Ultima Carte Citita

[aniela07]

pe LiterNet sunt carti pe care vi le puteti download-a gratuit. unele sunt bunicele

http://editura.liternet.ro/catalog

LE: download-ul de pe site este legal

[Mercutio]

Vad ca sunt si scenarii de film:

http://editura.liternet.ro/catalog/t.../Scenarii.html

[Presedintele]

Ma mir ca Cinemagia nu are un asemenea link pe prima pagina:
http://www.gutenberg.org/catalog/

[aniela07]

Vad ca sunt si scenarii de film:

http://editura.liternet.ro/catalog/t.../Scenarii.html

da, am uitat sa precizez. cred ca asa vindeam mai bine link-ul. of, iar mi-am uitat teoriile de marketing, la naiba. trebuie sa dau un refresh ca pierd teren... multumesc de comentariu

[aniela07]

Tatiana Tolstaia –Zâtul -minunatã!

Pierderea civilizaţiei dupã un dezastru nuclear care a distrus o mare parte resursele sau arhivele de cunoștinţe achiziţionate de umanitate de-a lungul întregii ei istorii. Ne aratã vulnerabilitatea dezvoltãrii noastre –câţi știm de fapt cum funcţioneazã chiar și lucrurile elementare din viaţa noastrã astfel încât sã le putem re-crea singuri ?

Astfel, societatea se regãsește brusc într-un stadiu apropiat de neolitic (regresia limbajului este semnificativã –nici mãcar noţiunea de cal nu este accesibilã).

Tatiana Tolstaya construiește aceastã lume post-apocalipticã pe tot felul de detalii simpatice (coerenţa unei astfel de lumi nu este punctul forte al cãrţii, dar pânã la urmã nici nu e necesarã pentru cã romanul este totuși unul metaforic): șoarecii sunt principala hranã (și monedã de schimb), focul e ceva mistic (și o metodã de abuz de putere pentru fochiști –oricum abuzul de putere pare sã fie unul dintre cele mai larg rãspândite scopuri în viaţã); mai sunt și “urmãrile” (mutaţiile genetice –unele foarte amuzante, mi-a plãcut personajul care avea urechile la subraţ așa cã îţi poţi da seama când trage cu urechea pentru cã e nevoit sã ridice braţele -și acestea sunt metafore, moduri de a reflecta monstruozitatea interioarã sau trãsãturile personajelor pe care ele încearcã sã le ascundã de ceilalţi, ca și cum viaţa interioarã, neavând instrumentele verbale necesare pentru a se exterioriza, se manifestã prin aceste excrescenţe fizice care dintre care mai bizare).
Dupã o "mezalianţã" (cãsãtoria cu Olenka, care se dovedește a fi fiica Sanitarului șef : “Sanitarii” sunt "organele" de teroare, ei te înhaţã imediat ce bãnuiesc cã dosești vreo carte -cãrţile sunt interzise, monopolul cunoașterii este cea mai puternicã armã a totalitarismului), Benedikt este mutat brusc din izba lui sãrãcãcioasã într-o vilã luxoasã, unde principala activitate este halitul (și nu de șoareci, ca înainte, ci de tot felul de bunãtãţi). Pentru a-și ocupa timpul cu ceva (acum nu mai are nevoie sã munceascã), Benedikt dã iama în bibliotecã (pânã la urmã apanajul Sanitarului șef este deţinerea unei biblioteci bogate) și devine dependent de cãrţi (din nefericire la un nivel relativ superficial și nediscriminativ –aceastã sete aparentã de cunoaștere nu îl face sã-și doreascã progresul personal și al societãţii în general, ci, dimpotrivã, îl îndeamnã sã adopte cu frenezie rolul de ajutor al socrului sanitar pentru a vâna potenţiali deţinãtori de cãrţi, perpetuând astfel sistemul totalitar aberant și tiranic a cãrui existenţã depinde de menţinerea maselor în starea lor de ignoranţã și teroare).
Intrucât ajunge sã nu mai aibã victime potenţial ascunzãtoare de cãrţi, Benedikt se lasã influenţat de Sanitarul șef pentru a se implica împreunã cu acesta în rãsturnarea de la putere a lui Fiodor Kuzmici ca sã punã mâna pe cãrţile acestuia, fãrã nici un alt fel de scop revoluţionar cu privire la îmbunãtãţirea condiţiilor existenţei oamenilor din oraș. Oricum, la final Benedikt tot nu gãsește (cum e și de așteptat) cartea care sã îl înveţe cum sã trãiascã (i-a venit lui o idee cum cã ar exista așa ceva). Deși cãrţile te ajutã sã pãstrezi cunoștinţele și lucrurile descoperite de-a lungul civilizaţiei, ele nu îţi pot spune cum sã-ţi trãiești viaţa și ce decizii sã iei ; pânã la urmã acestea depind de felul de persoanã care ai devenit și, deși cãrţile îţi pot influenţa dezvoltarea personalã, ele nu oferã o reţetã perfectã despre cum sã-ţi trãiești viaţa.

Si te mai și gândești cã pânã la urmã dacã o carte nu este creatã ca o reflecţie naturalã a stadiului de evoluţie la care a ajuns societatea, atunci ea nu poate fi de mare ajutor cãci nu acoperã diferenţa de dezvoltare, ci, dimpotrivã, dã naștere la neînţelegeri și poate avea efecte chiar contrare intenţiei sale iniţiale.

Oricum mâncãrimea asta mentalã pe care o simte Benedikt, melancolia lui, faptul cã râvnește la "altceva", în cãutarea unei soluţii pentru un disconfort existenţial, sentimente care de altfel sunt salutare pentru cã ar trebui sã constituie motorul schimbãrii, sunt încã percepute negativ sub forma fantasticã, superstiţioasã a faimosului și ameninţãtorului zât, creaturã imaginarã care vine sã exprime o realitate ce nu-și gãsește o formulare verbalã pentru a o încadra în spaţiul psihologic al acestor fiinţe primitive.

[Cmd93]

Interviu cu Dumnezeu de Octavian Paler


"Am visat ca am avut un interviu cu Dumnezeu.
•«Deci vrei sa ai un interviu cu mine?» a întrebat Dumnezeu.
•«Daca ai timp...» am raspuns eu.

Dumnezeu a zâmbit, spunând:
•«Timpul meu este vesnic. Ce te gândesti sa ma întrebi?»
•«Ce te surprinde cel mai mult la omenire?»

Dumnezeu a raspuns:
•«Se plictisesc cu copilaria, se grabesc sa creasca mari si apoi iarasi tânjesc sa fie copii.»
•«Îsi pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi îsi cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea.»

Bratele lui Dumnezeu m-au luat si am tacut un moment, apoi am întrebat:
•«Ca un parinte, care sunt câteva din lectiile vietii, pe care vrei sa le învete copiii Tai?»

Dumnezeu a raspuns zâmbind:
•«Sa învete ca ei nu pot face pe nimeni sa-i iubeasca. Ce pot face însa, este sa se lase iubiti.»
•«Sa învete ca cel mai valoros lucru nu este ceea ce au în viata lor, ci pe cine îl au în viata lor.»
•«Sa învete ca nu-i bine sa se compare pe ei însisi cu altii.»
•«Sa învete ca o persoana bogata nu este una care are cel mai mult, ci una careia îi trebuie cel mai putin.»
•«Sa învete ca doar în câteva secunde pot provoca rani adânci în persoana iubita si pot trece multi ani ca sa le vindece.»
•«Sa învete sa ierte, prin practicarea iertarii.»
•«Sa învete ca exista persoane care îi iubesc mult, dar pur si simplu nu stiu sa exprime sau sa-si arate sentimentele.»
•«Sa învete ca banii pot cumpara orice, dar nu...FERICIREA!»
•«Sa învete ca doi oameni pot privi la acelasi lucru, dar îl pot vedea foarte diferit.»
•«Sa învete ca nu totdeauna este suficient sa fie iertati de altii, ci de asemenea trebuie sa se ierte pe ei însisi.»
•«Si sa învete ca EU sunt aici cu ei, întotdeauna."

[bremen1980]

Federico parca mi-ai taiat aripile atunci cind l-ai vorbit de rau pe Mann. Dupa 80 de pagini incep si eu sa dau semne de sictireala. Cel mai tare ma doborit insa un comentariu facut ieri la radio de Radu Banciu : ''N-am citit azi tot editorialul lui Ovidiu Ioanițoaia pentru ca ăsta scrie uneori chestii mai greu de citit ca romanele lui Thomas Mann ''

[aniela07]

Nu stiu daca te ajuta foarte tare, dar Muntele Vrajit e Thomas Mann-ul meu preferat. L-am citit, intr-adevar, acum ceva timp, dar, spre deosebire de Kafka unde non-sensul societatii, al civilizatiei, al ideologiilor prindea forme clar absurde, Mann este mult mai subtil si imi aduc aminte ca mi-a facut o deosebita placere sa ma balacesc intr-o carte imensa plina mai mult de idei (unele aberante, desi nu intr-un mod "ostentativ" si tocmai asta era farmecul) decat de personaje sau actiune, poate pentru ca ma si identificam cu Hans care tocmai isi terminase studiile si era nerabdator sa cunoasca lucruri, sa discute despre tot felul de idei, sa-si formeze pareri despre lume al caror adevar universal sa il apere cu inversunare... cat despre timp, domnul Mann are atat de mare dreptate!

[bremen1980]

Inca n-am bagat cartea in groaoa.E la aparate dar inca traieste .

Am gasit o chestie mai veche cu recomadari facute cindva de Cotidianul :


PRM si lupta impotriva comunismului
-Traian Basescu si renasterea liberalismului. Unificarea dreptei.
-“Mircea Geoana sau povestea unui om de succes”
-Am fost consilierul lui Basescu. Zece ani la Cotroceni
-“Crezurile lui Bucurenci: Proprietatea si Intimitatea”
-“Internetul - locul in care nu se lasa nimeni pacalit de nimeni”
-.Sunitii si siitii in muzicologia antenelor de pe bloc
Prefata:I.Cristoiu
-Zile toride in Alaska
. Ofensiva poloneza in cel de-al doilea razboi mondial
. Abstinenta la prostituate
. Submarine in Sahara
Mari victorii militare ale eschimosilor
. Cum m-am lasat de bautura. Un interviu cu Nicolae Vacaroiu
. Originalitatea in opera lui Costi Ionita
Etica hrebenciucana
. Ultima noapte de heroina, intaia noapte de “Tedi”
. De ce iubim frizerii
-”Eleganta limbajului politic” - C.V.Tudor
“Seriozitatea la romani”.
Hegel in Nigeria. O perspectiva.”
“De ce iubim femeile”, de Adrian Nastase.
-Contiunuitatea romanilor in Transilvania, de Laszlo Tokes
-Marile Enigme al Omenirii
- vol I: salariul Andreei Esca
- vol II: diploma de bacalaureat a lui Vanghelie
- vol III: conturile lui Ceausescu
- vol III (completare): conturile lui Voiculescu

[sabinalin]

MARGINEA FUNDATIEI de Isaac Asimov.

Au trecut aproape cinci secole de cand Hari Seldon a pus pe picioare cele doua Fundatii. Ciondanelile dintre cele doua par de domeniul trecutului insa nu-i deloc asa. Primarul Branoo, de pe intaia Fundatie, vrea neaparat sa-si impuna dominatia mai devreme asupra intregii galaxii. Oratorul Gendibal nutreste ambitii de a ajunge numarul 1 in cea de-a doua Fundatie si e constient ca are sanse doar daca isi reduce la tacere adversarii. Intr-un noian de ambitii nemasurate, consilierul Trevize e silit sa ia o hotarare, mai ales ca in scena intervine un element necunoscut, pe care multi il considera exclusiv mitologic...

[Federico]

sabine, lasa vrajeala cu cartile si mai pune si tu mana pe un film

[Chambord]

Cel mai tare ma doborit insa un comentariu facut ieri la radio de Radu Banciu : ''N-am citit azi tot editorialul lui Ovidiu Ioanițoaia pentru ca ăsta scrie uneori chestii mai greu de citit ca romanele lui Thomas Mann ''

Radu Banciu era OK cand comenta Turul Frantei. Acum, de cand are emisiune, s-a trezit in el un cocalarism ceva de speriat. Diferentele intre el, Mircea Badea si Bendeac sunt minime.

[bremen1980]

Eu ii reprosez lui Banciu multe lucruri dar unul sare in ochi :ura .Una e sa critici in stinga si in dreapta si alta este sa urasti visceral . Adica si eu pot sa fac misto la o bere de Chivu ,Mutu ,Adelina Pestritu ,Mircea Badea si alte personaje. Nu pot insa sa-i urasc asa fara motive .La Banciu ( si uneori la CTP ) observ o ura implacabila de tip Saint -Just .Oamenii astia ar fi in stare sa apese pe butoanele alea care sa declanseze o catastrofa nucleara.
E si asta un simptom apocaliptic :toata lumea critica si este nemultumita de toate lucrurile si de toata lumea .Prefer critica pe care artistii o aplica oamenilor pentru ca in ea (inca ) se mai gaseste un dram de intelegere pentru tarele umane .Ce duiosie gasesti in : La Strada ,Hotii de biciclete , Piesa netermina pentru pianina mecanica (revazut sambata) ,etc.
Cita cruzime insa in filmele lui Altman sau Haneke .

The End Is Nigh my friends .

[Chambord]

Exact. Aceeasi visceralitate am obsevat-o si eu. Mai are insa de lucrat la tehnica pana sa il ajunga pe CTP. Scrasnelile din dinti, spumele si cautatura de taur a celui din urma sunt greu de egalat

[iiii]

Bremen , trebuie totusi sa nu uiti ca Banciu are un stil aparte de a comenta forbal si aici nu ma refer la meciurile de fotbal. Are cultura generala, chiar foarte multa, si are multi ghimpi referitor la anumite persoane din presa fie scrisa fie tv.

eu il ascult la sptfm de ceva vreme, recunosc ca nu tot timpul sunt de acord cu ce zice , dar zice bine unele chesti

[Presedintele]

Banciu e un cretin plin de el, care transpira - si transpira! - ura prin toti porii. Este detestabil prin insusi faptul ca detesta absolut tot ce-l inconjoara si nu tine de (si cu) Marseille. E "haterul" prin definitie. El are numai certitudini, niciodata indoieli. El stie totul cel mai bine si da verdicte. E categoric totul pentru el si musai e sa fie pentru umanitate. De ce? Pentru ca asa a fost educat in famila sa de securisti.

Ce cauta o discutie despre sfertodoctul asta la acest topic?

[Presedintele]

Recitit azi-noapte "Groapa" de Eugen Barbu. Si inca o data realizez ca acest scriitor este urias, poate cel mai mare scriitor roman de secol XX.

[klaudya_e]

Extrem de tare si incredibil de aproape - Jonathan Safran Foer




L-am descoperit pe J.S. Foer cand am vazut debutul regizoral a lui Liev Schreiber. Mi-a placut atat de mult filmul, incat am zis ca trebuie sa pun neaparat mana pe cea de-a doua carte inainte sa apara filmul. Sper sa ne faca din nou o surpriza placuta Stephen Daldry si sa surprinda atat de bine atmosfera cum a facut si in The Hours
Autorul a ales un subiect sensibil chiar si pt cei care nu au simtit pe propria piele tragicul eveniment. Pe Oskar il simti alaturi de tine.. de parca mergi si tu cu el in cautarea lui Black. Te face sa razi, ii simti tristetea, dezamagirea, hotararea. Te intrebi daca o sa descopere ceea ce cauta sau o sa se descopere pe sine, pe ceilalti.

Un fragment care mi-a placut f mult:
"M-am simtit in noaptea aceea incredibil de aproape de toate lucrurile din univers, dar si extrem de singur. M-am intrebat, pentru prima oara in viata, daca viata merita toata munca pe care o depui ca sa traiesti. Ce anume face ca viata sa merite toate astea? Ce-i atat de ingrozitor in a fi mort pentru totdeauna, fara sa simti nimic, fara ca macar sa visezi? Ce-o fi asa grozav sa simti si sa visezi?"

P.S. Nu cititi descrierea de pe coperta pt ca o sa va strice placerea lecturii.

[Presedintele]

Aristotel - "Politica". Haios.

[Presedintele]

Petru Comarnescu - "Chipurile si privelistile Europei", vol. 1. O editie ingrijita de Traian Filip. Minunatie.

Rugaminte: imi puteti recomanda niscai edituri care au tradus romani in portugheza?