O, ce bine cä propunerea mea a fost fecundä! Se leagä o discutie substantialä si interesantä, mä bucur!
Hai sä-ncepem sä räspundem - punct cu punct (sau, "cuvânt cucu vânt", vorba lu' Tapinarii).
* * *
Nume:
Iliu, Ciulei, Pintilie.
Ultimii doi au fost invataceii maestrului, au facut si asistenta de regie la Iliu.
Asa e, si se cunoaste!
Henry Colpi (chiar daca e francez are legatura cu ce s-a intamplat in cinematografia proletara a anilor '50 - Codin, Steaua fara nume)
DA! Necesarä precizare!
Serban Marinescu (Cei care platesc cu viata; Cel mai iubit dintre pamanteni).
La drept vorbind, îi accept integral NUMAI "Moara lui Cälifar". Din päcate, filmul äla l-a fäcut mai mult Ghibu', când Serbänel încerca sä spunä si el câte ceva, domnu' operator îl repezea: "Taci dracu' cä mä-ncurci!". "Cel mai iubit...", în ciuda unor secvente frumoase, îl detest. Profanarea lui Preda! (Sau era si ästa tot un "pretext"?) "Cei care plätesc cu viata", onorabil, dar nu îndeajuns... "Domnisoara Aiurica" (sau... "Gäurica"?), o labä tristä. Pe platou, în Buftea, venea la mine Vali Uritescu, disperat: "Mä Mihnea, ce vrea bäiatu' ästa de la mine mä, cä nu pricep? Îl întreb cum sä-i fac secventa asta..." (era aia cu galosul pe linia de tramvai) "...si el, cicä: päi, nea Vali, bagä si tu asa... mä-ntelegi... adicä, mhhhr! si pe urmä... Hai cä esti actor mare, te descurci tu!"
Poate Blaier cu Prin cenusa imperiului si Crucea de piatra, in rest e varza.
As zice în primul rând "Ilustrate cu flori de câmp" - si, da, în bunä parte "Prin cenusa imperiului". "Crucea..." o consider una din foile verzei generale (cu exceptia câtorva secvente: aia cu Fänus Neagu, si aia cu "Zi-mi Bubi!" Iatä, paradoxal: o felatiune REUSITÄ pe film - si, culmea, mai era si homosexualä!)
Inebunesc si-mi pare rau, (...) debuteaza si baiatul lui Uritescu.
Nu, Bogdänel a debutat în "Al patrulea gard lângä debarcader", Cristiana Nici-o-Laie, 1985. Sä vedeti fazä! Terminase a unspea (Bogdänel, nu Cristiana, aia cred cä nici grädinita n-a terminat-o), voia sä dea la regie, îl meditam. Se dau probe la film. Zic: "Hai si tu!" Vine. OK, se înscrie, a doua zi îl cheamä la probe video. Dup-amiazä, îl trimisesem la "Citizen Kane" (cä, de! Îl pregäteam pentru regie.) Ce-mi träsneste mie prin cap? Alerg la cinematecä - acolo, omor! Väd un prieten, îi zic: "Bäi, fugi în salä, rându' enspe, locu' cutare, ai sä vezi un tip care seamänä cu Valentin Uritescu! Zi-i sä vinä la poartä!" Apare Bogdan, socat: "Ce...? A, tu erai? Ce-i, arde?" "Da," zic, "ia aici!" Si-i dau scenariul printre usi. "Toacä-l pânä mâine, când vii la probä!" Si a luat proba, bäiatu', da' ar fi luat-o si färä ajutorul meu, cä era chiar bun! Asa s-a fäcut Bogdan Uritescu, din viitor regisor, actor!
Saizescu, cu tot de a facut pana acum (sper sa nu mai c*** nimic, imi vine sa vomit numai cand ii vad moaca).
În genere, cam ai dreptate, dar adevärul e cä a comis si o comedie bunutä, în tineretele lui: "Balul de sâmbätä searä". Chiar si-n "Secretul lui Bacchus" se mai poate gäsi câte ceva, pe ici pe colo. Da-n rest, rämâne cum am stabilit!
5)Infecti, de c*****
(...) Elisabeta Bostan.
Hai cä m-ai uns pe suflet!
Corjos
Mäi, nu... Hai sä fim cinstiti... "Ora Zero" si "Pädurea nebunä" aveau destule calitäti. Iar în "Declaratie de dragoste", dintr-un scenariu care era o diaree purä, cap-coadä, a reusit sä facä... mäcar o biciuscä sensibilutä si curäticä. (Apropo, a fost primul meu film ca asistent în Buftea.) Sigur, pe urmä, a luat-o-n jos, iar "Liceenii rock'n'roll" a fost o labä tristä räääu! (Noroc cä Sergiulicä, între timp ajuns producer, i-a dat "Liceenii în alertä" lui Mirciulicä Plângäu, ca sä nu rämânä laba neorgasmizatä!)
Bratu
Înteleg cä ti se pare învechit, si era într-adevär - chiar pentru epoca aia. Dar PROST nu era, dimpotrivä. Omul STIA MESERIE. Necazul era cä nu se mai dezlipise din nivelul scolii sovietice vechi pe care o urmase - bunä, substantialä, dar depäsitä si aia.
Cristina Nichitus, infecta infectelor
Cä tanti e infecta infectelor, subscriu. Totusi, "Pädurea de fagi" avea unele calitäti surprinzätoare.
Sopterean, un rahat cu ochi care isi dedica filmele lui Fellini.
Ce-ai mä cu Soptericä? E bäiat gigea. A ajuns si sef de catedrä...
(Apropo, el e de fapt un golemut însufletit de Zizi Bostan, asa cä mai bine înjur-o pe ea.)
Cred ca nu ai vazut La capat de linie, la mine e in top 10.
Într-adevär, l-am pierdut. Si am auzit atâtea lucruri bune despre el, încât consimt: dacä-l väd, s-ar putea sä-l salt pe Dinu-n top.
(MA FACI SA RAD) Mihai Constantinescu (AGAIN)
"Despre o anume fericire", "Tatä de duminicä" si "Singurätatea florilor" erau sensibile, si frumusel lucrate. Mäcar pentru atât.
Maria Callas Dinescu (ASTA NU FACEA FILME UTILITARE PE LA BUFTEA? NU SE OCUPA CU FILMARILE DIN ELICOPTER?)
S-o fi ocupat, cä jalea aia de "Comenzi speciale" pre multi a popit ea! Mi-am fäcut si eu veacul pe-acolo vreo sase luni, ca regisor secund. Chestia e cä banii curgeau gârlä, ca sä filmezi sondori beti si mecanici electrocutati. Äl mai tare din parcare era Corfanta, filma pentru câte un singur film, si-i ieseau sase! Jumate din filmäri i le fäceam eu, si el lua banii. Da' las' cä era bäiat bun. Mamä, ce betii am tras - mai ales cu cascadorii! Paulicä Fister, povestindu-mi cum a regulat-o el pe Marlene Jobert! (Chiar, pe-asta o stiati? Nu e poantä, pe bune! I-a cäsunat pe el gagicii, când filma aici la "Mirii anului II").
Revenind la Maria Callas Dinescu. "De bunä voie si nesilit de nimeni", din nou, un love story curätel. Pe urmä, cu "Bunicul si doi delincventi minori", a dat cu mucii-n fasole.
Horea Popescu (CUIBUL DE VIESPI E UNUL DINTRE CELE MAI BUNE FILME ROMANESTI)
N-as zice. Desi filmul mi-e foarte drag, personal, cä am lucrat la el si am pus mult suflet, sustin totusi cä e ratat BIG TIME, si exact din douä motive:
- Nea Horicä a rämas, din päcate, doar un foarte bun regisor de teatru. Avea viziune cinematograficä, dar nu stia s-o închege.
- I-au adunat Pivniceru si Boris în echipä toate jegurile si toti bisnitarii din Buftea. Vintilescu, director de film! Ion Ion, secund! Râsu-plânsu', monser! Furau ästia TOT, si nu erau în stare sä pregäteascä O ZI de filmare! Leit-motivul era: "Azi nu se filmeazä!" George Constantin s-a enervat, a vrut sä renunte la rol - adicä sä-si batä joc de un monstru sacru de talia lui? Pânä când? Tin minte cum alergam dupä el pe scärile de la National, sä-l împac, si abia pe strada Arghezi i s-a fäcut milä de mine si zice: "Hmm, bine, bäiete, sunä-mä cu douä ore înainte, când se hotäräsc sä filmeze."
Pânä si Vivi Drägan Vasile, un operator bun altminteri, trägea unsharffuri si subexpuneri si voaluri pe singura dublä bunä, de-atâtia nervi si improvizatii!
Am muncit cu figurantii äia de mi-au särit capacele, sä încropesc si eu atmosfera anilor '30 - cä mä ambitionasem, pe-atunci încä mai credeam cä era o sfârâialä sä fii asistent de regie. Noroc cä echipa de costume era bunä (Andreea Hasnas, cu câteva asistente serioase), iar cu scenografia am fäcut putinä instructie si s-a rezolvat. (Apropo, de la chinul äla am rämas cu cele mai frumoase amintiri). Iar când cänänarii de la productie n-au vrut sä pläteascä figurantii, äia au särit sä mä linseze, în Gara Obor! Pân-la urmä i-am împäcat si i-am convins sä filmeze ÎNCÄ O NOAPTE, pe gratis! Rezultatul? Dupä terminarea filmärilor, Vintilescu si Ion Ion mi-au fäcut referat la productie, ca sä-mi bage pe gât unele din furturile lor! (Dupä ce furaserä inclusiv jumate din banii cuveniti nevestei mele din vremea aia, care o juca pe sotia doctorului Faustin - Alfred Demetriu. Noroc cä mä prinsesem din timp cum stä treaba, si i-am pus la loc din bonuri de figuratie - adicä, ce puii mei? Numai ei sä mangleascä, si eu sä nu-mi duc nevasta la 2 Mai de 23 august? Ce suntem aicea, facem cinema sau fucem pisici?)
Oricum, Nea Horicä mi-a fäcut un cadou de care iar îmi amintesc cu drag. Îi mai stii pe cei doi ciocli, care scapä sicriul peste gäinile lu' Raluca Zamfirescu? El eram äla cu barba mai neagrä. Cel cu barba mai maro era Fane Pârvulescu, asistent de scenografie. (N-am luat bani pe asta, evident, cä nu era voie, da' ce conteazä? Ne-am jucat frumos.)
Gheorghe Vitanidis (DE ACORD, BAIETII NOSTRI SUCKS BIG TIME),
Cam TOT ce-a fäcut Vitaminis sugea HUGE TIME, dar mie "Räutäciosul adolescent" tot mi-a pläcut.
Apropo, mi-a spus Nae Caranfil cä Pusi (Vitanidis jr.) e-n puscärie pentr-un viol. Stie cineva ceva?
Iulian Mihu (FELIX SI OTILIA MERGE)
Just.
Doru Nästase (SE PRICEPEA MAI BINE LA SPECTACOLELE DE 23 AUGUST SI LA REGIZAREA UNOR SECVENTE DE MASE CU sergiulica)
Adevär gräit-ai. De la asta i s-a si tras. L-a regulat Heghedus la cap pân-a fäcut infarct. (Doru, säracu', era un inimos, punea suflet chiar si-n cäcaturile alea.)
Mircea Moldovan (PINTEA E FOARTE BUN, POATE VORBIM DESPRE SCENA
ZBORULUI HAIDUCILOR, CARE IMPRESIONEAZA SI MAI E SI REALA PE DEASUPRA)
Da, mi-a pläcut si mie, si e realä într-adevär.
Dar în rest...? As zice cä aia e cam singura lui secventä unde-a nimerit-o. (Iar "Pintea", în general, da... Film onorabil.)
Alecu Croitoru (MI-E SIMPATIC DAR E SLAB)
Cum sä nu fie simpatic "Profesorele"? Din päcate, keystonu-i cä în afarä de "Vârstele omului", NIMIC nu i-a mai iesit. Cel mai drag film al meu, cä eram pusti si m-a luat gansteru' sub aripa lui, sä ucenicesc în echipä: "Al treilea salt mortal". Mi s-a-ntors stomacu' pe dos la premierä...
Totusi, cred cä-l sun zilele astea, sä bem o palincä, sä mai depänäm amintiri, sä i-l prezint si pe fi-miu... Family rulz!
Nicolae Opritescu (GLUMESTI NU? VIS DE IANUARIE DOESN'T RING U A BELL?)
O, si ce mai bell! La vita e bella, într-devär! Altä poveste frumoasä!
Am väzut "Vis de ianuarie", si mi s-a aplecat. Am simtit cä era cel mai prost film väzut vreodatä.
Da' vezi tu, eu tocmai mä pregäteam sä dau la regie. Si se leagä cä, întâmplätor, maicä-mea îi traduce lui Nicky Opritescu o lucrare în francezä. Si-l roagä ca, în loc de bani, sä mä testeze si pe mine putin. O.K., mä duc la el. Din vorbä-n vorbä, mä întreabä si de "Vis de ianuarie". Eu, cocosel tânär si fudul, si care funciarmente nu pot sä ling în cur pe nimeni, încep sä-i fac filmu' harcea-parcea. La sfârsit, râzând, zice: "Mäi bäiatule, stii câtä dreptate ai? Mai bine nu-l vedeai, ti-ai cheltuit banii de pomanä!" A doua zi, o sunä pe maicä-mea: "Doamnä, de ce mi l-ati mai trimis? Nu mai am ce sä-l învät, dacä e un Dumnezeu în cer, bäiatul inträ sigur!" (Si a fost un Dumnezeu în cer, cä am intrat.)
Cu ocazia acelor discutii, m-am convins cä Opritescu era un ADEVÄRAT pedagog de cinema. (Si drept sä spun, mai aveam multe de învätat, si omul, în douä-trei zile de discutii, m-a învätat ENORM. Pot spune cu mâna pe inimä: färä întâlnirea cu el, nu cred c-as fi intrat la regie!)
(LA CODRE FILMUL ALA CU SOBOLANII A FOST MAI MULT UN MOFT, CRED CA A VRUT SA-SI DEMONSTREZE CA POATE, EU STIU CA EL E ARTIST PLASTIC, ORICUM SECVENTA FELATIEI DIN FILM E BETON).
Codre este un MARE sculptor. Si specialist în cai. Si fost cascador, în tineretele lui. Si om de afaceri.
Si eram la el, fi-miu se juca cu Tracus (dogul lui danez - mä mir cä nu i-a zis Deceneu, sau ceva!), iar eu încercam sä-i explic lui Florin ce nu i-a iesit în "Sobolanii rosii". (Eu, de bunäcredintä - si iar incapabil sä ling în cur!) Codre mä asculta, cu o expresie de tot mai strepezitä suferintä... pânä n-a mai rezistat, si mi-a trântit-o: "Dar tu de Douanier Rousseau ai auzit? N-a fost un pictor naiv? Si n-a fost mare? N-a creat un nou curent în picturä? Ei bine, asta sunt si eu în cinema, si asta se va întâmpla dupä «Sobolanii rosii»!"
Dacä täcea, sculptor rämânea!
Radu Mihäileanu (TRAHIR - SUPERB)
Da, precum am spus. Unele mici ezitäri, dar de înalt nivel. Filmul stä în picioare, si stä bine, nici vorbä!
Plângäu Mircea (PROSTU' SATULUI, II MIROASE FLATULATIILE LUI SERGIU)
Hai, mä, ce-ai cu Mirciulicä? Ce, nu-i bäiat bun? Eteee...!
* * *
Marx:
Esti sigur ca i-ai marcat pe toti?
Dom'le, sunt asa de multi... M-am sträduit, da' se prea poate sä-mi fi scäpat vreunii... Da, ai dreptate. Nu l-am pus pe Remus Nastu.
Intr-adevar Ciulei e singurul REGIZOR de calitate, flancat de Tatos si Saucan, in rest mai pot fi notate cateva zbuciumari estetice : Vaeni(Zidul), P. Calinescu (Porto-Franco), Gulea (Morometii), Muresan (Rascoala), Veroiu ( Sa mori ranit din dragoste de viata) si Daneliuc (Cursa).
Aici sunt de acord sutä-n mie. Într-adevär, chiar si Gulea si Muresan, atât de slabi în fond, au plesnit-o pe felie cu "Morometii" si "Räscoala".
În privinta lui Pintilie, cum se stie, pärerile noastre concordä iar. Dar hai sä nu mai insistäm, cä-l întristäm pe Nume si pe altii din acelasi partid - chiar si pe Führer äla, sau Kaizer, sau cum îl chema.
(Apropo, ce mi-a pläcut discutia aia! Lätram cu totii: sä zicem cä eu aveam un lätrat de Pitbull. Herbert îmi tinea isonul ca un Rottweiler. Marx, un Bullterrier, la o adicä. Nume protesta cu läträturi oneste, de Ciobänesc German, eventual. Floydman contribuia si el, cam ca un Saint Bernard. Si-n tot haloimäsul ästa, se-auzea un scheläläit pitigäiat, care mä fäcea pe mine "pechinez"! Nu-i vorbä, c-a si täcut de-atunci!)
Iar Iliu a aplicat si el ce-a invatat pe la rusi.
Cum spunea si Nume: Si ce, n-a aplicat BINE? În fond, CINE-I ÄLA (fie el cineast, pictor, doctor, fizician, sau sut de buzunare), care nu aplicä ce-a învätat de la maestrii lui? Si-apoi, scoala rusä de cinema a fost una dintre cele mai mari ale lumii (poate chiar cea mai mare, în ansamblu) - läsäm la o parte ideologia comunistä.
Aici ar merge perfect butada aia: "Särman e profesorul care nu-i întrecut de discipolii lui!"
Trebuie sa adaug un film pecetuit in memoria mea cinefila: "Operatiunea Monstrul" de Manole Marcus.
Nu zic nu, desi avea inegalitäti. La Marcus, as spune "Actorul si sälbaticii". Desi era o falsificare grosolanä a istoriei pe toate planurile (iar pe mine, ca tip de dreapta, chiar m-a revoltat) - totusi, fatä de cinemaul de-acolo, jos päläria! Nu numai Tomitä Caragiu, care era URIAS, dar tot filmul! Cam asta a fost perioada de vârf a lui Nolly Marcus, dupä cäcaturile de "Conspiratia" si "Departe de Tipperary". Noroc cä "Capcana" - cacofonie voluntarä - se tinea bine cu puscäturile �* la Sergiulicä, altminteri toatä trilogia cu colonelul de securitate Roman (fostul comisar al lui Bombardel) era nu numai tâmpitä, dar si o insultä la adresa Täränistilor, Liberalilor si, mai ales, a eroilor rezistentei din munti. Iar pe urmä, bietul Marcus a intrat într-o degenerare progresivä... Dar pentru "Actorul si sälbaticii" si "Operatiunea Monstrul" meritä sä-l iertäm.
* * *
Muicäää, sase pagini jumate! Am înnebunitärä de tot! Înc-un pic, si ajung Bufnilä Two! Iertare, popor!
Vezi, mä Nume, vezi ce mi-ai fäcut? Te plângi cä le scriu lungi, da' tu de ce pomenesti de "Cuibul de viespi" si de cum îi sufla-n cur Plângäu lui Nicolaescu? Ca sä-mi dai cep la butoiul memorialistic? Bine cä nu m-am apucat sä vä scriu un compendiu al înjuräturilor lui Sergiulicä la filmare - pe-alea le läsäm când ne-ntâlnim sä bem ceva, cä dacä nu zbier si nu topäi strâmbându-mä ca el, se pierde jumate din haz.)
Cred cä trebuie sä facem un topic nou: "Amintiri din Buftea".
(Bine, când o sä-mi public memoriile, îti dau un volum cu D... dicatie.)