Filmul si realitatea cotidiana

[Bubu]

CLISEU DE BAZA: Filmul romanesc trebuie ancorat in realitate.

====================

La buletinul de stiri de la ora 8 aflam povestea lui Vasile. Vasile Goanga, din satul Urlati, se imbata manga si o transeaza pe Gigela. Gigela e concubina lui Vasile Goanga. Pe urma o transeaza si pe mama lu' Gigela, pe ta-su, pe matusa lu' tasu lui Gigela. Ia o pauza de un sfert de ora, timp in care iese in curte si violeaza cateaua. Dupa ce o violeaza o supune la perversiuni (sexuale). Pe urma se suie la volan si conduce sub influenta alcoolului - in stare avansata de ebrietate, care va sa zica - pana e prins de organul abilitat, politistul Nicu Duduloi. Finalmente aflam ca Vasile e suferind cu bibilica, suferind cu vezica , suferind cu cazierul si are nevoie de 4000 de para pentru o inima noua.

Realitate? Hm. A sustine ca un buletin de stiri cauta cu orice pret realitatea ar fi absurd. Principiul de baza e SENZATIONALUL. Realitatea nu e intotdeauna senzationala. Si nici complet neagra. Hai sa fim cinstiti: cati dintre noi cunosc pesti, mardeiasi sau tarfe? Ok, i-am vazut pe strazi si ne sunt bagati pe gat pe micul ecran, dar realitatea noastra nu intra in aceasta sfera. Suntem oameni obisnuiti, mergem la serviciu sau la facultate, lucram, iubim, visam, bem bere cu prietenii, ne plimbam prin parc, mergem la fim sau la teatru. Cati dintre prietenii noastri au fost violati sau au violat la randul lor? Ce realitate mai e si asta?

Priviti filmul romanesc si comparati-l cu un buletin de stiri. Asemanarea e izbitoare. Insa la buletinele de stiri senzationalul prinde. Filmul romanesc nu mai beneficiaza de acelas avantaj. Nimeni nu are chef sa urmareasca o stire de 5 minute in 2 ore. Un lucru pe care iubitii nostrii regizozauri - si regizori mai tineri, din pacate - nu-l constientizeaza. Inca.

[lynx]

Poate regizorii se gandesc ca numai acest <senzational> poate aduce spectatori in sala? Nu stiu, ma intreb si eu. Sau poate unii doresc sa obtina astfel succesul pe pietele externe de film, ca aia ar fi mai interesati de <latura sordida> a societatii romanesti. Am auzit ca Maria a si fost vandut pe la nu stiu cate posturi nemtesti de televiziune. Le place nemtilor asa ceva? Poate regizorii romani nu mai dau doi bani pe spectatorul autohton?

[Bubu]

Opinia mea este ca un artist veritabil se daruieste total publicului. O face fara sa devina un pres, fara sa practice "prostitutia cineamatografica", la fel cum o face un mare actor.

Principiul e greu de definit. Chaplin era foarte bun la treaba asta. Facea filme de arta care erau in acelasi timp si succese de casa.

Din contra, un ratat se foloseste de formule. Un ratat nu traieste niciodata bucuria unei sali pline, sentimentul pe care il ai atunci cand sala vibreaza pe aceeasi lungime de unda cu tine. De aici si recuzita de clisee (prostituata-cu-suflet-de-aur, drogatul, revolutionarul, bisnitarul etc.)

===================

Sigur, nu toti regizorii sunt Chaplin. Totusi e preferabil un regizor sincer si modest unei facaturi cu pretentie de mare hartist. Unui hartist care nu a inteles ca intre el si public nu exista nici o punte de comunicare.

[PoliFanAthic]

Odata si a doua oara, dar e de ajuns. Nu spun ca nu este un exercitiu interesant, sa faci dintr-o stire un film, daca e sa privim situatia din acest punct de vedere. Este clar insa, ca prea mult seamana intre ele filmele romanesti. Pe cand, ma intreb eu, un film care sa se bazeze pe o poveste care sa se poata aplica oriunde? O poveste nemuritoare. Ne gandim ca, hmmm, uite, ala-i un film american-in sens rau. Noi, ca romani. De ce n-ar spune si altii acelasi lucru, mai ales dupa ce tot revad aceleasi teme?

[Bubu]

Este un exercitiu, unul bun, insa in masura in care e un exercitiu SINCER. Pe la noi, un regizor judeca in felul urmator:

"Vreau sa fac un film. Ce subiect sa aleg? Unul dramatic. Unul social. De unde ma pot inspira? Din presa. Ia sa vedem: o mama cu 10 copii se prostitueaza pentru a supravietui. Ok, subiect valabil."

Ca la piata:

"Vreau sa fac o ciorba. Ce legume sa aleg? Unele dietetice. De unde ma pot inspira? Din Sanda Marin. Ia sa vedem: ciorba de cartofi cu ardei si rosii. Ok, reteta valabila."

Asa iese pe interval Maria. Maria-prostituata-cu-suflet-de-aur-care-se-prostitueaza-pentru-a-supravietui. Cliseu standard, de la bursa mass-media de clisee standard.

[lynx]

Si daca publicul romanesc vrea filme gen <Garcea si oltenii>? Ce ne facem? L-am vazut pe 1 decembrie, ca nu m-am dus sa-l vad la cinematograf. Oribil! In acest caz, va intreb- oare publicul roman de film este atat de imbecil? Cica a avut cele mai mari incasari acest pseudo-film!

[Leonard Pyron]

Daca vrea sa vada Garcea trebuie satisfacut rapid pt ca asta nu poate duce decat la aducarea lui si iplicit la emancipare. Azi Garcea si Surprize, maine La Bloc si Din Dragoste... In cam 20 de ani se poate ajunge la Dude where`s my car?

[Bubu]

Garcea si oltenii e vizionat de fanii Vacanta Mare. Un film cu Divertis ar fi vizionat de catre fanii Divertis (care sunt mai putini la numar comparativ cu fanii Vacanta Mare).

Nu vad nici o problema in diversitatea unor gusturi. Asta inseamna DIVERSITATE.

======================
Azi Garcea si Surprize, maine La Bloc si Din Dragoste... In cam 20 de ani se poate ajunge la Dude where`s my car?
=====================

De ce nu? Diversitatea implica si pelicule de proasta calitate. Important e ca publicul sa poata alege.

[lynx]

Totusi, publicul de TV nu este acelasi cu publicul de cinema. Publicul de cineva este, teoretic, <mai rasat si mai bogat>. Nici asteptarile lor nu sunt identice. La TV s-ar pune mai mult accentul pe distractie, la cinema trebuie sa existe ceva in plus. Sunt curioasa, ce a determinat publicul roman sa mearga la <Garcea si oltenii> si sa dea bani pe bilet, ceva care sa nu fi vazut inainte la TV?

[regedit]

si televizorul este platit ... prin abonamentele la cablari si prin reklama care o suporti ... intr-adevar e mai ieftin ca cinematograful !

nu consider ca publicul este neaparat diferit. publicul poate fii acelasi sub umbrela altor asteptari ce e drept.
daca ma duc regulat la teatru asta inseamna ca nu mai uit la TV ?!

[Bubu]

Totusi, publicul de TV nu este acelasi cu publicul de cinema. Publicul de cinema este, teoretic, <mai rasat si mai bogat>.

=================

Aici e buba. Nu este. Publicul e public. E divers. Cei rasati si rafinati formeaza doar o categorie. Din pacate cinematografia romaneasca mizeaza doar pe acestia.

Finding Nemo nu e o pelicula "rasata si bogata". Dar nici kitsch ordinar nu poate fi etichetat. E un film placut, la care mergi cu familia intr-o seara de duminica. E noevoie si de asemnea filme. Cel putin publicul romanesc simte nevoia.

[lynx]

Da, publicul romanesc are nevoie si /sau poate mai ales/ de filme precum Finding Nemo sau Shrek, de exemplu. Pot sa cred ca fanii Vacanta Mare s-ar duce sa vadã si astfel de filme - care pana la urmã iti oferã în special distrcaþie si buna dispozitie, ca la TV -, insa nu prea imi vine sa cred ca ar gusta altfel de filme - care mai ofera si ceva in plus.

[Bubu]

Vacanta Mare nu practica un umor absolut original. Anglia exceleaza in umor scabros/grosier/macabru. Mister Bean, Monty Phyton sunt cateva exemple. Si nu doar in Anglia, si nu doar in timpurile moderne. Comedia del Arte, Decameronul, scrierile lui Rabelais fac parte din aceeasi familie. Scena cu Gargantua incalzindu-si nucile la flacara semineului e doar un exemplu (ghiciti voi care nuci ). Daca e facut cu imaginatie, daca exista verva si genul acesta de umor poate fi valabil. Sa nu uitam ca toatele filmele celor de la MP au fost regizate de Terry Gillian. Cei de la Vacanta Mare n-au avut sansa unui regizor de calibru.

[lynx]

Apropo, de <sansa unui regizor bun>. Ce dracu o fi cautat regizorul ala strainez la <Garcea si oltenii>?. Ce, nu mai sunt regizori pe plan local? As fi inteles daca era un regizor strain de valoare, dar asa....

[coco]

Desigur cinemagicieni, nu reusiti decât sa generati un trist haos mental care va conduce la formularea binecunoscutelor opinii despre film:
un amalgam de vorbe si concepte insuportabile si inutile.

Mult mai grava, în ceea ce priveste consecintele actiunilor voastre este aparitia unui cler educat sã interpreteze filmele. Astfel ajungem la ironia finalã: nevoia de a crea o nouã 'traditie' teologicã pentru a o înlocui pe cea veche. Cinemagia oferã un exemplu grãitor pentru contradictia criticului de film, cea de simultanã rebeliune împotriva ordinii
si traditiei, dublatã de nevoia insistentã de o nouã, cinematografie.

"Totul se schimba nimic nu se contracta"
Newton

[lynx]

Coco, cred ca haosul este in mintea ta!

[PoliFanAthic]

Astfel ajungem la ironia finalã: nevoia de a crea o nouã 'traditie' teologicã pentru a o înlocui pe cea veche. Cinemagia oferã un exemplu grãitor pentru contradictia criticului de film, cea de simultanã rebeliune împotriva ordinii
si traditiei, dublatã de nevoia insistentã de o nouã, cinematografie.

Stai, ca nu inteleg ceva...adica noi suntem critici de film? :roll:

[wulfila]

Mult mai grava, în ceea ce priveste consecintele actiunilor voastre este aparitia unui cler educat sã interpreteze filmele. Astfel ajungem la ironia finalã: nevoia de a crea o nouã 'traditie' teologicã pentru a o înlocui pe cea veche. Cinemagia oferã un exemplu grãitor pentru contradictia criticului de film, cea de simultanã rebeliune împotriva ordinii
si traditiei, dublatã de nevoia insistentã de o nouã, cinematografie.

Oscilezi haotic:traditie versus antitraditie,spui tu.Si evolutia unde o incadrezi?
Pana si Newton a fost un "antitraditional" benefic.