In mesajele mele mi-am argumentat pozitia clar - nuantat si detaliat.
Am spus cä mä refeream NUMAI la situatii CONFLICTUALE GRAVE ("stare de räzboi", ca sä zic asa).
Ca sä esentializez:
Dacä eu as face parte din douä comunitäti (indiferent pe ce teme), si între ele ar izbucni un räzboi, as face una din trei:
- as alege-o pe cea despre care as considera cä are dreptate, iar dincolo as rämâne cel putin pasiv, pânä la încheierea ostilitätilor (sau as päräsi-o complet pe cealaltä, dacä as fi realmente revoltat de atitudinea ei);
- dacä mi-ar fi imposibil sä aleg (din motive strict de judecatä obiectivä), si as rämâne membru al amândurora, as insista pentru reconciliere, în ambele tabere, condamnând orice atitudini agresive;
- în sfârsit, s-ar putea sä mä retrag de pe amândouä, dacä modul de a da curs conflictului le-ar descalifica dincolo de limitele pe care le consider admisibile.
...Si ce NU as face în nici un caz:
- NU as activa senin în continuare, în amândouä, ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Nu m-ar läsa constiinta sä discut amical cu persoane care-i insultä pe cei apropiati mie (la nivel de reciprocitate, desigur). Conform standardelor mele morale, asta se numeste DUPLICITATE.
Evident, dacä una dintre comunitäti se formeazä din start cu intentii dusmänoase la adresa celeilalte, eventual în urma unei schisme, problema optiunii morale se acutizeazä.
La fel de evident, dacä ele coexistä pasnic, (färä arätat cu degetul, hähäieli dispretuitoare, insulte la adresa membrilor uneia - lansate în cealaltä fiindcä în prima nu erau permise), totul e OK si nu poate fi vorba de nici o obligatie de a alege.
Last edited by Pitbull : 08 Dec 2009 at 11:29.
|