Noul film Django Unchained a lui Quentin Tarantino

[SorinC]

Se pare ca prin decembrie va fi lansat si noul film a lui Quentin Tarantino.
Deja avem site-ul oficial si pagina de facebook:
Facebook: http://www.facebook.com/djangounchainedfilm
Site: http://unchainedmovie.com/

Abia astept sa vad ce mai "delireaza" geniul lui Tarantino.

[GeorgeGeo2011]

Sper ca va fi un film bun avand in vedere ca este in regia lui quentin tarantino si are si o distributie de exceptie

[CosminHorrorMaster]

Si eu sper la fel. Va fi al doilea western regizat de Tarantino, caci dupa parerea mea Kill Bill 2 tinde spre acest gen.

[Razvan600]

Sa speram ca va fi un film bun la fel ca celelalte regizate de Tarantino.

[Bogdann13]

Eu am apucat sa il vad si a fost senzational, vreau sa il mai vad o data! Merita toti banii, recomand Puteti citi aici parerea mea mai pe larg: click here

[naski2000]

Chiar daca a fost Tarantino, filmul nu m-a dat deloc pe spate. Geniul regizoral a fost poate in rigiditatea personajului Django si in absurditatea povestii. Ireala abordarea sclavului de catre alb intr-o epoca crudului rasism. Ireal si ajutorul acordat de catre '' stapanul alb '' unui biet negru , in indeplinirea unui vis al celui din urma cel putin ciudat in acele timpuri : acela de a recupera ceva drag dar care, ciudat, nu-ti mai poate apartine ( ciudata si formularea asta, dar se potriveste cu conceptul de sclavie ). In rest extrem de mult sange si cruditati...Di Caprio este perfect in rolul de mare mahar pe plantatie.

[Mrs.M]

Un film bun specific Tarantino , distributie perfecta , mult sange , intorsaturi de situatie si bineinteles , dialog spumos . Nu cred ca e indeajuns de bun ca sa merite Oscarul pentru cel mai bun film , dar in mod clar ramane unul dintre plusurile anului ce-a trecut .

[mayalia]

Un film bun specific Tarantino , distrubitie perfecta , mult sange , intorsaturi de situatie si bineinteles , dialog spumos . Nu cred ca e indeajuns de bun ca sa merite Oscarul pentru cel mai bun film , dar in mod clar ramane unul dintre plusurile anului ce-a trecut .

corect
dialogul face totul,un film deosebit,dar nu pt un premiu

[Redy]

Un film extraordinar.
<loc de introdus imaginea cu Schultz si Django, dupa dealuri.>

La cinema m-am dus cu un grup divers de persoane, unele mai mult, altele mai putin interesate de cinematografie dar la sfarsit toata lumea a iesit impresionata de film. Este un film care poate fi privit si admirat de un numar mare de oameni pentru ca lucreaza la toate nivelele. Poti sa te uiti si sa admiri regia, imagine, suntetul, sa "descoperi" ca sclavia a fost o perioada urata din istoria violenta a omenirii sau sa "descoperi" ca trasaturile speciei care au dus spre astfel de excese sunt inca vii in noi.

Sunt un fan al filmului Inglorious Basterds dar m-am dus la Django cu asteptari mai mici pentru ca nu vroiam sa vad un Inglorious Basterds pus in timpull sclaviei. Calitatea dialogului este aceasi dar filmul este altfel realizat. Nu am vazut un "spagetti" western pana acum si nu sunt nici un mare fan al filmelor western dar Django mi-a placut pentru ca este mai mult decat atat.

Inca de la inceput am fost placut surprins de ce am vazut pe ecran. Nefiind un cunoscator al filmelor care l-au influentat pe Tarantino, pentru mine stilul intro-ului a fost nou si interesant. Coloana sonora este unul din punctele forte a filmului si si-a facut simtita influenta inca de la scena introductiva in care erau prezentati actorii. Din tot ce am vazut pana acum pot sa zic ca au fost decat cateva scene introductorii care mi-au ramas in minte, cea din Watchmen si acum cea din Django, amandoua afectandu-ma foarte mult, poate mai mult decat scenele care urmau. Am fost surprins sa gasesc ca melodiile alese de el pentru film nu m-au scos din atmosfera vremii si ca totul parea bine ales.

Despre actori si personaje, nu am foarte multe de spus pentru ca toti sunt la un nivel foarte ridicat, mai ales datorita scenariului dar si sigurantei pe care Tarantino le-o ofera pentru a da totul pe ecran. Waltz este la inaltime ca deobicei, Foxx mi se pare a il joaca foarte bine pe Django (bine ca nu a fost Will Smith, dear Jesus). Kerry Washington desi nu are mult de a face are o scena foarte buna cu genialul Samuel Jackson. As vrea sa fac niste mentiuni speciale pentru Jackson si DiCaprio care joaca niste roluri in care publicul nu ii cunoaste si pe care ajung sa le urasca pentru ca in afara de scenariul foarte reusit, interpretarea celor doi este eficienta si neasteptata.

Dezamagirea este ca atunci cand am luat biletele de cinema am observat ca salile erau cam goale. Cand am intrat totusi in sala de cinema, 95% goala la o ora decenta, am avut ocazia sa observ ca din publicul venit la Django fac parte si prostii, acele fiinte needucate si incapabile de dezvoltare personala. In fata era o combinatie exploziva de un prost iar cu doua randuri mai jos de o proasta, fiecare venit cu altcineva. Partea lor comuna era ca radeau ca tampitii la scene care nu aveau nimic comic in ele. Cand sclavii mergeau intr-un anumit fel din cauza lanturilor, radeau ca prostii, cand Django isi da patura jos de pe el si i se vedeau urmele pe spate, radeau ca prostii, cand Django se urca pe cal, radeau ca prostii, atat de tare incat se auzea in toata sala. Daca filmul a atras si mizeria societatii, de ce era sala goala la mai toate spectacolele ?

Filmul este unul pe care l-as recomanda oricui, indiferent de backgroundul cinematografic sau de gusturi. Este un film facut pentru public dar unul foarte reusit. Trateaza o tema serioasa intr-o maniera mai putin serioasa dar foarte eficienta si acceptabila pentru publicul larg. In analiza filmului poti sa te opresti unde vrei si unde te duce experienta, cunostiintele sau sensibilitatile in legatura cu problema expusa pe ecran. Nu simti insa niciodata ca te loveste cineva cu ciocanul peste cap si iti spune ce e bine si ce este rau ci ajungi la concluzia respectiva de unul sigur chiar daca nu intri in maruntaiele situatiei. Ala este semnul unui film reusit si a unui autor senzational care reuseste sa starneasca emotiile pozitive exploatand imaginile vremii dar intr-un mod interesant. Apreciez cand filmele se adreseaza masei mari de populatie care se duce la cinema pentru ca daca este ceva de spus, ei sunt cei care trebuie sa vada, sa auda, sa gandeasca, sa schimbe, sa incurajeze sau sa descurajeze aspecte care sunt prezente in timpurile noastre.

PS: Am mentionat ca muzica a fost senzationala, nu ?

[Nekkyosha]

Tarantino e bolnav de cultul razbunarii, care trece ca un fir rosu prin toata creatia lui iresponsabila social. Mi-aminesc ca in 2004, cand a fost juriul FIFC prezidat de el i-a surprins pe multi atunci cand i-a decernat lui Park Chan-wook Grand Prix-ul pentru Oldboy. In mintea acestui dezaxat al marelui ecran, elementul declansator al artei in general e reprezentat de nevoia de razbunare. Bill, PMN-SG si Poporul German in integralitatea lui, in fine rasa alba in corpore devin cu toate in filmele acestui obsedat de sange tinte ale razbunarii.

[Redy]

Iresponsabil din punct de vedere social ? Rasa alba in corpore ? Te simti un pic mai mult decat trebuie.

Alti iresonsabili din punct de vedere social: Tom si Jerry, Tweety si Sylvester, Sailor Moon, Cow and Chicken si sa nu uitam de cel mai mare sustinator al steroizilor, Johnny Bravo.

[Kriss_Kringle]

M-a mirat faptul ca Tarantino ar vrea sa se lase de regizat in curand dar dupa ce-am vazut Django Unchained,incept sa realizez de ce.Omul inca are munitie,insa nu mai penetreaza asa de tare ca inainte.

In primul rand,am fost dezamagit de putinele momente de western pe care le-a avut filmul pentru ca sunt un fan al genului,iar acestea au venit spre sfarsit ca si cum Tarantino a realizat ca a lungit asa de mult scenariul cu dialoguri ca a uitat sa includa si niste impuscaturi.

In al doilea rand,e cu vreo 20 de minute cam lung,mai exact pe la mijloc,fiind si cea mai slaba parte in care actiunea se dezvolta lent si se putea renunta lejer la anumite portiuni care nu prea au contribuit cu nimic.

Tarantino are ureche muzicala,asta nu e nimic nou,dar in Django sunt cateva melodii destul de dubioase care mi s-au parut prost alese,in special cele ale lui Rick Ross si Tupac(ironic,tinand cont ca ascult rap).

La acting :
- Christoph Waltz e din nou excelent
- Jamie Foxx e ok,poate usor sters pe alocuri,dar se revanseaza spre sfarsit
- Sam Jackson in unul din cele mai bune roluri ale sale din ultimii ani
- DiCaprio a jucat probabil cel mai bine si e absolut ridicol ca n-a fost nominalizat la Oscar pentru rolul sau.Omul trebuia sa aiba cel putin un Oscar primit pana acum,dar academia se face ca ploua de fiecare data.
-Kerry Washington a fost mai mult damsel in distress,asa n-a impresionat prin mare lucru
-Don Johnson intr-un rol destul de micut dar foarte amuzant si e pacat ca n-a fost pe ecran mai mult timp alaturi de grupul lui din KKK.

Django Unchained sare la gatul rasismului,nu se axeaza numai pe stil,e amuzant,indraznet si crud uneori,insa e dovada ca incepe declinul lui Tarantino,care probabil abuzeaza prea mult de dialoguri uneori,lucru care a inceput sa se cunoasca de la Inglourious Basterds.

Mi-a placut destul de mult,dar nu e Tarantino in cea mai buna forma.Cum am zis,pentru un spaghetti western e cam putin western si prea lung pentru binele sau.

Are un 7.5 din partea mea.

[Redy]

Asa o fi dar cei care l-au descoperit pe Tarantino dupa Inglorious Bastards cred ca privesc altfel lucrurile si nu-i chiar usor sa fii admirat dupa ce ti-ai atins varful. Putini, daca o fi vreunul, au putut sa capteze atentia pentru o noua generatie la fel cum a facut-o mai devreme.

Nici eu nu inteleg cum de nu l-au nominalizat pe DiCaprio. Daca nu acum atunci cand ? Incredibil.

[Kriss_Kringle]

De acord,dar cred ca Tarantino si-a atins potentialul maxim chiar de la Pulp Fiction iar tot ce a urmat dupa a fost mai inferior,nu foarte drastic insa.
Acum incepe sa se cunoasca din ce in ce mai mult si poate ca mi se pare mie,dar parca a devenit un one trick pony Tarantino.

Ziceam ca a inceput sa se cunoasca excesul dialogurilor din Inglourious Basterds,insa acum ca m-am gandit mai bine,realizez ca de fapt a inceput de la Kill Bill 2,care e exemplul perfect de exces verbal.

Apropo,Tarantino in colaborare cu cei de la IDW(publicatie de benzi desenate) a inceput sa scoata o banda desenata cu Django de 5 numere,care e ilustrata dupa intreg scenariul scris de el,mai exact primul draft.Prefata o puteti citi aici ca sa va faceti o idee mai buna.

Primul numar a iesit deja si poate fi gasit pe site-ul cu pirati. Comics-urile se citesc cu un program numit CDisplay.

[Redy]

Am vazut acum mult timp in urma Pulp Fiction, Jackie Brown si Kill Bill 1&2 dar nu as zice ca m-a impresionat ceva prea mult la ele si nu retin prea bine lucruri din filmele respective. In schimb Inglorious mi-a ramas in minte, in special scena din barul ala unde se spune ca se vorbeste prea mult. Pe mine nu m-a deranjat absolut deloc si este una din scenele mele preferate. Poate daca tineam bine minte filmele lui anterioare mi s-ar fi parut altfel dar in rest nu am gasit nimc excesiv, pentru mine si pentru cei care au fost cu mine la ambele filme si care nu au vazut filmele lui inainte de Inglorious.

Ar putea sa intre sub incidenta frazei de one trick pony, dar asta este viziunea si talentul lui si nu cred ca are chef sa se schimbe avand in vedere succesul pe care il are. Imi place dialogul lui si sper sa continue tot asa. Poate un SF ceva ?

[Geary]

Interpretarea lui Christoph Waltz imi aduce aminte de Joker din TDK.

[iiii]

film vizionat aseara. simplu si la obiect : film bun, trei sferturi, si la final o da intr-o bara imensa.

nu stiu de ce dar imi aduce aminte de inglorious.

[victor]

foarte dezamagit.

lung, plictisitor, previzibil. pe alocuri kill bill, pe alocuri inglorious bastards inveleit in dialog gen pulp, jackie, etc. peste tot tarantino...acelasi, nimic nou.....ar putea fi ceva nou?

poate e mai bine sa se lase. chiar trebuie sa il vedem pe cristoph waltz intr-o intrepretare la indigo din inglorious bastards sau ii face actorului un bine in a-l umaniza prin trecerea de la un criminal de evrei la salvator de niggers?

entertainment si atat. incep sa cred ca pulp fiction a fost supraestimat. a fost doar forma de moment a unei viziuni en gros.

[Redy]

Cate asteptari neimplinite. Daca nu s-ar ruga lumea la atatia "zei" ar realiza ca dezamagirile lor sunt mai mult impuse de sine si de o viziunea lor nerealista in ceea ce priveste "artistul". Picasso de ce nu picta si el altfel daca era asa bun pictor ?! Cu talentul respectiv a fost el inzestrat si atat, lucra cu ce avea.

Nimic nu este supraevaluat sau prea putin evaluat, personal vorbind, la o scara mai mare de 1, nu conteaza. Cine cauta confirmari in numele Tarantino are probleme cu sine. Nu am fost niciodata un fan al sau si nici nu caut o confirmare generala.Ce a avut Tarantino de spus a spus deja, atat cat poate, in continuare nu va fi altceva decat o reiterare sub o alta forma a talentului sau si atat. Nu va putea fi altceva decat ce a fost intotdeauna.

Cam asa sta treaba cu artistii, nu sunt persoane schizofrenice.
Care a fost cea mai "emotionanta" scena din Star Trek 2009 ? Inceputul cand s-a nascut Kirk:
http://www.youtube.com/watch?v=G6QPye9IuGs
Care a fost cea mai "emotionanta" scena din John Carter ? Tranzitia pe ecran intre inmormantarea sotiei lui si lupta de pe Marte si razboiul care ii aduce aminte de trecut:
http://www.youtube.com/watch?v=C7ZeptdPPrU

Exista ceva similar in modul cum instrumenteaza si compune Giacchino ? Da, pentru ca e acelasi autor si are aceleasi influente si decizii de luat si aceleasi emotii de pus pe ecran. Nu-i chiar aceasi bucata dar se poate observa asemanarea intre cele doua melodii. La fel e si cu Tarantino. Cine cauta ceva complet nou va trebui sa se uita spre alti artisti care apar acum.

Cine glumeste, si eu am dezamagirile mele in legatura cu anumite filme dar macar Django a avut un inceput si un sfarsit si nu si-a depasit niciodata scopul filmului. Tin minte acum multi ani in urma cand toata lumea era cu Tarantino in gura si era hip & shit iar eu habar nu aveam de ce era nebunia respectiva dar in timp am realizat de ce era apreciat doar ca un pic mai tarziu cand a facut filme ce includ subiecte care ma intereseaza. Cand am vazut The Usual Suspects nu mi s-a parut a doua venire a lui Dumnezeu dar poate pentru ca nu am o afinitate pentru filme cu mafioti si gangsteri. Intrebarea este, cati din fanii lui Tarantino "cel vechi" vroiau sa fie si ei cool si cati apreciau talentul sau de scenarist. Django merge si fara macelul de la final dar nu s-a putut abtine. Cuvantul exces nu exista degeaba dar filmul mi se pare destul de inchegat.

Scena mea preferata din film a fost asta, doi cowboy mergand prin America salbatica. Libertate 100% ? http://www.youtube.com/watch?v=KvEDNHThvck Modul cum Schultz se uita la Django(nu la inceput) mi se pare inspirat, se uita cu mandrie cum cineva care inainte nu avea nimic a ajuns sa fie o persoana demna, o persoana cu un scop, o persoana care are reusit sa depaseasca trecutul sau situatia in care se afla, fara insa a il uita, acesta fiind si motorul care il impinge in fata. Mie mi s-a parut un pic mai interesant decat doar "entertaining" dar poate privesc eu mai mult unde nu e dar asa interpretez eu filmul.

Nu am o viziunea individualista asupra lumii si de aia filme precum Django rezoneaza cu mine pentru ca defapt arata puterea interactiunii dintre oameni. Schultz l-a ajutat pe Django si nu a respectat doar un contract pe o hartie, a facut mai mult decat atat, a redat lumii un om care se afla acolo dintotdeauna doar ca nu traia in conditiile necesare pentru a putea sa se manifeste ca un om. Impuscaturile au fost ok iar sangele pe pereti a fost excesiv si distractiv ca o fantezie dar lanturile de la picioare nu faceau parte din aceasi fantezie.

[victor]

"Cine cauta confirmari in numele Tarantino are probleme cu sine"

Dupa ce faci Reservoir Dogs si Pulp fiction e absurt ca cineva sa iti ceara confirmari. Tot ce poti cere e sa nu te repeti pentru a putea crea ceva nou.