dune film

[kubera]

Are cineva idee daca se are in vedere crearaea unui film dupa ciclul Dune.

Multumesc

[raptor]

.nu. daca te intereseaza e ala al lui lynch din '84 mai rasarit-in rest mai sunt halmarcele :sick: mai bine consoleaza-te k cartile(desi nu-s nici alea mare branza :sick: ,zic eu)

[radu83]

singurele ecranizari Dune sunt cea a lui Lynch (prin anii '80) si unele mai recente realizare de SciFi Channel. Din pacate ambele sunt jalnice in comparatie cu cartile.

din cate stiu eu, singurul proiect in derulare in ceea ce priveste cartile Dune este cel al SciFi Channel, care continua cu God Emperor of Dune & restul

[raptor]

...si de care, fie vorba intre noi, ar putea sa se lase, inainte s-o comita din nou...

[Pitbull]

Ecranizarea lui Lynch a fost unui dintre cele mai rusinoase cäcaturi comise vreodatä - te uiti la ea si zici, ca ardeleanul la girafä: "No, hai mä s-om mère, cä asè cèva nu ezistä!" :shock: :sick:
Ala mai recent, cel putin era cinstit. Ilustrare corectä, repede uitatä.
Oricum, cred din ce în ce mai mult cä, la fel ca "Lord of the Rings" (si multe altele), "Dune" e o carte virtualmente imposibil de "ecranizat" - cel putin în sensul clasic al cuvântului. E imposibil sä n-o trädezi.
Nu stiu, poate mä însel... dar nu väd CUM.

[Longshot]

aici nu cadem de acord. desi am sesizat aceeasi parere la mai multi, eu am vazut ecranizarea lui lynch ca prezentand o ilustrare mai corecta a cartii decat varianta miniserie facuta in mila a astora din urma. pe scurt, versiunea aia s-a apropiat mai mult de cum, citind cartea, imi imaginam eu personajele, designurile, intreaga lume a lui herbert adica.
problemele apar acolo cand incearca sa se aproprie mult de roman, adaugand naratiune si chiar monologurile personajelor, care, insa, nu functioneaza bine pe film (parca e telenovela si vorbesc singuri) iar mai incolo da chix cand mai sare si peste cateva perioade de timp, incercand sa comprime cat mai mult ditamai paginile alea si o comite at doing so.
daca ar fi sa dau note filmul ar lua un 6-7 iar miniseria 5.

[keyzer soze]

jodorowsky + h.r.giger + pink floyd + magma + dali = proiect abandonat pentru 'dune', anii '70

[cherryblossom]

super tare combinatia, mai ales ca Dali trebuia sa joace in film..

apoi a urmat De Laurentiis + Ridley Scott + Giger ... failure again...

[Pitbull]

@Keyzer & Cherry
Da, proiectul äla avea sanse sä fie "un fel de" "Dune", chiar bun, valabil cinematografic - desi îndepärtat de carte cam ca "Stalker" de "Picnic la marginea drumului", cu niste nebuni ca Dali (era vorba sä fie Shaddam, cum bine zici, Cherry), si Jodorowski! Atât de nebuni, cä si-au dat drumul la imaginatie pân-a särit devizul din tâtâni si nu s-a mai putut face filmul. Oricum, mostrele de conceptie plasticä pe care le-am väzut päreau sä aibä un inefabil al lor...

@Longie
In genere, sunt de acord cu observatiile tale, dar merg mult mai departe si zic cä principalele hibe ale filmului erau:
- Aerul general de BUTAFORIE; si nu "butaforie voitä", ca la Fellini, de pildä, nu "kitsch artistic", ca la Vadim - al lor, nu al ästora de-aici - ci butaforie STANGACE si PROST-GUST.
- Apropo de prost-gust: ce negativ splendid ar fi putut sä iasä din Vladimir Harkonnen, si ce caricaturä grotescä a iesit! La fel pentru Silvana Mangano, Sting, Brad Dourif... Personaje care-si pierdeau toatä complexitatea, profunzimea si subtilitatea din carte, si deveneau niste strämbäturi.
- Toatä mistica Arrakis-ului, a fremenilor, si a lui Muad'dib era MIMATA, nu COMUNICATA.
- Si ar mai fi o droaie de spus - dac-as avea timp si videoul nestricat, mi-as pune caseta si iar as trânti un cearsaf desfiintator - dar, ca s-o scurtäm, filmul scârtâia asurzitor din toate încheieturile (lucru cu atât mai strigätor la cer, cu cât de obicei Lynch nu prea scârtâie - sau o face voit!)

[cherryblossom]

si-au dat drumul la imaginatie pân-a särit devizul din tâtâni si nu s-a mai putut face filmul. Oricum, mostrele de conceptie plasticä pe care le-am väzut päreau sä aibä un inefabil al lor...

adica cele facute de Giger, nu? tare tipul, s-a vazut mai tirziu in seria Alien..

[radu83]

"Dune"[/i] e o carte virtualmente imposibil de "ecranizat" - cel putin în sensul clasic al cuvântului.

Nimic nu e imposibil. Dar ecranizarea cu succes a unei astfel de serii mi se pare improbabila in cel mai bun caz.

Sunt prea multe elemente diferite care trebuie concentrate intr-o scena de film. Lynch incercat si a dat tot ce a putut la momentul respectiv. Rezultatul e jenant doar din punctul de vedere al fanilor Dune. Pentru cei care n-au citit cartea, filmul este probabil unul bunicel...

[Pitbull]

Ba mä cam tem cä-i prosticel, ba chiar foarte tâmpitel.
Drept e c-am vorbit pe scurt mai sus, punctând doar câteva idei, si insistând pe relatia cu cartea - dar nu e numai atât. Filmul e RAU LUCRAT, diletant! E inestetic si schilod ca meserie si artä cinematograficä, nu numai comparativ cu romanul. (Crede-mä, am avut de-a face cu oameni pe care i-a dezgustat FARA sä fi citit cartea, si nu erau veniti cu pluta. Unul, chiar, s-a hotärât definitiv sä n-o mai citeascä, si de-atunci n-am mai reusit sä-l conving, neam!)

[gionloc]

filmu asta a fost prea mult amanat, transmis de la un regizor la altul... in faza jodorovsky dali floyd poate iesea ceva...
Lynch voia sa-l faca alb-negru, avea unanume concept sonor... dar s-a lovit de dorintele lui Laurentis. pana la urma 50 de milioane USD s-au cam dus naibii cu filmu asta. tot Lynch a mai recuperat ceva cu Blue Velvet, da nu destul, asa ca prin 87, parca, de Laurentiis Entertainement Group (DEG) a cam dat faliment.
eu nu am citit cartea si filmu am cautat sa-l vad numai fiindca era un esec (considerat de critica) si ca eu am o relatie speciala cu filmele regizorului :huh: . apoi tocmai aici e buba, necitind cartea nu prea stiu de ce sa ma agat la filmu asta. l-am vazut o data si, in afara unor fete si a genericului, nu prea mai imi amintesc nimic. dar stiu senzatia traita: m-a cam plictisit.

[Pitbull]

Gionloc, ai pus degetu' pä chestiune.
Reactia ta fatä de "Dune" e SIMPTOMATICÄ pentru orice spectator cu un nivel cel putin normal al perceptiei si cunostintelor cinematografice, si lipsit de orice päreri si impresii preconcepute.
Sunt de acord cu tine cä incredibilul esec al acestui "Dune" se revendicä de la producätor. Stim bine cä, în perioada aia, De Laurentiis era complet depäsit de vremuri (ca sä fiu gingas si sä nu spun "senil de legat"), dupä cum a demonstrat si penibilitatea "King Kong", în regia lui Guillermin - care în "The Towering Inferno" si "Death on the Nile", ca sä dau doar douä exemple, dovedise cä mäcar MESERIA o cunoaste. Nu mai era acelasi Dino De Laurentiis care obläduise cândva "Noptile Cabiriei" sau "Oul de sarpe" (un film unde, pe lângä regia lui Bergman, si PRODUCTIA era o operä de artä în sine! Nu oricine ar fi putut coordona acea incredibil de meticuloasä si expresivä reconstituire a Berlinului de la începutul anilor '30). Dar, pus fatä-n fatä cu S.F.-ul si cu nivelul estetic, tehnic si financiar al filmelor din anii '80, bietul Dino a clacat. Se observä clar cä aerul de însäiläturä al filmului provine de la un producätor care tine frâiele gospodäriei cu mâini tremurätoare si anchilozate, si gândeste într-un stil desuet.
Ceea ce spui despre intentiile estetice ale lui Lynch dovedeste si mai mult cä omul nu-i un tâmpit, si a ratat proiectul pur si simplu printr-o fenomenalä lipsä de comunicare cu patronul. Personal, nu sunt de acord cu un "Dune" alb-negru, dar recunosc în aceastä idee semnul unei conceptii artistice substantiale. Pe de altä parte, nu-l prea väd pe Lynch fäcând un "Dune", hai sä-i zicem, "adevärat". Cea mai mare sansä a lui ar fi fost sä facä un film foarte bun, dar numai INSPIRAT din "Dune". Universurile lui David Lynch si Frank Herbert sunt pur si simplu prea diferite, iar o conjunctie între ele nu i-ar putea face dreptate nici unuia, nici celuilalt - în cel mai bun caz, generând un produs de facturä tertä (compozit, sau complet inedit).
Din päcate, n-a fost sä fie "cel mai bun caz", ci opusul lui: una dintre acele situatii exceptionale când întâlnirea dintre o mare carte, un mare regisor si un (fost) mare producätor o dä în barä lamentabil. Nu s-au pupat, ce sä-i faci...?
Si cred cä ästa e singurul punct de real interes al filmului "Dune" - este un "caz" de esec aparte, care ca atare meritä atentie. Pentru cine vrea si are minte sä priceapä, aici sunt lectii importante de învätat.

[Nae]

jodorowsky + h.r.giger + pink floyd + magma + dali = proiect abandonat pentru 'dune', anii '70

pacat... i can see it in front of my eyes... great combo...

@Pit...
iti dau dreptate in ceea ce priveste Dune. adica o ecranizare a cartii nu se poate face, pentru ca idea cartii este prea mare, si undeva filmul va trada cartea (LOTR, la fel.) intr-un punct.
in ceea ce priveste filmul lui Lynch din anii 80, it was rotten, true true... Lynch simplu nu este genu' de regizor care sa stie sa umble cu multi oameni. el isi face filmele lui ciudate (in felul lor unic), si n-ar putea prinde nici macar idea Dune-ului lu' Frabk Herbert.
un Kurosawa (mai modern, ce-i drept), poate.

p.s. ma bucur ca nu s-a incercat George Lucas inca la ideia asta...

[Pitbull]

Lynch simplu nu este genu' de regizor care sa stie sa umble cu multi oameni. el isi face filmele lui ciudate (in felul lor unic).

Cä bine zici! Cum sä se potriveascä zona de superproductie a lui "Dune" cu profunzimile läuntrice ale lui Lynch? EVENTUAL, el ar fi rimat cu povestea lui Paul si a Kwisatz Aderach-ului, cu contextul Bene Gesserit... Dar TOT rämâne un regisor prea personal, ca sä "ecranizeze" un prozator la rândul lui prea personal.

si n-ar putea prinde nici macar idea Dune-ului lu' Frabk Herbert.

Nu "ideea", cä tâmpit nu-i. STAREA nu-i aceeasi. UNIVERSUL nu-i acelasi. SIMTIREA ARTISTICA nu-i aceeasi.

un Kurosawa (mai modern, ce-i drept), poate.

Cine stie...? In fond, Kurosawa a ecranizat, cu o admirabilä fidelitate fatä de CONTINUT si SENSURI (desi situational le-a transpus în "alte vremuri, alte încäperi", Shakespeare, Gorki, Dostoievski...

ma bucur ca nu s-a incercat George Lucas inca la ideia asta...

Mira-m-as. Lucas le are pe-ale lui.
CRED, asa, la troznealä, cä un bun ecranizator al lui "Dune" ar fi putut sä fie, în principiu, David Lean. Vezi "Dr. Zhivago", "Lawrence of Arabia", "Oliver Twist"... Lean are acel talent aparte de a prelua adevärul unei surse de inspiratie (prozä, istorie), si a-l prelucra färä sä-l trädeze, dar si cu creativitate.

[gionloc]

cateva questii despre mediul in care DUNE a fost realizat.

am luat cele doua carti pe care le am despre Lynch si am recitit cateva pasaje privitoare la Dune. Michel Chion a scris o carte plina de 'povesti de culise' despre Lynch ('David Lynch', Editions de l'Etoile/Cahiers du Cinema, Collection 'Auteurs', Paris, 2001), toate astea deschid apetitul pentru a-i vedea filmele si cred ca pe ansamblu cartea e pe gustul regizorului fiindca nu cauta sa dezlege misterele filmelor sale (asadar nu pune cruce filmelor, ci pe alocuri adanceste misterele incat te intrebi daca i-o fi placut cumva si Blaga lui Chion). Martha Nochimsson ('The Passion of David Lynch' - University of Texas Press, Austin, 2003) scrie o carte axandu-se pe hermenutica filmica, punctand pe alocuri unele elemente legate de tehnica realizarii filmelor.

sper ca randurile de mai jos contureaza contextul in care filmul a fost realizat si ca asta ar explica mai bine de ce filmul arata asa. lucrurile pe care le-am adus aci is reproduse mai cu seama din cartea lui Chion.

Dupa ce a facut "Omul Elefant' pentru Brooksfilm, avand un mare succes mondial, lui Lynch i-au inaintat cate o oferta George Lucas si Francis Coppola. toti se intrebau de ce nu mai vrea omu sa lucreze cu Mel Brooks, daca lucrurile au mers asa bine; se pare ca au fost doua probleme: pe de o parte Mel Brooks l-a supravegheat foarte foarte atent pe Lynch in faza de post productie, nelasandu-l sa monteze filmul asa cum si-ar fi dorit, iar apoi, dupa ce Brooks a pierdut multi bani cu History of the world I, nu a mai dorit sa se lanseze in proiecte nesigure.

George Lucas i-a oferit regia Intoarcerii lui Jedi in 1981. motivele pentru care Lynch a refuzat proiectul sint clare si distincte: o data ca nu dorea sa realizeze un sequel fiindca l-ar fi obligat sa reia si sa respecte o poveste si personaje deja create, apoi asta nu putea fi pelicula lui, ci tot de numele lui Lucas ar fi fost legat proiectul.
Coppola era 'pe val' si dorea sa revolutioneze mersul cinematografic american prin societatea sa Zoetrope, asa ca a incercat sa-i atraga pe Wim Wenders, Werner Hertzog, Dusan Makavejev inspre casa lui de productie de langa San Francisco. Si pe Lynch l-a chemat acolo oferindu-i posibilitatea de a-si implini noul proiect, 'Ronnie Rocket', povestea unui bonom masurand un metru, functionand pe baza curentului alternativ si avand probleme psihice. Dar Zoetrope da faliment la finele lui 81, asa ca proiectul lui Lynch abia acum, in 2005, pare a fi repus in discutie pentru a fi realizat.
In timpul sederilor la Coppola, Lynch il intalneste pe Sting pe care-l va distribui in Dune. o greseala a fost si faptu ca in campania de promovare a filmului se marsaluia pe faptu ca in film apare vedeta rock STING, cand el are un rol de mica intindeere.

in 75 un proiect de ecranizare a cartii lui Herbert esuase. a fost facut un alt proiect de catre Jodorovski impreuna cu producatorul francez Michel Seydoux. Jodorovski dorea sa faca un proiect grandios, cu Dali in rolul Imparatului, dar si ca scenograf alaturi de sculptorul Giger (care va lucra mai tarziu cu Ridley Scott la Alien). Dorea sa-i aiba in echipa pe Orson Welles, Mick Jagger, GLoria Swanson, Alain Delon sau Pink FLoyd. pentru inceput proiectul primeste 2 milioane usd, dar imediat Hollywoodul iese din ecuatie, iar Dali se cearta cu Jodorovski.

in 78 drepturile de ecranizare is cumparate de Dino de Laurentiis. Il contacteaza pe Ridley Scott pentru regie, iar pentru scenariu pe Randolph Wurlitzer (care lucrase la Coming Home, iar in 93 a fost coscenarist la Little Buddha). zvonuri erau ca scenariul lui nu a fost acceptat fiindca era privita ca deplasata optiunea realizatorului (a lui Wurlitzer) de a plasa in centrul filmului relatia incestuoasa dintre Paul si mama-sa. Oficial proiectul a fost abandonat fiindca scenariul nu ar fi fost terminat, iar Ridley Scott a inceput sa lucreze la Blade Runner.

Rafaella de Larentiis, fiica lui Dino, a intrat in ecuatie si a zis ca ar trebui sa faca un SF diferit de tot ceea ce se cunoastea atunci (in ciuda lui Star Wars). ea tocmai vazuse Omul Elefant si gandea ca Lynch ar fi bun pentru a face un film 'al personajelor si al sentimentelor'. cand l-au sunat, Lynch povesteste ca nici nu auzise de romanul lui Herbert si ca el intelesese din prima conversatie ca e vorba de un film despre o fata numita June :lol: .

si, dupa atata text, iata si partea interesanta!!! contractul negociat de Lynch cu DEG prevedea urmatoarele:

Lynch va face o trilogie Dune, unde va avea voie sa faca scenariul, dar acesta va trebui acceptat de producator (abia a treia varianta a scriptului peliculei din 84 fost acceptata), apoi totul avea nevoie de girul lui Herbert. conditia lui Lynch: sa primeasca banii cu care sa-si faca Blue Velvet si Ronnie Rocket. Laurentiis era cam optimist, el incheind si cu Kyle MacLachlan un contract pentru cinci filme.

filmarile au avut loc intr-un studio din Mexic, unde au intampinat tot felul de probleme: li se cereau bacsisuri, studioul era intr-o zona siderurgica, asa ca poluarea ingreuna filmarile, aveau probleme cu miile de figuranti, au fost nevoiti sa apeleze la armata mexicana. apoi erau probleme intre Lynch si Laurentis. Rafaella povesteste ca relatia lor a fost ca un mariaj fortat unde la fiecare doua-trei luni izbucnea cate un conflict epuizant. apoi Laurentiis filma in paralel in aceeasi zona Conan II, asa ca Lynch se mai certa si cu regizorul filmului astuia, Richard Fleischer.

Dupa premiera si in fata criticilor negative, Lynch nu va apara niciodata filmul pe de-an-tregul fiindca nu-l considera al sau. el regreta faptul ca nu l-a putut face mai lung si mai abstract, alb-negru si regreta ca nu a avut intregul control asupra productiei, ceea ce nu se va mai intampla de atunci incolo, el fiind dispus sa primeasca un salariu si un buget mult mai mic ca sa-si poata duce proiectele asa cum le simtea.

Martha Nochimsson vorbeste de existenta unei versiuni lungi a filmului, ca ceea ce am vedea noi pe casede, dvd, cduri nu e decat versiunea 'Director's cut' a productiei. Dar Lynch nu i-a confirmat niciodata in discutiile lor faptul ca ar exista intr-adevar o versiune 'completa' a filmului, asa ca si in cartea ei e discutata tot pelicula intrata in uz.