FILME TIFF2006

[Alex Leo Serban]

deci:


ieri, stat pina la capat (cine dracu m-a pus?!) la 'the dying gaul' (craig lucas, cu peter sarsgard, campbell scott si mereu-extraordinara patricia clarckson): incepe bine, continua so-so, se termina catastrofal... tot filmul porneste de la un scenariu pretins bun, pe care scenaristul gay (sarsgard, cute as always) tre sa-l modifice pt a 'trece'; oare pe asta de ce nu l-a modificat nimeni?! sau ce am vazut este rezultatul script-doctoriei?! :?

apoi, 'the pianotuner of earthquakes' (pe care l-a descris f bine gionloc), mai bun decit 'institutul b'

apoi, 'istoriile dezincintate', debutul unui mexican (la care respectivul a lucrat, cica, 7 ani!), pasionant & exasperant in egala masura, fundamental inegal, dar cu citeva set pieces ('inima vorbitoare' este una!) care se retin. oricum, un regizor de urmarit (focusul pe cinematograful latino-american este un mare plus al tiff-ului!), care a avut excelenta idee de a pune, de 3 ori in film, jubilatorul 'porque te vas' - cintecul emblematic din 'cria cuervos' al lui saura! :love: (cum stam in ac. hotel, o sa-l intreb de ce...)

seara am terminat-o apoteotic cu minunatul 'takeshis', un harakiri artistic de mare gratie, poate filmul cel mai 'inutil' al lui kitano - si, tocmai de aceea, emotionant! sustanined, in micile sale momente de poezie absurda, de la inceput pina la sf., cu one set-piece after another... sala (care a stat pina la sf., aproape de ora 1 noaptea) a jubilat; intelectualistii ireductibili (vezi gionloc) au strimbat din nas.
e loc pt toata lumea.

[coquelicot]

ieri a fost ziua 4 de tiff pt mine si cea mai lunga de pana acum;

direct de pe drum la cinema , dimineata la 'all the invisible children'. sala plina, in ciuda orei matinale.

cel mai mult mi-a placut scurtmetrajul lui katie lund, cu cei doi copii dintr-un bidonville care umblau jumatate de oras pt a vinde diverse materiale refolosibile[imaginea tiganului cu caruciorul plin de cartoane e f familiara si la noi].mi-a placut mult relatia dintre ei si vitalitatea personajelor, dar si universul colorat al mahalalei.mi-a amintit putin de tot de cidade de deus.

apoi 'blue gipsy' al lui kusturica a fost...tot in stilul cu care ne-a obisnuit, dar de data asta punctat de niste exagerari care nu mai functioneaza atat de bine.destul de neverosimil,dar interesant de vazut.

cel mai mult m-a enervat ultimul, al lui john woo. pacat de imagine si de actori!povestea era chiar penibila.


dupa-masa: TIDELAND, ultima creatie a lui gilliam

am fost surprinsa sa-l recunosc pe tipul care l-a jucat pe the dude in big lebowski. filmul are o atmosfera goth absurda si putin infantila, plina de personaje care de care mai bizare si intamplari pe masura. de remarcat prestatie actritei care-o juca de jeliza-rose. mie mi-a placut aceasta intalnire[putin cam lunga la 2 ore] cu personaje tipice regizorului , dar tipa cu care am fost se plictisea de moarte. e mai mult un film pt cei familiarizati deja cu operele regizorului si cu umorul lui[destul de sec] decat pt spectatorii 'neinitiati'

si seara...CROSSING THE BRIDGE

surpriza mare sa-l vad pe basistul de la einstuerzende neubaten colindand istambulul in cautarea muzicii. a fost f funny sa vezi genuri vestice ca rock si hip hop orientalizate, sa mai observi cateva trimiteri la gegen die wand[grand hotel de londres ] si sa te minunezi de asa -zisa diversitate culturala. screaming masterpiece a fost mai aproape de preferintele mele, dar asta mi s-a parut mai entertaining.

am vrut sa raman si la takeshis, dar astept cu nerabdare ziua de duminica

[raptor]

.gilliam, gilliam-sper ca nu l-am pierdut de to.
.si azi drawing restraint 9- barney isz back! :love: cu tot cu biorc :sick:

[Leonard]

15. (uitat de alaltaieri) Sympathy for Lady Vengeance. cel mai prost film sudcoreean pe care l-am vazut. cu toate ca are un Oldboy genial (poate ar trebui sa-l revad ca sa vad daca a doua impresie e la fel), Chon Wook Park nu e printre regizorii mei sudcoreeni preferati. nu se poate sa faci asa mizerie si sa mai o si incluzi intr-o trilogie care mai cuprinde Oldboy. am plecat dupa 70 de minute. absolut fara sens ce-am vazut pana atunci. ce putin Kill Bill era distractiv, dar asta e inutil. si am mai si inghetat in prostia aia de Echinox. si se auzeau permanent alarmele de masini de afara. groaznica experienta! cinema in aer liber sucks (prefer La Motoare-ul bucurestean care e cocotat sus departe de murmurul strazii, dar doar pentru a REvedea filme). si ce termeni de kkt se folosesc in programul festivalului "finalul apoteotic al trilogiei". bullshit!
4/10

16. Pianotuner of the Earthquakes. ok. Arta cu A mare, but not my type. nu corespunde cu ritmul meu interior. poate altadata sa-l revad. frumoasa imaginea. frumos cadea lumina. imi place de obicei tipul ala de lumina difuza dar nu si daca e permanenta ca in filmul asta. imi place doar cand e folosita pentru a sugera visuri, stari onirice sau flash-backuri. folosit pe tot parcursul unui film nu mai e asa spectaculos efectul. (Benjamenta n-am vazut ca n-am avut titrare, asa ca nu pot compara)
6,5/10

17. Mistrz. film polonez cu tipul din The Return. deprimant si greoi. mi-au ramas in minte femeile extraordinar de frumoase folosite in film. 6/10

18. Tideland. in general nu-mi plac filmele pentru copii, dar totusi, Burton si Gilliam fac exceptie. fascinanta lumea imaginata de Gilliam in stilul sau caracteristic. la inceput aveam impresia ca o sa fie un fel de Fear and Loathing in LA cand l-am vazut pe Jeff Bridges drogandu-se. dar se transforma intr-un basm foarte postmodern. nu m-a plictisit niciun moment.
7,5/10

19. (revazut) Sound of Istanbul (de data asta cu titrare). orice film de Fatih Akin merita revazut de oricate ori, mai ales pentru muzica minunata. 7,5/10

20. Taheshis. am multe critici la adresa lui dar m-am distrat pe cinste. Kitano, pentru un regizor asiatic, nu este unul foarte profund. are inclinatie mai mult spre occidental, serie B (action) de tip american e genul acestui film. prea multa violenta gratuita si prea multa bascalie. dar important e ca reuseste ce-si propune. nu cred ca a vrut decat sa faca un film de entertainement. pentru ceea ce e ii dau 7,1/10

p.s. o completare la postul precedent: Hard Candy mi se pare cel mai prost film minimalist pe care l-am vazut (dupa ce cu cateva zile in urma vazusem filmul lui Porumboiu, tot minimalist, dar intre cele mai reusite).[/i]

[gionloc]

15. (uitat de alaltaieri) Sympathy for Lady Vengeance. bullshit!
4/10

l-am vazut acum vreo 2-3 luni acasa.. o neincetata delectare...

acum astept sa-l revad vineri noaptea la republica. apoi o sa povestesc pe larg. acum nu mai am in memorie proespete elementele care sa ma ajute sa contrabalansez spusele tale!
oricum, cam dur imi pare mesajul tau... numai genericul filmului si tot merita o nota mult mai mare!

[gionloc]

18. Drawing Restraint 9
Matthew Barney

urmaream filmul si-mi spuneam ca tebui sa gasesc un set de valori (psiho-somatice, ami repede decat estetice) in care sa incadrez filmul fiindca in categorsiri de genul placut/neplacut nu poate fi discutat.
ceeea ce am gasit rapid in ideea de mai sus e clasificarea dupa simtaminte. astfel ca DR9 este un film la care m-am simtit bine. iar simtirea asta o consider buna tocmai fiindca e imposibil de cuantificat. de fapt, cea ce vreau sa spun e ca filmul atat de mult m-a scos din autosimtire incat - ducandu-ma asadar in ne-simtire, in negarea fiintarii (momantane), mi-a lasat in minte si produs in corp o continua stare de exaltare, ca si cum acumulari laptoase imi traversau corupul constant, inabusindu-ma usor (si sa nu-mi spuneti ca o fo de vina lipsa de aer din Victoria!! ).

Barney de fapt nu ne prezinta un film. privind ecranul visam tot felul de lucruri si m-am oprit la acesta: univesrul este o continua fulguratie sonora. oceane de note muzicale se revarsa continuu si prin ciocnire se alipesc formand dimensiunea spatiala. in filmul acesta de fapt ceea ce barney cauta sa surprinda e tocmai aceasta lipire si nastere a lumii lucrurilor. de aceea se si produce o mutaie: in film muzica devine imagine iar ceea ce vedem sint acorduri muzicale.
unde albastru e si cerul, albastra e si marea... alba e spuma marii, albi sint si norii... dragoste e totul si prin ea omul echilibreaza natura: la vanatoare de bale pentru industri a parfumurilor... e inchisa de iubirea umana care transforma corpul si existenta umana in corp de balena si viata acvatica. unind in fapt albastrul care domina cerul - si intra prin ochii peronajelor in noi - si cel al marii in care patrundem prin balenele terptat-metamorfozate-din-om.

un superb generic, o lama taind spatele cuiva, din pieleadespartita de cutit se desprind picuri de sange care se-aduna descriind smne japoneze in backgound, in prim plan traversand ecranul in sens contrar cele doua cuvinte care alcatuiesc titlul in engleza al peliculei., cifra noua fiind chiar cutitul-lama care traseaza linia pe spatele uman.

[gionloc]

17. Taxidermia
Palfi Gyorgy

cu mici spoilere

Filmul debuteaza cu o apriga teorie a p.i..d.e.i. traducere libera, toate cuintele apareau in forma lor fonetica (si in grafia) inradacinata in constiinta populara.
trei povesti, trei etape, trei epoci. bunic tata si fiu.
precum in poezia program a (ars poetica) lui arghezi - ma refer la indemnul de a transforma sapa-n condei si coasa-n calaimara - si aci se pertece o ruptura graduala, insa la nivel corporal. filmul tematizeaza puternic corporalitatea (o tema cu larga trecere in filosofia secolului 19, de la Schopenhauer incoace) fiind suficient de sexplicit incat sa derajeze multa lume. de fapt se afirma mereu prin a fi la limita suportabilului fizic (de catre dpectatori), plonjeaza neincetat in grotescu grotescului - tocmai asta aducandu-ne si in plin comic, intr-o recunoastere a criticii consumismului (pana la urma nu asta cauta si Pasolini in Salo, episodul cu excremente?), spre exemplu. fara insa a atinge macar prin asta dimensiunea hermeneutica implicata social pe care pelicula o deschide.

bunicul e captivul pornirilor primare. superfrustrat din cauza vietii alaturi d eun tata fominant, fost locotenent in razboi, probabil, care pasteaza in familie o disciplina cazona, X (bunicul) is mai afirma latura umana numai prin aceea ca viseaza... (daca nu cumva si animalele viseaza!). si viseaza cum trage cu ochiul la tinere si frumoase domnisoare aciuate prin curtea lui... incercand sa se masturbeze intre 2 scanduri... (...) si aduce la viata fetita cu chibrituri pentru a explica de ce stele stralucesc pe cer... si sfarseste cu creierii zburati in noaptea de dupa ignat fiindca in somn a regulat o femeie-scroafa.

intra tatal in prim plan. la nastere are codita de porc deasupra fundului. ii e taiata cu clestele... devine campion l asportul mancatului, cantarind, parca, sute de kilograme... in plin comunism el este un erou al halitului si vomitatului.

fiul sau... o mica furnica fata de traditia de pana atunci a familiei. si fiul va creste si se va ocupa impaieri animaliere... (taxidermie). dupa retragere din competitie sportiva tatal sau ia proportii pantagruelice fiind in casa captivul unui scaun multifunctional - pat, veceu, noprtiera, masa pentru mancare. pisicile lui...

iesirea din film: fiul se rupe fizic de traditia familiei. se eviscereaza, isi coase trupul si declanseaza firezurile care ii vor taia mana aproape d eumar (dreapta) si i vor taia si capul, ramanad peronajul nostru afisat in muzeu... intr-o pozitie amintind de David-ul lui Michelangelo. (un fel de Cina cea de taina din Viridiana, insa mult mia putin controversanta la o adica :lol

un film foarte bun. cel mai bun , imediat dupa Acordorul de cutremure.

@als: cum l-ai gasit? ai tulit-o rapid din sala... :huh:

[gionloc]

15. Districtul

animatie maghiara a la southpark, dar in 3d.. muzica, glume, situatii. adolescenti fara bani fara gagici.. fara pasarici adica inventeaza o masina a timpului, s eintorc cu mii si mii de ani in urma si pregatesc terenul pentru ca in prezentul de atunci sa fie aducator de bani.

lacuri intregi cu petrol... cat cuprinde. destabilizeaza intreaga piata a pertroluli, asa ca intr ain atentia SRIurile din intreaga nunta si... se intalnesc sefii de state ai G8 :lol:
hotarasc sa rada capitala ungariei de pe fata pamantului.. cu bomba atomica. asa ca trimite pe tanti freedom (asa ii zice bombei)... peste bucuresti :lol:
si e subliniat, capitala ungariei - bucuresti ))
sfarsesc la fel cum au pornit.. saraci, dar cu bucurestiul inexistent!

[gionloc]

14. Metropole
Michael Glawogger

Bombay. Mexico City, New York.. Moscova. megaorase. lux (dar nu in film), speranta si praguri ale mortii.
despre destine traite: ce sint in prezent visurile copilariei, ce speranta mai sint in viitor. oameni ai strazii, lucratori in pragul sclaviei, muritori de foame... zone dezastru.
pui zbatandu-se, inca vii, dar cu gatul sectionat, in butoaiele de metal

pentru cei cu sange puternic... (colorat) ,
un documentar excelent.

[Mala Portugal]

La Drawing Restraint 9 ori intri in transa ori ramai circumspect & eventually ajungi agasat de nunta lu' Bjork cu Barney care traiesc balene pana la adanci batraneti
Though, in transa fiind, tot imi scapa o remarca: darn Barney, tine-ti nevasta imbracata, nimeni nu vrea sa vada trolli despuiati. 9/10 :love:

[raptor]

.drawing restraint 9, de matthew barney. de trei ori am adormit la el.iar cind m-am trezit ultima data am parasit sala. filmul asta, facut pentru muierea lui, bag sama, mi s-a parut fals si plicticos...
.momentul in care am fost sigur ca o sa fie un rateu (pateu de rata) a fost chiar inceputul, cu impachetarea cutiilor alora...unde e perfectiunea cadrelor din Cremaster, unde e cromatica ireprosabila, unde e acea inumana meticulozitate? la masa-n pizda, va zic eu. iar cind o mai aud si pe muierea lui sonata incepand sa schelalaie in stilu-i caracteristic...ce e ea in ansamblul acestui film? o lipitoare...a mirosit ca barbatelu' risca sa aiba mai mult success si un-doi i-a infipt ghiara-n git:
"auzi, mateias, ori faci un film cu mine si despre mine(noi) ori nu te mai las sa ma futi"
voi reveni dupa ce ma voi mai linisti putin

nota:3 --- duda-or siuld ai sei buda?

[gionloc]

.drawing restraint 9, de matthew barney. de trei ori am adormit la el.iar cind m-am trezit ultima data am parasit sala. filmul asta, facut pentru muierea lui, bag sama, mi s-a parut fals si plicticos...

pai nu e rau de fapt.. cred ca asta e si scopul filmului lui barney.. sa te faca sa visezi.. cumva!

[Mala Portugal]

tot ieri Particulele elementare, o duda mai mare chiar decat casa aia de nisip in ochi 2/10

[Leonard]

21. The Living and the Dead. un horror mai personal pentru regizor. cam stresant pentru spetator. nu mi-a lasat o impresie deosebita. 6/10

22. Taxidermia. destul de ok. foarte minutios lucrat. dar unde-i socul, insuportabilitatea care se anunta in program? faptul ca vezi niste grasi? daca ai vazut macar odata luptatori de sumo la televizor, nu mai ramai socat. decapitarea de la sfarsit sau ce? misto, dar ma asteptam la ceva mult mai socant. sau poate am devenit eu mai imun. 6,5/10

23. DR9. evident sub Cremaster 3. e un deliciu de privit. subscriu la ce-a scris gionloc. totusi e ceva mai normal (mai ales ca are si dialog), nu e atat de bizar ca Cremasterele. pe Bjork as fi vrut s-o vad si mai nud. partea cu exfolierea reciproca nu m-a impresionat cat m-as fi asteptat. apa era prea murdara iar picioarele alea se vedea ca sunt de manechin.
7,8/10

24. Elementarteilchen. Oskar Roehler strike again. anul trecut, filmul sau, Agnes und seine Bruder a fost pe locul 2 (dupa Betty Blue) din tot ce-am vazut la tiff. si acesta este momentan pe locul 2 (dupa Eli, Eli...). o tragicomedie cu un pic din American Beauty, dar mai european tratat, si cu un pic si din Agnes..., fiind vorba de 2 frati carora li se urmareste in paralel un anume moment de criza din viata (acolo erau 3 dar tot pe ideea asta). I love Moritz Bleibtreu. E actorul meu preferat dintre non-americani.
8,4/10

[Alex Leo Serban]

ieri pe la orele prinzului postasem ceva lung dspr 'taxidermia' si ink o kestie, dar a cazut curentu la netu unde eram si mi-a futut postarea...
apoi abia am avut timp sa maninc, sa vad 'cladirea iacubiana' (aproape 3 ore!, very old fashioned dar gripping), sa prezint expo marlene dietrich (la care a venit, as a personal favor, udo kier 8) ), apoi cocteilu hbo (unde i-am cunoscut pe dl Airlight & dna vanessa redgrave - in ac. ordine ), apoi superpartyul diesel la care am stat pina la 4 dim, baut la greu, asa k n-am kef sa-l mai refac...
cu o zi inainte vazusem si 'aislados': f haios, superlow budget & stuff, cei 2 tipi care vorbesc tot timpu, tarantino & seinfeld-like, sint darimatori, dar nu prea e mult de spus din pdv cinematografic: scrie mare pe el 1-hit wonder...
subscriu re: 'taxidermia' la ce a scris leonard.
nu subscriu la ce a spus dspr open air-uri - ideea e f misto, anu trecut a fost super, dar nu e vina tiff-ului k e vremea asta de kkt!
cit dspr raptor vs matthew barney - what can i say: the wrong guy at the wrong movie... deci din cauza ta nu a mai gasit udo kier loc la 'dr9'?! :lol:

[MinRep]

Sherlock Jr. - 10/10: No, m-am gandit foarte bine inainte sa pun nota asta (nu-mi sta in obicei sa dau 10). Fiind mai degraba nefamiliarizat cu opera lui Buster Keaton (pana ieri vazusem doar "The General", cateva scurt-metraje date pe Cultural odata si - evident - "Limelight"), aveam tendinta sa-l subevaluez. Si daca inca sunt convins ca Chaplin e mult mai talentat, profund si 'valoros', nu pot sa nu ma inchin in fata capodoperei care este "Sherlock Jr.".
Secventa cea mai importanta este intrarea lui Buster Keaton in filmul proiectat pe ecran. Din punct de vedere tehnic, e o realizare exceptionala, trucajul fiind eficient pana si in ziua de azi. Apoi, secventa surprinde in cele cateva minute in care se deruleaza esenta artei cinematografie, iluzia, magia si fascinatia pe care le emana si sublineaza evidenta neconcordanta dintre continuitatea vietii obisnuite si taieturile de montaj, care pot cuprinde intr-o fractiune de secunda trecerea de la inaltimile muntilor la intinderile desertice sau de la un tarm cuprins de valuri la un deal acoperit de zapada si eclipsarea unor perioade lungi de timp.
Chiar mai departe, poate, secventa surprinde adaptarea (din punct de vedere istoric) a omului la mirajul cinematografiei. La inceput, la fel ca si personajul lui Buster Keaton, era vorba de neincredere, de neintelegere sau chiar spaima (pe care proiectionistul le traieste in iuresul taieturilor), pentru ca mai apoi - dupa trecerea anilor - omul sa accepte cinematografia ca arta noului secol si principala forma de entertainment, ajungandu-se la identificarea cu eroii ecranului (sau, mai bine zis, acestia sunt modelati astfel incat sa ne putem raporta, sa ne semene, dar nu neaparat noua, ci unor versiuni idealizate de-ale noastre).
In rest, filmul are cateva gag-uri foarte reusite (cautarea bancnotelor printre gunoaie, revarsarea tunului de apa peste sinele de tren, jocul de biliard si evadarea/actiunea de salvare pe motocicleta), dar umorul este si subtil, chiar usor amar, daca observam esecul proiectionistului in munca de detectiv.
Sincronizarea dintre film si muzica lui DJ DuBase functioneaza ca si in anii trecuti, dar in cazul acesta imaginile au intrecut coloana sonora, chiar in asemenea masura incat se putea face abstractie de ea in timpul vizionarii.

[Mala Portugal]

Chesty Morgan made my night !!!!!!

[Mala Portugal]

aislados & a cock and a bull story cele mai relaxate si relaxante filme de pana acum

[tailgunner]

TIFFul a inceput cu mine fix cu Drawing Restraint, testing my restraint and wishing I had something to draw on. No, seriously, aproape perfect ca exercitiu de geometrie a imaginii, ducind lent lent, da ducind, de la simetrie si forma la amorf (de la combinatul japonez filmat astfel incit aproape ti se face frica de el la masa de petroleum jelly revarsata pe puntea lui Nishin Maru), de inghetul ritualic al gestului la slashes subacvatice greu vizibile in lichidul ala pseudo-amniotic (Barney zice ca e ceai ). Film epurat de uman, cu fiinte masinale, exsanguinate, terorizante. Imagini ale intretaierii (retin, printre altele, si in ordinea aparitiei, eticheta cadourilor care impune prima data forma ovalului intretaiat de o bara, o dira de soare taind marea in doua, parada parca de pe alta lume taindu-si calea printre cisternele combinatului petrochimic, o dira taiata in portocalele din cada, etc, etc), imagini ale decojirii, ruperii, despuierii, ca si cum tot filmul ar incerca si exersa la nesfirsit aceeasi violenta, care devine tot mai, de, "violenta", manifesta. Ce nu-mi place e ca filmul lui Barney e ostentativ in a trece de la acest nivel la cel simbolic (so they become whales, we get it) ca si cum aceasta trecere l-ar confirma in intentia lui ARTISTICA si in calitatea lui de high art. Mai exact, ca Barney WANTS TO MAKE A STATEMENT, desi nu e clar ce fel de statement. E frumoasa metonimia in care bucate de ambra pietrificata inlocuieste Balena, si scena in care matrozii japonezi o stropesc cu (presupun) sake.


Si apoi, A cock and bull story (sintagma pe care subtitrarea se incapatina prosteste s-o redea drept "fictiune" :lol: ), savuros, light, messy, inteligent, asadar absolut in spiritul lui Sterne, cu momente chiar emotionante pe alocuri, insa fara nici un patetism. La iesire am auzit tot felul de snobi intelectuali strimbind din nasuri. Unul caruia nu-i placuse (fiind pasamite, prea "autoreferential", cel in cauza comportindu-se asadar "exact ca fatuca cu Fassbinder din film" - asta nu e remarca mea, o citez doar) a fost intrebat, ai citit cartea?, si a privit inapoi nedumerit, ca si cum n-ar fi avut nici o legatura. Mda.

Azi, va fi A fost sau n-a fost, Acordorul, si poate, Tideland.

[raptor]

cit dspr raptor vs matthew barney - what can i say: the wrong guy at the wrong movie... deci din cauza ta nu a mai gasit udo kier loc la 'dr9'?! :lol:

:lol: e prea tarziu sa cedez locul?
.cred ca voi ramane cu acest unic film la tiff 2006...dr9...acum, ce sa zic...gandind lucrurile la rece parca nu a fost chiar de nota 3...a fost de 4. en fin.


eu azi am zi libera. daca se pune deseara de+un meeting cu bere sau cafea sau ceva un sunet ar fi grozav in directia subsemnatului 0722617956...altminteri, poate ne vedem la tiful urmator(da,da o pula, atunci o sa am licenta )