Si totul era nimic...

[StefanDo]

Revenire a Cristinei Nichitus ("Padurea de fagi", "Liliacul a inflorit a doua oara"), “Si totul era nimic...” este clar unul dintre cele mai ciudate filme romanesti aparute in ultima vreme. Dar pe langa faptul ca nu duce nicaieri, ca are o multime de personaje care nu ajuta la nimic, si o multime de replici aidoma (chiar e nevoie ca un personaj sa spuna de doua ori ca are nevoie sa faca pipi??? :lol, filmul nu este neaparat de nevazut. Avem o Anca Sigartau buna in rolul Joiticai (melodia de final e geniala, desi contextul imi aduce aminte de Bridget Jones), o Catalina Mustata foarte scorpie, plus cateva momente in stare sa-l faca pe cel mai blazat din noi sa ramana mut de uimire. “Felie de viata” sau nu, felie de tara sau nu, “Si totul era nimic...” merita vazut macar ca sa te convingi ca acel sinopsis postat la http://www.cinemagia.ro/movie.php?mo...cle_id=1 5091 e pe bune. Ei bine este! :lol: :lol: :lol:

[Pitbull]

De la Tâtädemâtä la Tâtädemustatä... "Si totul era nimic"

Necesitätile fiziologice, asa cum spune si titulatura lor, sunt necesare - ceea ce, evident, nu le poate face în nici un caz si agreabile, decât cel mult pentru anumite persoane cu devieri psiho-comportamentale grave. Cum societatea noasträ este compusä - ne place sä credem - din oameni în genere întregi la minte, pentru care sexul înseamnä dragoste, nu coprofilie exhibitionistä, eliminarea dejectiilor se practicä în intimitatea toaletei, nu în public, iar cinematograful stä undeva în zona dintre divertismentul usor si marea artä, nicidecum în cea a autosatisfacerii sadomasochiste, situatia devine extrem de problematicä atunci când o fiintä, cu concursul unui întreg ecosistem de indivizi biologici din aceeasi încrengäturä, se hräneste cu miliarde de lei numai pentru a-si etala în väzul tuturor produsul digestiv. Sigur, întelegem cä vietuitoarea avea si dânsa anumite necesitäti fiziologice, chiar dacä mai putin legitime si mult mai toxice decât, sä zicem, cantitatea sänätoasä de fecale cotidiene - dar suntem oare absurzi dacä ne asteptäm ca eliminarea acestora sä se facä într-un loc protejat, si pe cheltuialä proprie?
Dar mediul urban nu este populat numai de oameni, ci si de animale de companie, care pun probleme oarecum similare. Totusi, fatä de ele se cuvine sä fim mai îngäduitori, si sä înläturäm rapid si discret murdäria pe care o lasä uneori pe stradä, în momentele noastre de neatentie. Personal, întotdeauna când îmi plimb cätelele pitbull de la care mi se trage si numele, am în buzunar pungä de plastic si mänusi de unicä folositä, iar când se produce câte un mic incident, îl rezolv rapid si eficace. Nici mäcar nu e nevoie sä-mi explice cineva de ce e necesar - când vezi asa ceva pe jos, cureti, nu-ti pierzi vremea justificäri si demonstratii.
Pornind de la acelasi principiu, ar fi deplasat sä încercäm sä "explicäm", sä "dovedim" sau sä "argumentäm" ceva privitor la recenta însiruire de imagini în miscare, petrecutä sub eticheta "Si totul era nimic". Tot ce putem face e sä descriem - pentru cine are curiozitatea perversä de a sti ce se vede în acele säli de cinema näpästuite a päti asa rusine. Singurul lucru cu adevärat incitant va fi acrobatia lingvisticä prin care vom încerca sä ne exprimäm, evitând anumite cuvinte a cäror prezentä în actualul expozeu ar fi deplasatä, si chiar ofensivä - de exemplu: "scenariu", "titlu", "personaje", "cadre", ca sä nu mai vorbesc de sacrele (si desacralizatele) "regie" sau "film". Nici chiar "peliculä" nu prea merge - cäci, desi s-a consacrat de-a lungul anilor ca termen peiorativ, "peliculä" indica totusi niste filme foarte proaste. Execrabile, da, dar filme - nu miscäri ritmice de dildo, in and out, in and out, ohhh, yeahhh!, în fata obiectivului.

Ca sä fim drepti, pânä si o productie precum cea sugeratä mai sus ar fi mai onestä, din simplul motiv cä pornografia e o specie artizanalä cinstitä - la fel de onorabilä si de venerabilä ca sora ei putin mai mare, prostitutia. Numai cä bietii trei spectatori care-au/am rämas doar doi, azi la Cinema Pro fost Luceafärul, vineri 27, orele 15, nici mäcar un asemenea spectacol nu am väzut. Ceea ce-am väzut noi a fost atât de... de... de Räu, încât de la un moment dat începea sä ne producä o veritabilä malaise fizicä,
Am väzut, asadar, niste imagini prin care se tot înghesuiau oarece oameni si vorbeau. Si tot vorbeau. Aveau, n-aveau treabä, vorbeau. În totalitate, vorbirile lor erau încropite din cuvinte absolut neverosimile, juxtapuse în sfidarea celei mai elementare dezinvolturi psihologice. Culmea - aveau atât de mult de vorbit (atentie, "mult de vorbit", nu "multe de spus", cä de spus n-aveau nimic!) - încât vorbeau si când imaginea aräta altceva, färä nici o legäturä cu ce vorbeau ei si ele.
A, si mai fäceau ceva, oamenii ästia. Tot veneau. Ca sä vorbeascä. Adicä, ce vreau sä spun. Erau câte doi într-un loc - si vorbeau. Imediat, venea încä unul - färä nici o treabä, doar ca sä se bage-n vorbä cu ei. Nu peste mult, mai apärea încä una - tot ca sä se vâre-n ciorbä. Pânä la urmä, se adunau vreo sapte opt. Si vorbeau.
Atât.
Tot timpul, Anca Sigärtäu fäcea ce stie ea mai bine. Adicä: Anca s-a fäcut actritä acum vreo douäzeci de ani, fiind foarte drägälasä, cârnä si cu ochi albastri. Murea lumea când o vedea cum înclina cäpsoru-ntr-o parte, strâmba din näsuc, strângea gurita si punea sprâncenele în unghi circumspect. O dulceatä, ce mai!
Anii au trecut, dar au fost buni cu ea, asa cä Anca a rämas la fel de drägälasä, si stie si acum, la fel de bine, sä încline cäpsoru-ntr-o parte, sä strâmbe din näsuc, sä strângä gurita si sä punä sprâncenele în unghi circumspect. Si asa face.
Si atât.
De obicei, când Anca face asa, Gabi Kosuth, care-i mare mester cu aparatul de filmat, bagä usurel zoom pe ea, semn cä-n tärtäcuta aia a ei acolo s-ar petrece ceva adânc - aiurea, se petrece o laie. Numita Joita se zbuciumä printre toti ceilalti, se uitä urât la ei, încearcä sä-i ironizeze, sä-i zädärascä, sä-i provoace - doar doar or da cu ea de pämânt odatä (cei drept, în final n-o mai suportä si o bagä-n puscärie). De ce face ea asta...? Dumnezeu cu mila. Tot ce am putut bunghi, prin abureala generalä, e cä acea fantosä numitä Abdulah alias Adrian Fieraru aka Tâtädemâtä, care-a fost un manelist zis Printul si s-a reprofilat pictor de icoane zis Geniu, a fost oträvit de unii ca sä-i fure casetele si icoanele. Iar Joita vrea sä-i dovedeascä. Mai mult de-atât... al' dat'. Biata bondocutä nu face decât sä arunce-n stânga si-n dreapta cu aluzii acuzatoare tulburi, de genul "Las' cä stii tu!" (A. Bine cä mi-am amintit. La un moment dat, hodoronc-tronc, apare la Mihai Mälaimare-n birou deghizatä si vorbind graseiat. Mälai n-o recunoaste. Noi, da. Din prima.)
Pe lângä ei, mai e pe-acolo un preot cu chipul lui Adrian Titieni, care apare tot timpul si tot degeaba. Anca se dä la el. El nu zice nimic. (Mä rog, de zis zice... zice multe, da' nu despre asta.) Mai e Tora, cu niste iesiri istericoase, Magda Catone, în chipul unei politiste care se poartä ca-n jocurile de-a hotii si vardistii ale plozilor la grädinitä, Mihai Constantin, färä nici o legäturä cu nimic, doar ca s-avem un tip de magnat de carton sau cam asa ceva, Vasile Muraru, tup si el de vreo douä trei ori - si multi, multi altii, la grämadä. (Evident, vorbind tot la grämadä. Mult.)
Multe vorbe cu trimitere la istorie, filosofie si Dumnezeu, cä sunä bine.
Printre victime se mai numärä si legendarul phoenixian Ovidiu Lipan "Tändäricä", în rolul fatidicului Tâtädemâtä. Inträ-n cadru, pe urmä moare, pe urmä-i mort, pe urmä mai apare de câteva ori, putin, când îsi amintesc unii de el. Si cam gata.
Am uitat ceva...?
Da, porumbeii. Filmati mult, cä erau frumosi si voltati. Care cum îsi lua zborul, intra imaginea-n ralenti sacadat.
Multe mâte. Färä tâte, din päcate.
Din fericire, pe Cätälina Mustatä o apuca din când în când si-si amintea cä fäcuse striptease la barä, asa cä ne mai cläteam si noi ochii cu-o Tâtädemustatä.
Ää... Din când în când se vedea alb-negru...? Da. De ce? Dracu' stie. Unele erau chestii întâmplate mai demult - dar altele, tot de mai demult, erau colorate - deci, nu asta era cioaca.
Asa, si muzicä de Richard Oschanitzky, din comisarii lui Nicolaescu de-acu' treizeci de ani - aia cu "pa bam, bam, bam... iiiiiiiiiiiiii!!!!!" Scoasä din fonotecä si pusä când Anca Sigärtäu fäcea figura cu näsucul si Gabi Kosuth transfoca pe ea.
Tot Gabi - cum spuneam, un operator, meserie! S-a prins el cä nu era vorba de nimic si putea sä-si facä damblalele, asa cä s-a jucat cum a vrut. Unele imagini i-au iesit chiar foarte interesante. De-asta, zic, dacä se nimerea sä aibä cineva drum prin salä tocmai atunci, putea sä creadä cä nimerise chiar la un film. Mai ales la-nmormântäri (sunt vreo douä, dacä nu trei), când punea camera pe macaraua mare si sus-jos, sus-jos, de ziceai cä era-n "Forrest Gump" la-nceput si la sfârsit.
Si Dodo e un scenograf parfum, asa c-a ales niste spatii spectaculare, mai un birou chivernisit, mai escalatoarele de la mall, bisericutele, casa popii... A pus pe pereti postere, poze, fel de fel, computere pe mese, cä se poartä, a îmbräcat frumos oamenii, tot cu blänuri si pälärii si pene. Am rezolvat-o si pe asta.
Si uite-asa, s-a încropit de încä o tocare de miliarde publice, de cätre aluzionata persoanä cäreia prefer sä nu-i mentionez numele, cä l-am mai scris pe-un forum, ieri-alaltäieri, si de douä ori într-o säptämânä n-am coraj.
În schimb, fatä de aceeasi individä, socot cä s-ar impune alte câteva concluzii, mult mai revelatoare.

Pe la jumätatea anilor nouäzeci, circulând mult cu fiul meu prin metrou, spre grädinitä, spre scoalä, spre cinematecä sau teatre, remarcaseräm un copil al subteranului care aräta atât de incert si repulsiv, încât ajunseseräm sä-l numim, generic, "fiinta". Pärea sä aibä în jur de zece ani, tunsoarea nu-i definea prin nimic sexul, purta mereu niste zdrente încropite la întâmplare, iar fata îi era permanent desfiguratä de machiaj rudimentar care încerca sä imite prost ränile, arsurile sau bolile dermice. Särmana "Fiintä" mima un fel de cântat, cu acel teribil balans ritmic de pe un picior pe altul, propriu aurolacilor si copiilor institutionalizati, iar vocea sa rägusitä nu reusea sä emitä decât sunete amorfe - culmea, Fiinta nu era mutä, avea darul vorbirii, însä pur si simplu nu mai putea constientiza faptul cä acele silabe automatizate si topite în sincope surde îsi pierduserä de mult orice inteligibilitate. De regulä, Fiinta purta pe fatä un rânjet ce se voia cald si angajant, nereusind sä arate altfel decât ca un rictus oligofren. Dar, într-o zi, când îsi terminase numärul si sedea pe podeaua vagonului de metrou asteptând statia, a întors întâmplätor capul spre mine... Nu mai era în rol, si am zärit o clipä doi ochi îngrozitor de pustii, de imploratori si deznädäjduiti... Ochii unei vietäti care stia, în adâncul ei, cä e condamnatä la inexistentä.
Mai e nevoie sä amintesc cä finantele Fiintei nu implicau decât minusculele sume däruite de pasagerii milostivi, nu miliarde... cä se producea în subteran, nu pe ecran... cä de ea nu depindeau nici mäcar destinele altor aurolaci, necum ale unor viitori cineasti... si cä niciodatä, nici mäcar o datä, n-am väzut-o usurându-se în vagoanele sau statiile de metrou?
Dati-mi un pistol cu un singur glont, si puneti-mi în fatä douä "fiinte" - stiti voi care! Nici mäcar nu va fi nevoie sä-mi spunti: "Alege!"
Desigur, cealaltä fiintä (cu f mic, care-i totul si nimic) nu e nici singurä si nici singularä. La începuturile ei, a fost creatä de o alta, de aceeasi stirpe stearpä - ca un fel de "my fair(ground) lady" sau "Gäleateea" devenitä Golem sau mireasa (ori mai degrabä copchila) lui Frankbostein. Si amândouä nu sunt decât ultimele zvâcniri ale unei adunäturi bolnave atât moral cât si mintal, un grup de impostori pupincuristi care prin deceniile opt si nouä ale secolului trecut fuseserä acceptati de vechiul regim sä "reprezinte", sä "fie" filmul românesc - atât la nivel de productie, cât si, mai ales (si mult mai grav!), de scoalä. Ani si ani de-a rândul, acoperind aproape o generatie, au profitat de sugrumarea scolii de cinema si au vândut locurile la admitere pe sume nerusinate. Au recrutat în institut cele mai mari non-valori, printre care arar se mai strecura si câte un cap valabil, ca Ducu Darie, Nae Caranfil sau Bose Ovidiu Pastina (Dumnezeu sä-l ierte). Au dat cu smirghel si terebentinä pe creierii studentilor, tâmpificându-i iremediabil si desävârsind opera de îngropare a filmului românesc, initiatä de Coana Leana si Tovaräsu Dulea. Plini de ei si plini de räutate, incapabili si venali, inculti si înapoiati mintal, îsi revendicä cea mai pestilentialä perioadä din istoria cinematografiei românesti.
Noroc cä toate au un sfârsit - iar sfârsitul, dupä exemplul istoriei, sau mai bine zis al preistoriei, e aproape. Cäci ce ne învatä preistoria? Päi, preistoria ne învatä cä omenirea... de la dinozauri! Aceste vietuitoare dizgratioase, esuate într-o fundäturä rätäcitä undeva între reptile si päsäri, erau un experiment ratat. În preajma lor, alte fäpturi, mai bine organizate biologic, mai eficiente si fiabile, preluaserä stafeta viitorului: päsärile si mamiferele. Singurul rost al dinozaurilor fusese acela de a verifica niste metode evolutive finalmente rejectate - iar acum deveniserä redundanti si nocivi. Asa cä Dumnezeu a trimis un asteroid, care a lovit putin planeta în locul unde astäzi se aflä peninsula Yucatan, si a mäturat frumos balastul. Preistoria îl consemneazä ca "Marele Eveniment Cretacic" - si din dinozauri, care pânä atunci fuseserä totul, n-a mai rämas nimic!
Doamne... Vino, Doamne... Sä vezi ce-a mai rämas din I.A.T.C.-ul vechi si de demult... Si dä, Doamne, dä c-un mic eveniment rutier în locul unde astäzi se aflä strada Matei Voievod, un carnagiu frumos cum vedem la stirile de la ora cinci. Pune-Ti, Doamne, mänusile de unicä folosintä, prinde-Ti nasul c-un cârlig de rufe, si fä curat - sacrificä un microbuz, un autocar, ceva, pentru ca din totul... sä nu mai rämânä nimic!

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
26-27 octombrie, 2006
Bucuresti, România

[st3fan]

Aceasta mizerie nu avea sincron voce-imagine.Adica vedeam personajul care da din buze si auzeam ce zice decalat.Si cica era seara premierei!!!Orice alt comentariu este de prisos.Totusi...ma intreb ce parere aveau tinerii care au participat la acest proiect si au fost prezentati de doamna regizor spectatorilor.Oare ce era in mintea lor cand au inteles ca si-au pus numele pe un asemenea proiect(evit intentionat sa il numesc film).Deci, cred ca este cel mai prost proiect vazut de mine.

[Pitbull]

doamna regizor

Huh? :huh:

[herbert]

Pitbull,
cum poti sa scrii atat de mult despre NIMIC?

[ulrich]

Pitbull,
cum poti sa scrii atat de mult despre NIMIC?

unii filosofi ne invata ca nimicul este un lucru f.important...

[Pitbull]

Cum s-au putut toca NOUA MILIARDE DE LEI VECHI pentru nimic?
Despre ASTA scriu.

[ricutza]

si tocmai cand lucrurile incepusera sa mearga spre bine....
era bine daca "Si totul era nimic..." era totusi nimic..din pacate este un mare bolovan pe care CNC-ul si cinematografia romaneasca il iau in brate ca sa se afunde si mai tare in noroi.....

[Neuptolem]

Excelent Pitbull! As citi articolul tau de inca X ori decat sa vad filmul asta. Unde 10>X>1
Ca scenarist amator ce vrea sa ajunga profesionist intr-o zi, as putea invata de 100 de ori mai multe din mesajul tau (pardon! am zis 100? la 1000 de fapt ma gandeam) decat din...cum se numea? Nimic???...

Sinopsis:
Actiunea filmului se petrece în zilele noastre, într-un oras oarecare din România.

Într-o dimineatã de toamnã târzie, la marginea orasului, are loc slujba de sfintire a unei noi biserici. La ea participã, ca la un eveniment monden, toate somitãtile orasului.

Biserica poartã hramul Biserica Înãltãrii Domnului si este ctitoritã de Irina si Nicolae Busuioc, iar icoanele care o împodobesc sunt pictate de o mare vedetã localã, manelistul Adrian Tîtãdemîtã alias Abdulah, un geniu al muzicii, convertit la crestinism si la picturã religioasã.

În timp ce Irina si Nicolae Busuioc, însotiti de prietena lor Joita, pãpusãreasa, si de preotul Elefterie participã la slujbã, restul multimii sporovãieste, comenteazã, bârfeste...

Dar, în mijlocul forfotei, Adrian manelistul, suferã un atac. În jurul acestei morti suspecte se deschide o anchetã. Numai cã personajele sunt legate între ele prin atâtea fire secrete care merg... „Nimic nu este adevãrat, totul este posibil”, spune o replicã din film.

Si dintre toti, dupã înmormântarea lui Adrian, Joita este arestatã... bãnuitã de crimã... învinuitã de escrocherie...!?

Pai acum sa cream spontan la ora 2:00 AM (dupa 1 bere) un sinopsis mai interesant ca asta:
Un loc: sa zicem, un restaurant. Aici un El serveste grabit un pranz in pauza de job. O Ea isi bea cafeaua inainte de un examen. Chelnerul ii aduce nota de plata lui care isi uitase portofelul la firma. Ei i se pare amuzant faptul ca un domn la cravata nu are bani de un pranz (ieftin, a nu se confunda cu Filantropica). Plateste Ea. El ii zice merci. El ii multumeste Ei.
2 ani mai tarziu. Ea la un interviu. Intervievatorul ii spune ca daca vrea serios slujba sa se intalneasca seara la 20 intr-un local. Ea (tematoare si stiind ca poate nu va mai avea o alta sansa ca asta pt postul de asistent manager, accepta).
La bar Ea apare. Intervievatorul povestea unor prieteni printre care si El cat de buna e tipa si ca i-o va pune pana la miezul noptii...Ea fata in fata cu El.
Ea timida. El entuziasmat. Intervievatorul ramane masca.
El o invita pe ea la un restaurant pt a doua zi si face cinste. Ba mai mult: El o angajeaza deoarece promovase intre timp in functia de director si avand un cuvant greu de spus in companie (restul se stie ca doar traim in Romania si asta ne va ocupa tot timpul inainte sa plecam din tara).
Ea accepta si este f fericita.
Trece o luna si cei doi sunt impreuna. La job insa ascund asta datorita politicii.
El ii da o sarcina Ei care incepatoare fiind o da in bara firma pierzand o afacere de cateva zeci de milioane.
Din acesta cauza afla toata firma iar Intervievatorul atunci sare frustrat ca nu a pus mana pe bucatzica de Ea si spune la patron cum ca El si Ea se cunosc si sunt impreuna.
Ea se plange lui. El isi da seama ca a gresit si are remuscari.
Disctutie fata in fata, tensionata, Patron-El. Patronul vrea ca Ea sa plece din companie.
El nu-i spune nimic Ei. Ea resemnata banuieste ce se va intampla si isi face bagajul sa plece din Bucuresti. El mirat. Ea: "Sunt din provincie (nu am bani sa raman)...nu ti-am spus pana acum crezand ca..."
Ea in autobuz spre provincie. El o suna si ii spune ca a "recunoscut" in fata patronului greseala de a delega o sarcina grea unei incepatoare. Patronul o doreste inapoi pe Ea.
El ramane impreuna cu Ea.
El este concediat.

Nu e un story exemplificator si genial, insa mai mult decat "Nimic".
Reamintesc: mm:nn AM-ul, o bere si spontaneitatea. Adica asta insemnand ca nu stiam unde voi duce povestirea inainte de a scrie ceva.
Si mai insemnand ca nu am stat sa ma gandesc nici 45 de secunde inainte de a incepe sa scriu. Si nu sunt nici la UNATC, nu am nici o legatura cu televiziunea. Doar un amator... :lol:

Acum ma gandesc serios la un PROIECT nascut de cateva luni si vreau sa scriu vreo 3 variante inainte de cea finala. Mai am de gand sa mananc pe paine "Story-ul" lui McKee pt a slefui si perfectiona scenariul pe care-l pregatesc pt concursul HBO Romania din 2007.
Care e ideea?
Nu se va investi nimic in ceea ce voi scrie pt HBO. Nici macar 1 leu.
Traim in Romania si asta ne va ocupa tot timpul inainte de a pleca din tara.

PS: Pitbull vezi ce a zis SKYNET pe pagina 4 la Matrix Revolutions in "Parerea ta". Ala-s io! :lol: Seamana putin cu remarca ta despre fecale. Putin.

[Pitbull]

Atitudinea ta pozitiv-prietenoasä mä determinä sä-ti räspund pe acelasi ton, desi am de fäcut câteva observatii foarte severe.
Propunerea de synopsis pe care ai însäilat-o mai sus stä cam pe la acelasi nivel cu povestea Nichitutei - dar, cum bine spuneai, tu ai circumstante atenuante: amator, färä experientä, improvizat pe loc, etc., etc...
Voi începe cu urmätoarele recomandäri:

1) Un synopsis bun n-are nevoie de detaliile de la restaurant, portofel uitat, ea se mirä dar pläteste, doi ani mai târziu, etc., etc., etc. Trebuie sä se poatä exprima într-o singurä frazä biciuitoare. De exemplu:

- Un profesor de românä, muritor de foame, devine personajul principal al unui experiment complex de cersetorie.
- Un fotograf blazat, developându-si imaginile imortalizate într-un parc, descoperä cä s-a comis un asasinat.,
- Un înapoiat mintal cu suflet mare parcurge toatä viata politico-social-culturalä a S.U.A. din anii '50-'80.
- Un român în armata Imperiului Austro-Ungar nu poate lupta cu fratii lui din regat, dezerteazä si e prins.
- Un saltimbanc grobian si asistenta lui straniu-gingasä vagabondeazä prin bâlciurile Italiei din anii '50.
- Un tânär si-a asasinat mama, iar zece ani mai târziu încä-i mai tine mumia în casä si comite crime îmbräcat cu hainele ei.
- Un intelectual charismatic, de înaltä clasä e totodatä un canibal psihopat si extrem de periculos.
- Un bäiat de 14 ani deschide ochii spre viatä, pärinti indiferenti, profesori submediocri, prieteni de gascä...
- ...etc. Got my point?

2) Dezvatä-te sä construiesti scenariile liniar (succesiv, cronologic). Porneste de la câte un nucleu central, cum am exemplificat mai sus, si dezvoltä povestirea în jurul lui, pas cu pas... Abia spre sfârsit e normal sä-i hotärästi începutul, finalul, si altele la nivel de secventä.

3) Pentru început, gândeste scenarii de scurt metraj, cu durata maximä de 10 minute. Treptat, lungeste-te spre metrajele medii si lungi.

[Neuptolem]

Ai dreptate cu sinopsisul. De fapt m-am exprimat gresit cand am catalogat acel cocktail sinopsis. Stiu ca e mai mult o schema a filmului, un sirag al scenelor in ordine cronologica dorind poate mai mult sa las impresia vizionarii pe scurt a unui posibil film (ce nu va fi facut niciodata).
Spui ca e pe acelasi nivel cu celalalt. :lol: Nu stiu ce sa zic. Asta nu are nicidecum sa fie ceva bun pt cel turnat deja.
Sunt constient ce face un film mai incitant...dar ia gandeste-te daca aparea un viol acolo sau chiar o crima. Nu am dorit insa sa ucid pe nimeni si a rezultat poate o siropoasa telenovela, dar cum am zis, spontan am scris chestia aia. Fara pic de gandire! Pai e inadmisibil sa concureze cu "Nimicul...".
Referitor la ideile tale, au o nota de seriozitate, poate datorita si varstei, insa nu mi se par toate bune, poate le analizam pe alt forum.
Concluzia: unele din ele depasesc "Nimicul..." ca dramatism, dar e putin spus ca acestui film ii lipseste dramatismul, ii lipseste totul.

Am mai multe idei de sm si de lm. Stiu sa scriu un scenariu de film, dificultatea la mine este constructia unor caractere individualizate si dialogul care pt un incepator ce n-a citit nimic de specialitate e aproape imposibil de redat.
Insa am 2 proiecte de lm la care ma gandesc insa nu asa axate pe teme sociale, politice sau istorice. Poate asta ii lipseste filmului romanesc. (poate ma insel).
Daca realitatea este asa cum este de ce sa facem filme care sa o reflecte cand putem face filme optimiste care sa o schimbe sau SF care sa ne faca sa visam, sa fim relaxati, si relaxati fiind avem un tonus pozitiv in plus pt a schimba ceea ce merge rau pe la noi. Macar jumatate din filme...jumatate.
Dar cum poti spera la asa ceva cand apar astfel de "blockbusteruri".

[Pitbull]

Sunt constient ce face un film mai incitant...dar ia gandeste-te daca aparea un viol acolo sau chiar o crima.

Sau altele, si mai si:
- O masinä de pompieri trece, si un copil îi spune maicä-sii: "Uite, mämico, pompierii! O sä ardä undeva!"
- Unii construiesc in funicular de adus lemne de pe munte - si la al doilea bustean, se därâmä.
- Un învätätor de tarä face o crizä de isterie si scoalä din somn tot conacul, tipând: "Am 35 de ani si n-am fäcut nimic...!", iar nevastä-sa aleargä dupä el cu-o pälärie, sä i-o punä-n cap, sä nu räceascä.
- Un broker moare de inimä si se cere un minut de reculegere. 60 de secunde, în bursä domneste o liniste mormântalä. In clipa urmätoare, räcnetele reîncep.
- Niste pompieri dau un bal, si toate obiectele de la tombolä se furä.
- Unii joacä motobal lângä o editurä.

[Neuptolem]

Nu ma pot abtine insa de la o scurta analiza a unui pasionat de film:
- Un profesor de românä, muritor de foame, devine personajul principal al unui experiment complex de cersetorie.
Asta e Filantropica, nu? Genial. Consider ca e cel mai bun film romanesc, in cel mai rau caz la egalitate cu "Examen". Nota 9! Necomparabil cu "Nimic...".

- Un fotograf blazat, developându-si imaginile imortalizate într-un parc, descoperä cä s-a comis un asasinat.
Iarasi genial, cu influente de Hollywood. Ar fi un bun film politist; nu cred ca romanii ar turna asa ceva, cum spuneam, la noi se vrea altceva. Nota 10 pt potential! Nu se pune problema compararii.

- Un înapoiat mintal cu suflet mare parcurge toatä viata politico-social-culturalä a S.U.A. din anii '50-'80.
Si asta imi suna cunoscut. Nu este genul meu. Scartzaie la aspectul credibilitate. Nota 7! Mai bun decat "Nimic...".

- Un român în armata Imperiului Austro-Ungar nu poate lupta cu fratii lui din regat, dezerteazä si e prins.
Genial! Ii lipseste originalitatea doar. Ar necesita un buget considerabil, buget ce ar merita. Nota 9!

- Un saltimbanc grobian si asistenta lui straniu-gingasä vagabondeazä prin bâlciurile Italiei din anii '50.
Nota 6! Seamana cu "Luni de fiere" sau "Bitter Moon" care este genial, cel putin cartea. Mai mult decat "Nimic..."

- Un tânär si-a asasinat mama, iar zece ani mai târziu încä-i mai tine mumia în casä si comite crime îmbräcat cu hainele ei.
Nota 4 cu subiectivitate! Nu-mi plac astfel de filme aflate la granita dintre horror si politist. Par nehotarate intre doua genuri care zic eu ca se descurca mai bine separat. Inspirat din "Tacerea mielor" putin. Neoriginal. Dar peste "Nimic..."

- Un intelectual charismatic, de înaltä clasä e totodatä un canibal psihopat si extrem de periculos.
Genial! "American Psycho"? Nota 9! Minus la lipsa de originalitate. Sunt curios insa cum ar suna un "Romanian Psycho"....Necomparabil cu "Nimic..".

- Un bäiat de 14 ani deschide ochii spre viatä, pärinti indiferenti, profesori submediocri, prieteni de gascä...
Bunicel. Nu este genul meu. E plecat pe un fir "hai sa facem un film din nimic", asta neavand nici o legatura cu "Nimic..." pe care il depaseste. Un plus pt profunzimea personajului principal. Nota 6! Depinde de cum va fi dezvoltat acest sinopsis. Poate fi un film de Oscar, poate fi si un film f prost.

In concluzie 9 idei din 10 care iti vin in minte sunt mai bune decat acest film. Si ar mai fi multe de spus aici...

Modificand putin story-ul meu, cum ar suna:
O tanara absolventa este obligata, aproape fortata sa intretina o noapte relatii sexuale cu intervievatorul pt a obtine slujba ce ar scoate-o din saracia lucie in care traieste.
Avand remuscari si neputandu-se concentra la servici, apeleaza la un tanar din companie, insa nu poate dovedi ca a fost mai mult un viol. Tanarul se indragosteste de ea dar risca prin implicare sa intre in conflict cu patronul, o bruta violenta apartinand lumii interlope.
Eiii?
PS: A nu se uita cum s-a nascut aceasta idee!

[Neuptolem]

Da, celelalte sunt mai potrivite pt scurt-metraje.
Cea mai buna mis e pare ideea cu brokerul. Sfatul meu este sa scrii un SM dupa aceasta idee. Merita!

[Pitbull]

Multumesc pentru frumoasele comentarii si încurajäri.
Deci:

Nu ma pot abtine insa de la o scurta analiza a unui pasionat de film:
- Un profesor de românä, muritor de foame, devine personajul principal al unui experiment complex de cersetorie.
Asta e Filantropica, nu? Genial. Consider ca e cel mai bun film romanesc, in cel mai rau caz la egalitate cu "Examen". Nota 9! Necomparabil cu "Nimic...".

Da, e "Filantropica". Mä bucur cä l-ai recunoscut.

- Un fotograf blazat, developându-si imaginile imortalizate într-un parc, descoperä cä s-a comis un asasinat.
Iarasi genial, cu influente de Hollywood. Ar fi un bun film politist; nu cred ca romanii ar turna asa ceva, cum spuneam, la noi se vrea altceva. Nota 10 pt potential! Nu se pune problema compararii.

"Blowup", Antonioni.

- Un înapoiat mintal cu suflet mare parcurge toatä viata politico-social-culturalä a S.U.A. din anii '50-'80.
Si asta imi suna cunoscut. Nu este genul meu. Scartzaie la aspectul credibilitate. Nota 7! Mai bun decat "Nimic...".

"Forrest Gump", Zemeckis.

- Un român în armata Imperiului Austro-Ungar nu poate lupta cu fratii lui din regat, dezerteazä si e prins.
Genial! Ii lipseste originalitatea doar. Ar necesita un buget considerabil, buget ce ar merita. Nota 9!

"Pädurea spânzuratilor", Ciulei.

- Un saltimbanc grobian si asistenta lui straniu-gingasä vagabondeazä prin bâlciurile Italiei din anii '50.
Nota 6! Seamana cu "Luni de fiere" sau "Bitter Moon" care este genial, cel putin cartea. Mai mult decat "Nimic..."

"La Strada", Fellini.

- Un tânär si-a asasinat mama, iar zece ani mai târziu încä-i mai tine mumia în casä si comite crime îmbräcat cu hainele ei.
Nota 4 cu subiectivitate! Nu-mi plac astfel de filme aflate la granita dintre horror si politist. Par nehotarate intre doua genuri care zic eu ca se descurca mai bine separat. Inspirat din "Tacerea mielor" putin. Neoriginal. Dar peste "Nimic..."

"Psycho", Hitchcock.

- Un intelectual charismatic, de înaltä clasä e totodatä un canibal psihopat si extrem de periculos.
Genial! "American Psycho"? Nota 9! Minus la lipsa de originalitate. Sunt curios insa cum ar suna un "Romanian Psycho"....Necomparabil cu "Nimic..".

"Täcerea mieilor", Demme.

- Un bäiat de 14 ani deschide ochii spre viatä, pärinti indiferenti, profesori submediocri, prieteni de gascä...
Bunicel. Nu este genul meu. E plecat pe un fir "hai sa facem un film din nimic", asta neavand nici o legatura cu "Nimic..." pe care il depaseste. Un plus pt profunzimea personajului principal. Nota 6! Depinde de cum va fi dezvoltat acest sinopsis. Poate fi un film de Oscar, poate fi si un film f prost.

"Cele 400 de lovituri", Truffaut.

[Pitbull]

- O masinä de pompieri trece, si un copil îi spune maicä-sii: "Uite, mämico, pompierii! O sä ardä undeva!"
- Unii construiesc in funicular de adus lemne de pe munte - si la al doilea bustean, se därâmä.
- Un învätätor de tarä face o crizä de isterie si scoalä din somn tot conacul, tipând: "Am 35 de ani si n-am fäcut nimic...!", iar nevastä-sa aleargä dupä el cu-o pälärie, sä i-o punä-n cap, sä nu räceascä.
- Un broker moare de inimä si se cere un minut de reculegere. 60 de secunde, în bursä domneste o liniste mormântalä. In clipa urmätoare, räcnetele reîncep.
- Niste pompieri dau un bal, si toate obiectele de la tombolä se furä.
- Unii joacä motobal lângä o editurä.

In ordine:
"Fahrenheit 451", Truffaut.
"Zorba Grecul", Cacoyannis.
"Piesä neterminatä pentru pianinä mecanicä", Mihalkov.
"Eclipsa", Antonioni.
"Balul pompierilor", Forman.
"Muntii albastri", Shenghelaya.
Nu tu crime, nu tu violuri.

[Neuptolem]

:lol: A nu se intelege ca nu stiu aceste filme. Numai ca ideea biciuitoare de care ai zis nu reflecta exact 100% si filmul.
Am vazut Forrest, Silent of the Lambs, American Psycho-remake-ul doar din pacate. Cred ca si "La strada", prea vechi pt a ma impresiona. Nu sunt adeptul filmelor vechi si nici al celui european. Merg mai mult pe "ultimii 15-25 de ani - influente Hollywood", invatand din Thelma si Lousie, Pulp Fiction etc.
Cred ca Blowup l-as vedea, imi place cum suna.
De "Cele 400 de lovituri" nu am auzit. Nu este nici pe cinemagia.
Chiar crezi ca este nevoie pt o reusita in cinematografia de astazi sa cunosti filmele mai vechi? Nu inteleg asta. Poate par stupid...dar cum pot scrie ceva asemanator cu, sa zicem: "Fight Club", "Crash", "25th Hour" privind "La strada"? La asta ma refer...

[Neuptolem]

Poate e o disputa intre generatii aici. Sau intre Hollywood si Restul Lumii.
Ce zici insa de continuarea ideii mele? E buna sau de aruncat la cos si creat alta. No problemo! Eu sunt f flexibil...ma pot adapta si filmului european, am fost impresionat de "Filantropica", m-a uimit "Mon ange", dar nu stiu de ce emotia dupa aceste filme nu e aceeasi ca sentimentul ce apare dupa ce vezi: "Crash", "Stay", "Memoriile unei gheise".
Ca sa nu mai zic de "Braveheart"/"Legends of the Fall"/"The last of the Mohikans", te mai gandesti la "Padurea spanzuratilor"? Poate la roman. Sa se faca filme bune si la noi apoi vom discuta despre ele. Pana atunci, productiile americane detin suprematia.
PS: Vezi poll-ul "Ce filme preferi: americane, europene sau romanesti".

[Neuptolem]

Salut! Cum pot face totusi rost de: Fahrenheit 451, Blowup si Eclipsa? Mi se par mai potrivite pt genul meu de scris (momentan).
"Eclipsa" are un sinopsis aici pe cinemagia "Tema pt acasa!"
10X!

Sa nu deviez de la subiectul "Si totul era nimic..." sa mai zic ceva: nu am sa-l vad! 2 ore pretioase din viata mea sa le pierd? Sunt adeptul: "trebuie sa vezi si filmele proaste ca sa scrii ceva bun, sa stii de ce sa te feresti" insa acesta este atat de prost.... mai bine ascult Adrian Copilul Minune desi sunt dusmanul No.1 al acestui gen! :lol:
good bye!

[Neuptolem]

Am vazut si Fahrenheit 451. Dar nu imi mai amintesc exact...oricum vreau sa-l revad. Din asta s-a inspirat Equilibrium cu Christian Bale.
Imi poti da totusi o lista cu filme concludente pt arta scenaristicii? Dar sa nu semene cu tematica pt admiterea la UNATC.
10X!