TIFF 2008

[Proletar]

Gloria,
multumesc pentru invitatie, dar, nefiind prezent la TIFF, nu am vazut nici unul dintre filmele pomenite in respectivele predictii.
poate la anul

[m3lku]

cred ca marele premiu il va lua Shakespeare colt cu Victo Hugo. Varianta a doua ar fi Lake Tahoe, dar am o presimtire buna pt Shakespeare/Hugo

[StefanDo]

copy paste la materialul de pe prima pagina:

Cu filme atat de diferite si membri ai juriului la fel de diferiti este extrem de greu sa intuiesti care va fi palmaresul acestei editii a festivalului. Pana la ora 20.30, cand are loc gala de decernare a premiilor, toti jurnalistii acreditati se vor certa cu privire la castigatori, iar noi ne inscriem in trend incercand, de asemenea, sa-i ghicim.

Pentru trofeul Transilvania, principalul premiu al festivalului, in valoare de 10.000 de euro, posibilitatile sunt destul de reduse. De fapt, stim sigur ca UN SINGUR film le-a placut tuturor membrilor juriului, documentarul "cu twist" al lui Yulene Olaizola, Intimidades de Shakespeare y Victor Hugo. Va primi acest unic documentar din competitia festivalului trofeul cel mare? Tot ce-i posibil. Un contra-candidat puternic este Zona, al lui Rodrigo Pla, cel mai bine primit film de catre publicul clujean, producatia mexicana tocmai declasand filmul maghiar Aventurierii din topul preferintelor spectatorilor.

Premiul pentru regie i l-am da estonianului Veiko Ounpuu, pentru Sugisball/Bal de toamna, o interesanta perspectiva asupra unei Estonii europene, dar cu un cordon ombilical sovietic inca nu complet sectionat. Slalom prin vietile a sase personaje, absurdul vietilor acestora, total nesincronizate si cu o comunicare delicios de ecranata, este marele merit al lui Sugisball, filmul exceland si la capitolul scenografie: unele dintre scene ai impresia ca se petrec intr-un Tallinn de acum 20 de ani, altele intr-un oras modern, foarte farmaceutic, foarte european.

Un alt film care ar putea castiga trofeul pentru regie este Jamil, mergi in pace. Unul dintre cele mai bune titluri daneze ale festivalului (iar sectiunea Focus Danemarca a fost foarte populata), filmul lui Omar Shargawi prezinta un violent si sangeros joc al "onoarei", in centrul membrilor comunitatii arabe dintr-un mare oras scandinav. In mijlocul cercului se afla Jamil (Dar Samil, acesta ar putea lua si premiul pentru interpretare) si, dupa o jumatate de ora in care nu este foarte clar conflictul dintre personaje, regia lui Shargawi incepe sa dezvaluie intortocheatele rationamente care duc la moartea multora dintre eroi.

Premiul pentru interpretare s-ar putea duce si la trio-ul din Kalandorok/Aventurierii, interpretarile lui Peter Rudolf, Martin Schruff si Peter Haumann fiind excelente. In ciuda problemelor (multe!) din filmul lui Bela Paczolay, cei trei actori principali sunt desavarsiti in rolurile membrilor unei familii hiper-disfunctionale, care incepe o calatorie prin Ardeal pentru a cauta... ei bine nu ne-am dat nici noi prea bine seama ce. Daca nu ia Kalandorok premiul pentru interpretare, protagonistii din Bal de toamna ar putea pune mana pe trofeu, dar cum Aventurierii a fost foarte popular la Cluj si cum juriul radea in hohote la nazbatiile celor trei, inclinam spre acest premiu catre filmul maghiar.

Unul dintre cele mai apreciate filme din competitie (chiar daca nu de catre public) a fost Lake Tahoe, al mexicanului Fernando Eimbcke. Acesta ar putea primi Marele premiu al juriului, dar acest premiu atat de "general" ar putea ascunde sub palarie mai multe titluri din competitie: J'ai toujours reve d'etre un gangster, Cerul, pamantul si ploaia, Zona, sau, de ce nu, Karoy, filmul regizoarei din Kazahstan Zhanna Issabayeva. Aceasta este categoric cea mai imprevizibila categorie a galei TIFF.

Premiul pentru imagine are toate sansele sa ajunga la El cielo, la tierra y la lluvia, al chilianului Jose Luis Torres Leiva. In filmul sau nu se intampla mare lucru, dar imaginea lui dovedeste cat se poate de clar ca cerul, pamantul si ploaia sunt personajele principale ale acestei povesti minimaliste despre tribulatiile locuitorilor unei insule aproape despopulate de langa coasta chiliana. Un alt candidat la premiu ar putea fi Jamil, mergi in pace (cu toate scenele supraexpuse, filmate parca la rasarit sau apus) sau Ball de toamna, unde operatorul surprinde foarte bine subtilul contrast dintre un Tallinn modern si cel comunist pana la radacini.

[Mala Portugal]

pas

[tailgunner]

cum n-am vazut decit cinci filme din competitie, nu ma hazardez. sper doar sa ia Intimidades, care e sigur cel mai bun dintre cele vazute, iar daca nu s-ar parea ca Lake Tahoe are sanse (din ce mai aud si eu).

[StefanDo]

Castigatorii

[tailgunner]

(*) (*) (*) (*) (*)
excellent

[gionloc]

despre Nunta muta, Boogie, Megatron - am scris cite ceva aici.

despre cistigatori, plus un top de festival, cu bune cu rele cu interesante - dincoace.

ce am scris si in articol si vreau sa repet e ca Marilena nu merita o proiectie in festival. cred ca in cazul acestui film ar trebui facut un audit (eventual pus in legatura cu tot ce a creat Daneliuc in ultimii 10 ani) in urma caruia sa se stabileasca daca cnc chiar isi poate permite sa arunce banii in buda - ca tot are autorul Marilenei o fixatie pe acest obiect.

[marx]

Indiscutabil docul mexican trebuia premiat dar Marele Premiu mi se pare prea mult pt ca exista si greseli de abordare in acest film: l-a strucurat clasic pe linia desconspirarii inger-demon, adica maleficul personaj este prezentat in trepte, de la pozitiv la negativ, fara a sustine emotional povestea, apoi, desi filmul parea intimist, dialogurile erau centrate pe bunica si menajera, a introdus in intervievari si cateva persoane exterioare care au fost evazive in declaratii, fara a contura personajul "anatomizat".

am fost surprins de lipsa din palmares a La Zona, dar comparand cu Lake Tahoe acesta din urma are fatza de festival, e mai introvertit, La Zona e prea explicita, as zice kiar hollywoodiana.

premiul de imagine e just acordat filmului estonian, iar despre cel de interpretare n-am ce comenta.

imi pare rau ca n-am vazut La Rabia, desi imi luasem bilet, dar vazusem in prealabil scurtele de la Umbre, plictisitoare si abuzive, si imi doream un respiro de cateva ore.

oricum, cele mai bune filme vazute de mine la fest au fost in ordine aleatorie:
1. Problema cu tantarii si alte povesti (un excelent doc bulgaresc )
2. Korkalen, un film suedez din 1921 de Victor Sjostrom
3. El espiritu de la colmena, de Victor Erice, fiecare cadru e o bijuterie
4. Import/Export de Ulrich Seidl, sau mai bine zis Eros/Thanatos
5. J'ai toujours reve d'etre un gangster, pt trimiterile cinefile.

ps: am vazut si scurtul lui Bogdan Mustata. insipid.

[tailgunner]

mie nu mi se pare ca e structurat de la pozitiv la negativ, ci de la a nu sti nimic la a sti unele lucruri si a nu fi siguri de ele. cred ca pina si identitatea de serial killer nu e conotata strict negativ, ci ambiguu si cu compasiune. asta sustine emotional filmul.

not to nitpick (actually, to...) corect in limba romana e "deconspirare"

[StefanDo]

Schimbul de intrebari Catherine Deneuve vs. jurnalistii la conf de presa de azi:

Mihai Chirilov: Tin sa pun eu prima intrebare, despre o scena din Sirena de pe Mississippi, un film pe care l-am vazut acum vreo douazeci de ani si care m-a preocupat multa vreme. Este o scena foarte lunga, in care personajul doamnei Deneuve inregistreaza un disc, munceste f. mult la el, si, cand iese cu discul gravat si il scapa pe caldaram, iar acesta se sparge, face un gest gen "ei, asta e", de parca toata truda ei n-ar fi insemnat nimic. As vrea detalii despre aceasta scena.

Catherine Deneuve: Filmarea s-a facut intr-un mod foarte special, scenariul era scris, dar fara dialog. Turnam filmul cronologic, iar Francois Truffaut adauga dialoguri pe masura ce filmarile evoluau. Scena respectiva cred ca e reprezentativa pentru un cosmar foarte des intalnit la actori, atunci cand iti dai silinta sa faci un lucru de care se alege praful. Pregatirea in cinema este diferita de cea din teatru, nu se repeta foarte mult inainte, este o munca aproape inconstienta pe care o faci in timpul filmarilor. Cred ca de aceea este necesar sa existe o buna intelegere intre actor si regizor. Trebuie sa existe o mare incredere, pentru ca foarte multe lucruri se fac pe loc.

Cum v-a convins Luis Bunuel sa jucati in Tristana?

Mai degraba decat sa ma convinga el sa joc in filmele lui, a trebuit sa-l conving eu pe el sa ma ia. De obicei producatorii si regizorii aleg actorii si nu invers. Rolul era dificil, dar si extrem de interesant, plus ca el era un cineast celebru atunci si chiar mi-am dorit rolul. Era extrem de incitant pentru un actor...

Cum alegeti rolurile? Criterii sunt profesionale, sau mai degraba sentimentale?

Mi se pare ciudat ca faceti o diferenta atat de exacta intre profesionalism si sentimentalism. E vorba mai degraba de un profesionalism sentimental. Nu le poti deosebi. Alegerea nu trebuie facuta cu profesionalism, ci cu multa reflectie. Citesc scenariul, iar acesta mi se pare cel mai important lucru DUPA regizor. Regizorul este extrem de important, dar atunci cand lucrezi cu regizori debutanti trebuie sa te bazezi in primul rand pe incredere.

Ce parere aveti despre cinematograful romanesc?

Eu nu privesc cinemaul romanesc, ci filmul romanesc. Am vazut 432 anul trecut si mi-a placut foarte mult, dar eu nu sunt critic, ci actrita, vad filmele care-mi plac mie. Vad filmul in sine, nu filmul ca parte a unui cinema national.

Radu Beligan: In ce masura tineti cont de parerea agentului dvs. la alegerea unui rol?

Cand citesti un scenariu care te intereseaza, iti impartasesti opiniile cu oameni care cunosc mult mai bine cinematograful. Prin urmare da, ma sfatuiesc cu agentul meu, dar in general daca eu sunt hotarata si motivata sa fac un anumit film, il fac. Cred ca e important sa ai acest raport cu agentul cand ai dubii, cand vrei sa balansezi pozitivul si negativul in legatura cu un anumit film. Am acelasi agent de 30 de ani.

Cum v-a convins Mihai Chirilov sa veniti la Cluj?

Merg la multe festivaluri. Cand nu filmez, sunt foarte interesata sa merg la festivaluri. De obicei incerc sa stau mai multe zile, sa vad macar un film, si sa pot intalni cineasti si producatori. E ca si cand ai deschide o poarta, reusesti sa formezi o legatura. Nu stiu daca voi vedea vreun film romanesc maine, dar cu siguranta il voi vedea in viitorul apropiat. Si faptul ca am venit aici va schimba modul in care il voi privi.

Preferati sa jucati in filme franceze sau productiile internationale?

Prefer filmele in franceza, intotdeauna actorii joaca mai bine in limba lor materna si nu intr-o limba pe care au invatat-o. Dar e foarte bine sa joci si intr-o tara straina. Cel mai bine este cand joci intr-o tara straina, dar in propria ta limba. Oricum, chiar daca nu cunosc limba respectiva, cum e cazul filmelor asiatice, prefer intotdeauna varianta originala a filmului. Prefer filmul subtitrat, dar cu muzica originala, si nu dublat.

Cum vi se pare Clujul?

Cand am plecat din Franta era foarte frig. Am venit aici si am avut impresia ca e un aer e sarbatoare. Se simte un aer de vechi, dar mi-a facut mare placere sa ma plimb printre casele vechi. E ceva vechi, dar in acelasi timp si vesel. Imi aduce aminte de tineretea mea, copil fiind, cand stateam la tara si era foarte vesel. Clujul este o explozie de prospetime.

Intrebarea Cinemagia: Acum cativa ani ati publicat un jurnal, A l'ombre de moi-meme (In propria mea umbra). Ne puteti explica alegerea titlului?

Trebuie sa precizez ca nu e vorba de un jurnal intim. Sunt reflectii legate de film, de cineastii cu care realizam filmul. Adevarul este ca editorul m-a intrebat daca nu am amintiri legate de filmari si atunci mi-am adus aminte de acele texte. Titlul se justifica pentru ca scriam seara la hotel, dupa filmari sau in week-end, si vorbeam despre mine, cea care in timpul saptamanii fusese actrita, dar acum avea timpul sa reflecteze la ce s-a intamplat. In propria mea umbra, prin urmare...

Ce simtiti cand cititi in ziare ca sunteti cea mai frumoasa femeie din lume?

A trecut ceva vreme de cand nu mai citesc asta la fel de des in ziare. E un statement cu doua taisuri: o placere, dar si o presiune. Vin dintr-o familie numeroasa, plina de fete, iar felul in care este perceput fizicul meu nu inseamna atat de mult pentru mine tocmai pentru ca am trait printre fete.

Dintre partenerii de platou, care va trezeste cele mai placute amintiri?

Cele mai multe amintiri le ai despre actorii cu care ai filmat in repetate randuri. Mi-l amintesc cu placere pe Philippe Noiret, un partener care-ti dadea foarte multa incredere si bucurie. Dar un actor cu care imi place mult sa filmez si care apreciaza mult actritele este Gerard Depardieu.

Iubiti fotbalul? Stiti ca maine Romania joaca cu Franta?

Nu ma intereseaza foarte mult fotbalul, dar am observat ca acest meci este foarte promovat in oras.

La ce varsta va ganditi sa va retrageti?

Cred ca in meseriile artistice nu se poate vorbi de pensionare. Poti decide sa te retrag sau poate nu ti se mai propun roluri interesante. Este un avantaj, dar si dificil, pentru ca nu exista o varsta de pensionare. Poate o voi face maine, sau... niciodata.

Cum ati devenit actrita, din intamplare sau va doreati de la inceput aceasta cariera?

Sunt intrebata des acest lucru. Sora mea facea teatru, si intr-o zi i s-a propus un film, in care era nevoie de o actrita care s-o joace pe sora mai mica a personajului ei. Cum eram in vacanta, mi s-a propus o proba si... iata (rade). Pentru a continua, apoi, am avut nevoie de intalniri speciale. Am avut sansa sa-l cunosc de foarte tanara pe Jacques Demy, eveniment de extrema importanta in cariera mea, nu stiu daca as fi devenit actrita daca nu l-as fi intalnit pe cand aveam doar 18 ani.

Ce ne spuneti despre Conte de Noel, care v-a adus la Cannes un Palme d'Or special?

Am primit acest premiu, dar as fi vrut sa-l transform intr-unul pentru film. Acest film este cu atat mai interesant cu cat atinge un subiect care ne priveste pe toti, un subiect universal. O poveste ce se petrece pe parcursul a patru zile, in sanul unei familii reunite de Craciun. Raporturile dintre mama si copii sunt foarte violente. Sunt lucruri socante, ajung in film sa-i zic fiului meu ca nu-l iubesc si ca nu l-am iubit niciodata. Am vazut filmul de doua ori cu publicul si de fiecare data s-a iscat rumoare in sala, pentru ca a spune asa ceva pare impotriva firii. E foarte crud si foarte dur, dar astfel de relatii pot fi foarte complicate.

A murit Yves Saint Laurent. Cum ati reactionat la aceasta stire extrem de trista?

A fost o saptamana foarte dureroasa. Stiam ca nu mai are mult de trait, dar in momentul cand esti anuntat ca acel om a murit ti se pare ireal. Era cineva pe care-l cunosc de 40 de ani, chiar daca nu-l vedeam foarte des. E ingrozitor, pentru ca o data cu el dispar o multime de lucruri, amintirile lucrurilor facute impreuna. A fost cel mai mare realizator de moda al celei de-a doua jumatati a secolului trecut.

De-a lungul carierei ati avut si cronici nefavorabile?

Da, altfel mi s-ar fi parut de-a dreptul nelinistitor... (rade)

Cum e Catherine Deneuve in viata reala?

Ei, iata, pentru ca voi nu stiti asta, pot si eu sa traiesc normal.

[marx]

offtopic:
il rog pe domnul rudotel alex leo scarvan sa-si inghita voma si sa nu si-o mai reverse in mp-uri.
nu ma intereseaza aprecierile lui stupide, neargumente, intempestive, fara valoare...
sa-si inghita fecalele si sa ma lase in pace.

[marx]

mie nu mi se pare ca e structurat de la pozitiv la negativ, ci de la a nu sti nimic la a sti unele lucruri si a nu fi siguri de ele.

cred ca ti-au scapat cateva amanunte.
in prima parte aflam deja o multime de detalii (pozitive) despre Rossier: ca era pictor a la Dali, cantaret de inima albastra si niciodata nu parasea camera, apoi incepem sa aflam si amanunte negative: fusese vazut pe un bulevard al placerilor nocturne, ca era cam schizo de felul lui, etc., si toate astea spuse cu aceeasi marinimie apreciativa atat de Rose cat si de menajera.
tocmai asta nu m-a emotionat pe mine. aceasta liniaritate laudativa. nu zic ca filmul nu e bun, dar nu e stralucitor.

cred ca pina si identitatea de serial killer nu e conotata strict negativ, ci ambiguu si cu compasiune.

aici sunt de acord cu tine.

[herbert]

offtopic:
il rog pe domnul rudotel alex leo scarvan sa-si inghita voma si sa nu si-o mai reverse in mp-uri.
nu ma intereseaza aprecierile lui stupide, neargumente, intempestive, fara valoare...
sa-si inghita fecalele si sa ma lase in pace.

observ ca marx a revenit!
n-a fost el banat pour toujours pentru insanitati si atacuri nervoase, de om slab, care se lasa provocat usor?!

[Pitbull]

Nu, el si A.L.S. au primit câte un ban de avertisment, de douä zile.

[marx]

observ ca marx a revenit!
n-a fost el banat pour toujours pentru insanitati si atacuri nervoase, de om slab, care se lasa provocat usor?!

ce zbucium angoasant te macina, pohete?

[StefanDo]

on topic please, acum am timp sa si sterg

[gionloc]

surpriza ultimei zile de tiff a fost Calatoria lui Gruber. nu ma asteptam ca filmul lui Gabrea sa fie bun, dar uite ca uneori iese treaba - o poveste spusa pe ocolite, prin rasfringere (la povestea personajului Gruber ma refer), o relatare decenta (fara jale, fara hiperbole) despre pogromul de la Iasi, actori care stau bine in roluri (Piersic jr, Bleont, Bindea, Iures), replici scrise bine. si filmul asta e literaturizat - ca si Cocosul, doar ca aci personajele au viata in context: un episod din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial - doua zile ca intindere. e mai bun decit Cocosul decapitat, merita vazut. alaturi de Intilniri incrucisate, ambele is filme decente, cu parti bune si rele, dar care nu plictisesc.

Boogie e filmul romanesc al anului - ar trebui sa participe singur la premiile Gopo - loool.

in rest, un an secetos.

Nunta muta e un film pe care Malaele l-a transformat intr-un fel de examen de bac (ratat) - a invatat la n materii - drama, comedie, fantastic, love-story, critica sociala si politica, feerie - dar in loc sa se prezinte la toate probele din examen cu o lucrare, a venit la un examen si a facut cite putin din toate. per total nu i-a iesit nimic. filmul pare un hei-rup de 84 de minute in care fiecare idee e sugrumata din fasa de ideea urmatoare, pina cind lesina filmul.

Marilena e durere 24 de cadre pe secunda.

Tache merge vazut la televizor, seara, cu familia, ca decor la discutiile gospodariei.

Elevator e de vazut - pentru a incuraja incercarile dependente de pasiunea pentru film - ca altfel nu e nustiuce si, pe linga asta, are un regizor care lucreza cu o indirjire auctoriala (uneori) daunatoare.

[EgoN]

so, my favourites din competitie au fost pe departe 'shakespeare colt cu victor hugo' si 'lake tahoe' ('jamil, mergi in pace' nu l-am vazut si imi pare rau, mai ales ca l-am vazut pe als complet ravasit dupa film )
ambele mi s-au parut exceptionale - shakespeare e un thriller povestit empatic de cea mai cool bunica din lume :love: (si nu stiu daca adevarul conteaza in acest doc, abordarea asta detectivista mi se pare paguboasa...sincer, mi se rupe daca rossio ala a fost criminal sau nu, e doar amintirea unei iubiri.. )
iar lake tahoe e fragil si impecabil construit.
una peste alta, i'm very proud ca am avut acelasi fler ca al lui als (care le-a dat 5 stele in aperitiff) si cu cel al juriului (care le-a dat marele premiu, respectiv premiul juriului).

[Gloria]

scurtul lui Florin Piersic Jr. - "Venetia" nu l-a vazut nimeni?