FILME TIFF2006

[Longshot]

Hai, fã, sictir.

bine ca nu sunt singur. exact asa zic si io. mi se pare filmul perfect de pus la topicul cu 'facute de pizde, pentru pizde'. i've yet to see a broad careia sa nu-i fi placut filmul lui july. ce-i drept, poate o ard eu prin cercurile gresite. heh.

[gionloc]

Si tie asta ti se pare ceva de apreciat? Ca un regizor pe care faima va fi trebuit sa il preceada vine cu premiul dupa el la un alt festival? Pe care il arata publicului? Ca pe centura de box? Trist.

era bine incadrat autoironic... curiozitatea era in sinul publicului (inconstient, macar)... filmul nu e in concurs.. era un Eveniment Special asa ca a fost cumva, special...
Kiri a tinut premiul.. tre' sa fie destul de greu fiindca ii cam tremura mana :lol:

[gionloc]

nu, nu, draga gionloc: actoru din svankmajer NU semana cu cartarescu (decit la par...), in skimb semana frapant cu... oana pellea :lol:

:lol:
iar piticul care facea pe Napoleon seamana cu Mircea Dinescu!!

[77ravens]

Mi a placut mult 13-TZAMETI.Filmul incepe banal,stupid,cu muzica dramatica cand el repara un acoperis.Mai nimic nu anunta intamplarile ce urmeaza.Au fost super prim planurle din final,cu cei doi care se privesc cu ura(mai ales planul in care fratele mortului se uita la erou,si din acesta se vede doar umbra).Povestea e si ea interesnta:un tanar lucreaza la o casa,a carui proprietar moare.Gasesta o scrisoare adresata mortului,si urmareste instructiunile.Ele il indruma inspre un "joc" periculos.

Svankmajer ofera o demonstratie de dementa in LUNATEC,si i iese,pana si filmul e demential.O frumoasa satira la adresa lui D-zeu,combinata cu o "feerie" plina de grotesc,amandoua intr o minte bolnava.Mi a placut inceputul demn de Hitchcock,si scenele in care veneau tipii aia cu camasa de forta,cu o tensiune(amuzanta) a la Lynch.

Iar filmul EU,TU,SI TOTI PE CARE II STIM,desi cade prea des in ridicol,e totusi plin de sensibilitate,si mult umor.Din pacate,vrea sa arate prea mult din starile oamenilor legate de dragoste,si "incarca" filmul pana peste poate.

[raptor]

.cacat.cacat.cacat.eu nu am timp de tiff... pina vineri that is

.filmele ca filmele, ia mai bine zi cum a fost parada, als.

[emanuel]

De acum avem si BLOG pe CineMagia. Deocamdata scriu eu si Alexandra despre ce evenimente sunt la TIFF 2006.
Asteptam comentarii:-)

[gionloc]

9. Murk
(nu mai caut acum regizorul ca rte sa ajung la victoria.. dar rectific la noapte)

m-a prins greu filmul asta. la inceput il suspectam ca e idiot. apoi, treptat, mi-au atras atentia interioarele decupate parca din pozele vazute din jocul Half-Life2... multa umezeala in pereti, aproape de mucegai totul, precum sufletul grasului din film, precum atmosfera pe urma, precum vremea din Cluj... hmmmm....

in obsesia fratelui Juliei cum ca Anker este criminal (el se dovedeste a fi doar un Charon, ajutand sufletele doritoare de moarte [asadar e vorba de o complicitate in moartea fetelor in film!] sa-si gaseasca trecerea, dar asta nu-l face mai simpatic... cu atat mai mult ca e foarte gras.. seamana cu un Felapton - una dintre formulele mnezice venind din logica, te ajuta sa retii formele regulate ale silogismelor din grupa a treia) filmul aduce cu Cache... si in tensiune.. dar asta o spun doar asa, ca sa avem o idee, ca altfel danezul e departea de austriac.

o scena socanta, pelicula impregnata de apa... in mare, in baie, toate nenorocirile din filmul asta se pertec in apa... la un moment dat nici nu ma mai miram ca mai toti cei prezenti in Arta au intrat la baie. nonstop se intra la baie!! oare asteptau sa vada pe cineva acolo... pornind dela film? hmmm...
intorsaturi de situatie aproape ca la nenea Hitchcock, criminalul adevarat scapandu-l pe criminalul presupus de politie la un moment dat.
filmat fain, apropiat cea mai mare parte, insa la final... o scalda rau de tot si, precum vedem in film ca fac 2 personaje (felapton asta intre ele :lol, cam aia face si filmul cu valoarea sa.. o scufunda. asa ca tot ce s-o chinuit sa atate vreo 105 minute ineaca in ultimele 5.

[Mala Portugal]

credeam k lumea o sa vocifereze si o sa iasa din sala in semn de protest...

Cum sa vocifereze cand pe ecran erau niste ass-uri f. plastic intrebuintate asezonate cu o inspirata carne-animata? 8/10 pt Lunacy


‘Me, You and Everyone We Know’ is a walkin’ cliché . E filmul ala din suburbiile americane cu pusti care-si descopera sexualitatea, cu pedofilul de serviciu, cu adulti spalati pe creieri cu solutie de baloane de sapun , toate astea dezvoltate in miniploturi care se intersecteaza , eventually. Dar totul e vazut intr-un stil atat de lipsit de incrancenare si de amuzant incat nu te poti supara ca Miranda joaca sah cu stereotipurile 7/10


‘The Dying Gaul” incepe in vana , se blegeste ulterior si deraiaza intr-un final de drama tv. Insa e unul dintre cele mai citabile filme de pana acum (7/10)

'Screaming Masterpice' nu descopera documentarul, nu e spectaculos tehnic vorbind dar subiectul trage regizorii dupa el. (8/10) Can't help thinking - daca ne uitam la un concert Bjork cap-coada nu ieseam mai tulburati&extaziati.

[gionloc]

11. Hard Candy
David Slade

he he, dragii mosului, nu va puneti cu cuconitele (la cat de dobitoc se dovedeste a fi filmul nu trebe avuta grija exprimarii!) pe chat ca ramaneti fara....

dupa prima jumatate de ora aveam impresia ca va fi cel mai tare film din festival. minimalism, un mic chat, albastru si rosu, pe internet, apoi o intalnirea, el fotograf celebru, ea, nimfeta, lolita obraznica si desteptutza. discuta in oras prima jumatate de ora, el incercand sa o combine, ea incurajandu-l... mmmm.. ce putea iesi de-aci!!
dar nu, domnul regizor vrea altceva de la filmul sau... ce anume? vrea sa fie si el macar unghia de la degetul mic drept al lui Michael Haneke, asa ca intoarce povestea inspre o intalnire a la Funny Games (normal ca doar incercarea ramane ca nu ii reuseste nimic astuia) intre domnisoara nimfeta devenita calau si domnul fotograf devnit victima presupus vinovata (de catre calau). si minut cu minut filmul se degradeaza... el prin s in sfori de un scaun, ea explicandu-i ca motivul comportamentului ei ar fi presupunerea ca el le-o trage manechinelor de varsta ei (14 ani) si ca ar fi si omorit-o pe una nustiucand. si sa vezi -
replici de genul:
Ea: esti un pedofil!
El: nu, nu sint pedofil!
Ea: ba esti, stiu eu!
El: Ba nu ba nu banu, nu sint!
Ea: Atunci esti un voyeurist!
EL: cum sa fiu.. nu ai nici o dovada, nu sint!! :w00t: (nu glumesc deloc!!)
El - mai departe: nici macar nu am pozat numai fete, am pozat si natura si masini (wow!!)
Ea: si crezi ca asta te face mai interesant!? crezi ca pari mai sensibil?

apoi el, ca sa scape, incepe sa-i spuna ca e inca tanara, ca nu-si da seama, ca ar fi bine sa se opreasca si sa se trateze, ca ii plateste el internarea la psihiatrie!! (:huh: - scenaristul/regizorul chiar is dobitoci, asta daca nu e aceeasi persoana).
si ea vrea sa-l castreze... sa vedeti scene prost interpretate!! puah!
si tipu miorlaie tot restu filmului, penibil... prefera sa i se faca orice numai sa nu fie instiintata o tipa care-i cazuse cu tronc inca de tinar ca el e un posibil pedofil... fix pix!

[gionloc]

10. In memoriam Bose O. Pastina

Pitbull, de ce Bose nu a facut niciun lungmetraj? daca in topicul dedicat lui la film romanesc ai raspuns, trimite-ma te rog acolo!
e incredibil de talentat.. ma rog, a fost!!

documentarul Timisoara - decembrie 1989

realizat in anul 1991, documentarul spune lucruri maimult decat indraznete... eu nu la-m mai vazut pana acum. nu vreau sa comentez ceea ce spune fiindca eu unul nu prea pot fi obiectiv cand vine vorba de evenimentul asta. aveam opt ani, o vedeam pe mama plangand, vedeam trasoarele la televizor, stiam ca au murit tineri, acum vad nu ca au murit aiurea, ca altfel nu scriam acum randurile astea si saitul asta nu prea exista.. insa a nu sti cine i-a omorit, a realiza ca de faptgandindu-ne la ei nu trebuia sa fim acum doar aici (politic, mental si economic, nu in ordinea asta neaparat)... hmmm... e dureros!

felul in care expune povestea Bose e incantator. o imagine precum intalnim la Elias Mehrige (begotten) sau precum in containerul lui moodysson (doar ca idee, nu car ar fi inspirat din astea), adica filmata parca pe nightshot, un albnegru pixelat, voit neclar, superbe deplasari verticale line ale camerei (filmarea statuii reprezentand un vultur, par exemple), voea lui ceausescu pe ecran negru, imaginile din tramvai dela sfarsit, revolutia evocata prin poze, marturiile doctorilor... e tulburator de bine facut! si muzica.. oooo... banda sonora adaugata! :love:

documentarul depsre patzaichin

cu un intro stalkerian sau zerkalo-ian, cu picurul ala tarkovskian... apoi toat aatmosfera maronie, desi evoca un mare sportiv aveam impresia ca e filmuletz horror (acu si canoistu' seamana cu max shrek putin :lol... cu un also sprach zarathustra pela mijloc de saltau maimutzoii lu' Kubrick de se odiseea 2001 pestii din dunare 8)

arta apararii individuale

cu florin calinescu tanar si foarte tanar :lol:
un filmuletz inspirat parca din moartea unui slujbas, scurta povestire a lui cehov, numai ca personajele nu sint un sef de intreprindere si angajatul sau care-i stranuta pe chelie, ci un tinar cules de pe strada pentru a fi actor ... el tre sa-i dea o palma lui Florin Piersic in pelicula... pan la urma i-o da apoi isi tot cere iertare... cehov curat frumos!

[Mala Portugal]

:o Nu ma asteptam la reactia asta pt. Hard Candy
Mie "Lolita" soon 2 be The Bride mi s-a parut foarte bine gandita si jucata
iar trecerea de la ocheadele ei timide de la inceput la rasul nervos si fetele acre nu e deloc fortata.
Recunosc, finalul scartaie. Eu l-as fi preferat castrat nu spanzurat
E un thriller inteligent &sofisticat da' a ratat de putin sa devina filmul razbunarii / tiff '06 . Cred ca ramane doar incalzirea pt Sympathy for Lady V. ( 8 )

[gionloc]

E un thriller inteligent &sofisticat da' a ratat de putin sa devina filmul razbunarii / tiff '06 . Cred ca ramane doar incalzirea pt Sympathy for Lady V. (8)

poate ca ai adormit dupa prima juma' de ora si, fiind tu inteligenta si sofisticata 8), ai visat un alt film pana catre final.. cand, spanzurandu-se, arunca si filmul pe horn direct in semineu, combustibil pentru la iarna.

nu, nu e preludiul pentru Ladu Vengeance, e mai mult!! e ultima iesire cu un/o natarau/auca, iti va arata, prin raportare, cat de meseriasa e noua intalnire!! daca ramaneai cu el nu vedeai noul produs, ingropandu-l realizezi ca ai fi pierdut totul de nu vei ajunge la republica vineri la orele 23!

[Pitbull]

10. In memoriam Bose O. Pastina

Pitbull, de ce Bose nu a facut niciun lungmetraj? daca in topicul dedicat lui la film romanesc ai raspuns, trimite-ma te rog acolo!
e incredibil de talentat.. ma rog, a fost!!

documentarul Timisoara - decembrie 1989

realizat in anul 1991, documentarul spune lucruri maimult decat indraznete... eu nu la-m mai vazut pana acum. nu vreau sa comentez ceea ce spune fiindca eu unul nu prea pot fi obiectiv cand vine vorba de evenimentul asta. aveam opt ani, o vedeam pe mama plangand, vedeam trasoarele la televizor, stiam ca au murit tineri, acum vad nu ca au murit aiurea, ca altfel nu scriam acum randurile astea si saitul asta nu prea exista.. insa a nu sti cine i-a omorit, a realiza ca de faptgandindu-ne la ei nu trebuia sa fim acum doar aici (politic, mental si economic, nu in ordinea asta neaparat)... hmmm... e dureros!

felul in care expune povestea Bose e incantator. o imagine precum intalnim la Elias Mehrige (begotten) sau precum in containerul lui moodysson (doar ca idee, nu car ar fi inspirat din astea), adica filmata parca pe nightshot, un albnegru pixelat, voit neclar, superbe deplasari verticale line ale camerei (filmarea statuii reprezentand un vultur, par exemple), voea lui ceausescu pe ecran negru, imaginile din tramvai dela sfarsit, revolutia evocata prin poze, marturiile doctorilor... e tulburator de bine facut! si muzica.. oooo... banda sonora adaugata! :love:

documentarul depsre patzaichin

cu un intro stalkerian sau zerkalo-ian, cu picurul ala tarkovskian... apoi toat aatmosfera maronie, desi evoca un mare sportiv aveam impresia ca e filmuletz horror (acu si canoistu' seamana cu max shrek putin :lol... cu un also sprach zarathustra pela mijloc de saltau maimutzoii lu' Kubrick de se odiseea 2001 pestii din dunare 8)

arta apararii individuale

cu florin calinescu tanar si foarte tanar :lol:
un filmuletz inspirat parca din moartea unui slujbas, scurta povestire a lui cehov, numai ca personajele nu sint un sef de intreprindere si angajatul sau care-i stranuta pe chelie, ci un tinar cules de pe strada pentru a fi actor ... el tre sa-i dea o palma lui Florin Piersic in pelicula... pan la urma i-o da apoi isi tot cere iertare... cehov curat frumos!

Uite linkul solicitat, Gionloace.
http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=8011
Acum, fä bunätate si dä un copy-paste al mesajului täu de mai sus si acolo, cäci va completa adecvat memorialul.

* * *

Da' apropo, pe fi-miu nu-l väzuräti careva p-acolo? Chestia aia de vreo doi metri 'nältime, cu-o claie creatzä legatä-ntr-o coadä si vesminte de rocker, de-si zice "Collins".

[Alex Leo Serban]

.filmele ca filmele, ia mai bine zi cum a fost parada, als.

i say: fuck the parade! de cite ori sa spun k mi se rupe de 'comunitate'??
eu nu sint 'definit' prin ea; poate ea ar vrea - prin mine...
end of story.

da, miranda july are ceva afectat-cautat whatever - dar mie mi-a placut SI kestia asta! what's wrong with being artsy-fartsy? i mean, tocmai de la ambra - care-l are citat pe greenaway pe banketa din spate... let's face it, ALL art is 'unnatural' ; it's an artefact for chrissake! i don't see the point in bullying that; cei care cred k exista ceva 'natural' in arta - altceva decit make-believe - are deluding themselves.

ce am mai vazut:

- 1/2 ora din 'sheitan' - in-gro-zi-tor!!!
- apoi m-am dus la 'dirty love' (care s-ar mai fi putut kema 'the humiliation of jenny' (mccarthy))... jeez, nu k n-ar fi meritat, dar, saraca, ce patimeste aici is beyond words (just a sample: un kelios cu okelari borashte pe tzitzele ei, la un fashion show, dupa care tanti j iese screaming in fata cladirii, cu voma pe ea, si-si exhiba tzitzele... (which were not a sight anyway, no need to be gay to disagree on that) yukk! :sick:
din pacate, filmul parea suficient de cretin incit sa ma tina pina la sf., dar a trebuit sa bag iar viteza si sa ajung la
- '20 cm', spaniolesc, very aptly descris in program k 'dancer in the dark meets almodovar'... gagik (carmen nustiucum, un fel de varianta soft a lui rossy de palma - care apare si ea) e in rol de transsexual wannabe, si e genial(a); numere muzical-coregrafice (!) galore - dintre care unul (pe 'true blue') is a hoot! :love: dar park se prinde prea mult (filmu i mean) in mecanik asta & gets stuck in it... oricum, de vazut, pt k bine filmat, stylish & stuff - si cu o scena de antologie: caratoru de lazi din piata, un tip sexy de care se indragosteste transu, luind-o in cur de la femeia trans (all 20 cm of IT!) & asking for more; cut; el si 'el', side to side pe perna, satiati intr-un mod f neortodox :w00t:

- in fine, seara, (iar) sala plina la 'oda bucuriei', film polonez, in competitie, facut din 3 skeciuri. (ma repet: doar la cj poti vedea o sala plina - din care nu pleak nimeni! - la un film de debut, polonez, de un realism social crud...)
al 2-lea skeci (cu rapperu) mi s-a parut cel mai reusit, apoi primul (cu greva), in fine - ult. (care nu prea mi-a placut). bine filmat, toti 3 regizorii au mina si - intr-adevar - filmeaza altfel decit ai nostri (cu exc. lui mitulescu). la sf., 4 dintre personajele principale ale celor 3 skeciuri se intilnesc - fara sa se cunoasca (ink) - in autobuzul spre londra...
un fel de 'occident' mai putin 'pontos cu orice pret', prone to sitcom laughs; iar citeva scene ring terribly true. intr-un cuvint, not bad.

[Leonard]

7. Hard Candy. cea mai mare þeapã a festivalui. ºi nu pentru cã sunt bãrbat ºi m-ar deranja ideea din film, ci pentru cã e pur ºi simplu prost (prost jucat, prost montat, plictisitor). mãcar dacã arãta toatã operaþiunea pe viu sau sã simuleze cumva cît de cît. dar aºa, impact zero. 2/10

8. 13-Tzameti. Merge. Exploatatã la maxim ideea din The Deer Hunter. pãcat cã e alb-negru ceea ce face ca ºocul sã nu fie atît de mare, dacã nu vezi sîngele. 6,5/10

9. Obaba. pierdere de vreme. lung de nu se mai termina 3/10

10. Douches froides. pur ºi simplu bun. actorul principal nu mi s-a pãrut prea simpatic dar se potriveºte rolului. 7/10

11. Sheitan. foarte haios ºi relaxant. superbã comedie. 7,2/10

12. 20 centimetros. foarte reuºite momentele muzicale ºi mai ales cele coregrafice. dar prea puþinã forþã are regizorul. mi s-a pãrut aºa cam lipsit de avînt. dar un film sensibil. dacã era mai scurt cu vreo 30 de minute era perfect. 7/10

13. Container. wow! Moodysson nu dezamãgeºte nici acum, deºi mã aºteptam sã o dea în barã la un moment dat, ca mulþi alþi regizori dupã ce fac 3-4 filme extraordinare. Dar continuã sã ne surprindã. Dupã A Hole in My Heart mã aºteptam sã facã ceva ºi mai extrem: un tabu, cu violenþã, cu scîrbã. nu cã mi-ar fi displãcut. dar reuºeºte un film 100% poetic. un text permanent în voice-over parcã desprins din paginile unui jurnal recuperat dintr-un foc din care s-a pãstrat numai fragmente din pagini, completat parcã cu alte fragmente pagini de jurnale anonime. absolut sublim. trebuie sã-l revãd pentru a fi atent ºi la imagini. impresionant cã lipseºte muzica cu desãvîrºire. doar la sfîrºit apare într-un crescendo un sunet de fundal. un soi de neo-dadaism.
8/10

14. Recviem. un film nemþesc, rece ºi serios. dar care nu m-a convins deloc cu exorcizarea aia. boring sfuff 4,5/10

[gionloc]

12.
The Piano Tuner of EarthQuakes
fratii Quay

Marturisire:
De multa vreme un film nu m-a fermecat, revigorat si... cumva... implinit in asemenea grad.

Tema:
precum si in filmul prezentat la tiff anul trecut (benjamenta), fratii Quay vin cu acelasi ansamblu de probleme: cum putem trata malformatiile psihice, abaterile de la normalitatea general acceptata, cum emotivitatea transforma mental-sanatatea. dar daca benjamenta sta mai aproape de o prezentare cumva medicala, altfel spus, mai tehnica, circumscrisa, limitata, inchisa (in moarte), Acordorul vine intr-un plin poetic (herbert, trebuie sa vezi acest film!) unde valoarea nu este data de inchiderea, de solutionarea cazului, ci de deschiderile pe care (inspre) finalul le schiteaza.

Reconstituire.
un paysage tulburator, amestec de baroc si gotic. castelul/sanatoriul doctorului Emmanuel (cel iubit/ales de Dumnezeu) Droz inaltat pe o stanca in gura marii. noaptea transforma locul intr-o fascinanta marturisire filmica, un blue&gray-scale imagistic de un rafinament rar, o chemare in vis, o departare de realitate, o implicare in nedefinit.
Malvina e cantareata de opera. moare/e omorata in timpul unei reprezentatii pentru a fi rapita de catre doctor. poate ca durerea ei de a fi parasita in ajunul nuntii de catre Alfredo a declansat cutremurul care a doborat-o pe scena.
doctorul, vraci, saman, om de stiinta in acelasi timp, o readuce in lume... insa in lumea sa. unde visul trait este visul altcuiva iar realitatea iti este supta de de blocuri mecanice, depozite create intru a eterniza frumusetea miscarii, frumusetea atingerii, frumusetea lunecarii unui cerc de cauziuc in jurul genunchiului...

Malvina revine la viata intr-o scena fulgerand undeva in minte o repetare pe o suprafata acvatica a trezirii din Frumoasa din padurea adormita.
ea trebuie sa fie vindecata, iar tratamentul nu poate fi decat montarea unei opere in care in fictiune trauma ei sa fie recuperata, urmand ca povestea sa fie inghitita de marele mecanism pentru a-si trai fericirea apoi.

dar blocurile mecanice sint dereglate, mainile oamenilor mecanici prinsi inauntru se despart de corpuri si alearga neincetat, vaslesc, declansand haotic visurile. fiindca visurile fiecaruia vin dinspre acele blocuri unde realitatea a fost captata pentru a nu afla vreodata sfarsit.
Fernandes, acordor de pianuri, e adus pentru a regla mecanismele. El il va juca in piesa conceputa de doctor pe Alfredo.
se indragosteste de Malvina si planuieste cutremure in vremea piesei montate incat cu ea poata scapa in realitate. insa progrmarea pe care o face nu depaseste, nu insala, al saselea nivel de codaj impus de doctor (al saselea om mecanic, dupa numele din film) iar cei doi raman captivi intr-un bloc de virtualitate inchis. blocati in nemiscare, in privirea directa, raman nemorti dar si nevii intr-o continua afirmare a iubirii lor.

si toate aceste nu vin decat sa implineasca pictura de la intrarea in castel. calcand in film, ei vin sa aduca-in-fapt ralitatea-din-care-pleaca in virtualul-in-care-sfarsesc... totul anuntat in pictura preexistenta.

realizat in nota expresionista, la granita dintre teatru si film. lectie de filosofie in expresie lirica si expozitie arhitecturala in tuse poetice.

cate analogii nu lasa in urma pelicula fratilor Quay...

la finalul filmului mi-am simtit toracele atat de mare incat tot aerul din lume nu l-ar fi putut umple... iar respiratia mi-era mult mai usoara!

[KORBEN]

must see uri
1. the pianotuner of earthquakes 5/5
superb (dar nu a fel de sublim ca institute benjamenta), mistic si mitic, mecanism fasciant, erotic, scufundat intr-un crepuscul etern
un final zdrobitor de poetico-patetic (in senul BUN)
2. container 5/5
cuvant versus imagine
urat, teroristic, cel mai film vorbit de pana acum produs cinematografic
3. 20 de centimetri 5/5
muzical transgresiv, transexual, travestit...
savuros

[gionloc]

scris la orele 3 ale diminetii, multe virgule lipsesc din acest text. asa ca ma pun acu sa le asez pana nu incepe Metropole.

14. Takeshies

shit shit shit (asta trebuia sa fie subtitlul filmului, sa anunte omul ca mai bine doarme decat sa piarda intervalul 23-1 intr-un cinema)...
macar de ma culcam in cinema... sau de ce dracu nu am plecat dela film...
poate din respect () pentru Sonatine, Dolls si Hana-bi filme meritorii ale japonezului.

dar aci se vede ca-i in pana de idei si in faptul ca isi lasa sosia sa joace in film :lol: (lol de film, nu de sosie!)
nenea takeshi - numai vipla si metal in gura, de acolo cred ca atata indarjire! - joaca intr-un film... dar e cam plictisit asa ca se gandeste sa aduca o sosie (prima si utima scena in care personajul principal e Beat apoi e Beat blond, ne arata ca de fapt identificarea inte cele 2 personaje e posibila, adica e mai degraba autoironie, nu parodiere a propriului stil.. pana la urma, in ceea ce spun acum, nu e nici o diferenta...) in locul lui pe ecran si.. asta, sosia, cand apare in poveste nu intra in personajul din film, ci transforma filmul lui Takeshi in realitatea sa. asa ca incepe sa impuste in viata de zi cu zi ceea ce takeshi brunetu impusca in filme. redundanta, o ramanere in acelasi, o repetare a fazelor pana la exasperare... cu intromisiuni stelare :lol:. bine'nteles ca spectatorii - probabil cu totii fani Jim Carey, au gustat glumele nefierte ale japonezului in pana de idei, astfel ca s-o cam aplaudat - cred ca asta e cauza faptului ca nu puteam adormi la film!!

de dus la tomberonul cu materiale de unica folosinta... si numai din obligatie (o-data-folosinta, adica!)!!

[gionloc]

13. Crossing the bridge
Fatih Akin

documentar despre muzica istanbului avand ca motto:
daca vrei sa cunosti o comunitatea tre sa-i asculti muzica. daca te incanta o vei placea.

problema ridicata de asta introducere in film e ca daca nu iti place muzica nu ai cum sa indragesti poporul.. sau ca daca nu iti place ideea de poporul ala nu-i mai asculti muzica.
care muzica:
dupa anii 90 - vedem in istanbul copiile dupa: in ordinea aparitiei -
un fel de nirvana cu radiohead in forta, genul seattle cu infiltrati brittpop si psihedelic.
un fel de punk-rock a la 24 hour party people (sex pistols, pixies, ...)
Roy Orbisonul lor
Eminemul lor
varinata feminina a Eminemului lor
Gallows Pole-ul lor (piesa Led Zeppelin) - un tip cu o chitara rosie
un nene care seamana cu Charles Bronson si canta la un fel de mandolina cu griful foarte lung.
artisti din zona folk(lorului) lor.
poate si unii altii pe care io nu mi amintesc acum.

un neamt vrea sa ii inregistreze pe toti. asta se petrece 90 de mnute. concluzia neamtului care vrea sa ii inregisrteze: nu a apucat sa vada si sa se poata pronunta asupra calitatii urbei istanbuliene, dar muzica o indrageste.

Bravo! vai, vai, cata emotie! :sleep:
pe curand!

[MinRep]

Examen azi, examen mîni,
Astfel, si TIFF-u'-i gata.
Iar din sesiune, sãptãmâni,
Mai sunt vreo patru ºi rima e compromisã.




Tideland - 6/10: nu mi s-a parut ca functioneaza asa cum ar fi trebuit. Totusi, Gilliam dovedeste inca o data ca imaginatia (macar a sa) nu are limite, imaginea este extraordinara (nu ma satur de unghiurile largi) si trebuie apreciat efortul depus de Jodelle Ferland, care practic duce in spate de una singura doua ore ale unui film deloc lejer, si asta la doar 11 ani.