concurs. Nici măcar nu se punctează ceva pentru concepţia regizorală a proiectului de concurs! Adaugă un juriu "interesat", falsa secretizare a scenariilor, alte matrapazlâcuri şi realizezi de ce nu apar scenarii.

În continuare, cred că s-ar putea face şi filme care să placă publicului nostru, s-ar putea crea şi o industrie, numai să apară măsurile care să încurajeze aşa ceva. Iau exemplul muzicii.

În România nu cred că se scriu mai mult de 40-50 de scenarii de lung metraj noi pe an. Printre astea le consider şi pe alea care nu participă la niciun concurs. E foarte puţin. Concursurile hbo sunt bune, că alte concursuri strict de scenarii nici nu există. Cât de cât, secretizarea mi se pare reală şi nu se bagă toţi "rechinii" la concurs pentru că nu ai "calitatea regizorului" şi "calitatea producătorului". Probabil, ar putea lua şi CNC modelul de concurs al hbo. Cred că eşti pesimist când spui că 99% sunt proaste. Eu aş merge pe 85-90%, din care 50% scrise de oameni care habar n-au ce fac. Eu sunt indulgent şi i-aş felicita chiar şi pe ăia pentru efortul depus. Nu e uşor să scrii 100 de pagini, chiar de prostii! Eu unul vreau să particip la concursul ăsta http://www.hbo.ro/episodul1 , am început să scriu şi aş participa la orice concurs de scenarii.

[djinjis]

Costul scenariului este neglijabil, comparat cu valoarea unui film, dar are un rol crucial in succesul lui. Sa te zgarcesti la 2-3-4% si sa refuzi un scenariu bun, e stupid si autodistructiv.

Producatorii de la noi (ma refer la persoane), mi se par mai mult cu numele. In timp ce afara, ei aleg regizorul pentru proiect, controleaza proiectul, iar regizorul este doar o unealta, la noi mi se pare ca doar tin spatele cate unui regizor care isi face rost de scenariu cum il invata 'mnezo = avem multe filme "de autor".

Am intrat mai demult intr-o galerie de arta si am intrebat cine expune acolo. Mi s-a raspuns ca membrii uniunii artistice, absolventii de facultate de arta, etc. Dar nu orice fel de pictor, si in nici un caz nu era urmat vreun criteriu care sa aiba legatura cu valoarea artistica.


CNC-ul pare, dar rolul lui nu este sa sprijine filmul romanesc. Ce face el este sa-i sprijine pe cei din "business"(folosesc cuvantul ironic, pentru ca orice fac ei acolo, dar nu bani) absolventi UNTC, etc. Odata realizat adevarul, comportamentul lor nu mai pare de loc aberant, ilogic, etc.
La CNC nu intri pe usa, ci spargand usa. Ca outsider singura sansa e sa castigi concursuri de scenaristica, sau sa-ti finantezi un scurt metraj si din nou, sa castigi festivaluri, mentiuni, aplauze, urale si bis-uri.

Ce a mers la muzica o sa mearga mult mai greu la film.

Nu am verificat dar am impresia ca multe scenarii finaliste la hbo nu s-au vazut niciodata filme, posibil chiar sub 1%, deci am fost indulgent. Am auzit de "fatza galbena care rade" si am vazut scurtul care reflecta extrem de bine mediocritatea scenariului, pe care l-am citit de asemenea (titlul nu e rau, totusi). Din tot concursul ala, in toti anii astia, nu am auzit sa iasa un "hit".

E si efortul ceva, dar, in cele din urma rezultatul conteaza...

Spor la scris.

[c.ghevara]

Costul scenariului este neglijabil, comparat cu valoarea unui film, dar are un rol crucial in succesul lui. Sa te zgarcesti la 2-3-4% si sa refuzi un scenariu bun, e stupid si autodistructiv.

Producatorii de la noi (ma refer la persoane), mi se par mai mult cu numele. In timp ce afara, ei aleg regizorul pentru proiect, controleaza proiectul, iar regizorul este doar o unealta, la noi mi se pare ca doar tin spatele cate unui regizor care isi face rost de scenariu cum il invata 'mnezo = avem multe filme "de autor".

djinjis, şi la noi producătorii aleg regizorii. În afară de situaţiile în care casa de producţie e a regizorului. Dacă ai ajuns un regizor cunoscut, cu ceva punctaj şi cu relaţii, ai fi prost să nu ai şi casa ta de producţie.

Nu am verificat dar am impresia ca multe scenarii finaliste la hbo nu s-au vazut niciodată a filme, posibil chiar sub 1%, deci am fost indulgent. Am auzit de "fatza galbena care rade" si am vazut scurtul care reflecta extrem de bine mediocritatea scenariului, pe care l-am citit de asemenea (titlul nu e rau, totusi). Din tot concursul ala, in toti anii astia, nu am auzit sa iasa un "hit".

HBO e un concurs strict de scenarii, n-are cum să dea hituri. Câţiva regizori/producători se mai uită la scenariile câştigătoare şi mai ies 1, 2 filme, dar concursul e pentru amatori. Am citit şi eu "Fatza...", am văzut şi filmul. Sunt convins că se putea face cu bani mult mai puţini decât a primit. Şi ăsta e un atu! Regizorii se plâng că nu există scenarii bune. Sunt convins că primesc şi multe prostii, dar majoritatea nici nu citesc. Mulţi nici nu ştiu să citească, de aceea preferă să-şi scrie scenariile. Au deja filmul în cap şi scenariul îl scriu, de formă, pentru concurs.

@mirodoni
Nu sunt convins că 4,3,2 a avut 90.000 de spectatori ROMÂNI. La ei mă refeream. Cred că în număr sunt incluşi şi spectatorii din străinătate.

[Liviu-]

Nu sunt convins că 4,3,2 a avut 90.000 de spectatori ROMÂNI. La ei mă refeream. Cred că în număr sunt incluşi şi spectatorii din străinătate.

Mai bine verificam, ca sa nu fie discutia doar la nivelul de dat cu parerea.

http://www.cinemagia.ro/boxoffice/premiere/?year=2007

In Romania a fost al cincilea ca numar de spectatori, peste sau alaturi de cele mai importante blockbustere ale anului.

http://www.boxofficemojo.com/movies/...weeks2days.htm

Sunt trecute acolo mai toate tarile. Nu stiu cat costa un bilet in tarile alea, dar am putea sa ne imaginam ca n-a fost departe de vreun milion de spectatori in total.

LE: De fapt sigur ar fi trebuit sa depaseasca milionul de spectatori la incasarile totale de aproape 10 mil de dolari.

[djinjis]

Cele sase scenarii finaliste au cat de cat expunere, iar daca ar fi printre ele unul remarcabil, ar avea astfel sansa sa devina film. Ma refeream la concursul hbo pe post de trambulina spre un viitor film, al carui succes sa confirme valoarea, dubioasa altfel, a lucrarilor din concurs. Daca acele putine filme facute dupa crème de la crème a scenariilor din concurs, nu au avut nici un impact, putem sa ne imaginam un singur lucru despre valoarea celorlalte, ramase in stare larvaro-embrionaro-crisalidiana.
(scenariile persoanelor de fata, se exclud, bineinteles)
(am trimis si eu la hbo cateva mediocritati pe vremuri, asta e un momet la fel de bun ca oricare altul sa-mi fac autocritika)