Hitchcock forever

[herbert]

Filmele lui Alfred Hitchcock nu ma plictisesc niciodata. Este regizorul pe care-l „frecventez” des, la fel cum se intampla cu Tarkovski, Fellini, Bergman, Kubrick, Antonioni...
S-a spus - si eu cred - ca filmele lui Hitchcock nu sunt altceva decat reflectarea - prin ricoseu artistic – a complexelor si a fobiilor sale... (De fapt, ce altceva poate fi opera unui mare si autentic artist?). Despre maestrul suspansului – va amintiti: sentimentul nelinistii/fricii tot mai mari în fata pericolului necrutator care vine peste tine - circula tot felul de legende si anecdote. Un amestec de realitate si de fabulatie care starneste pentru acest regizor - si asa destul de glorios – un interes si mai mare. Iata doar cateva dintre aceste „intamplari”, culese de mine in saptamana cand am privit 7 filme de Hitchcock.

despre frica pedepsei: la varsta de 7 ani Alfred Hitchcock a fost dat la colegiul iezuit “St. Ignatius” din Londra, unde domnea un regim foarte sever. Pentru neascultare sau alte mici greseli, baietii erau batuti cu o vergea groasa de guma. Dar locul si timpul cand urma sa fie aplicata pedeapsa era ales chiar de cel pedepsit si aceasta amanare a unei pedepse iminente îl teroriza pe copil cateva zile. Poate ca din aceasta asteptare a pedepsei s-a nascut suspansul lui Hitchcock.

despre frica de politisti: o data, în copilarie, pe cand avea vreo 5 ani, tatal l-a pedepsit într-un mod foarte original pe micutul Alfred, trimitandu-l cu un biletel la o circa de politie locala. Politistul a citit biletul scris de domnul William Hitchcock si l-a închis pe copilul „nescultator” într-o celula pentru cateva minute. Tot restul vietii sale Hitchcock s-a temut de politisti si, din aceasta cauza, n-a condus niciodata masina...

despre complexul femeii: Hitchcock suferea din cauza obezitatii sale si era convins ca nici o femeie nu-l va iubi vreodata. A ramas virgin pana s-a casatorit. Cand s-a casatorit, la 25 de ani, n-a mai avut ochi decat pentru sotia sa. Dorintele refulate s-au transformat în complexe pe care Hitchcock le-a „razbunat” într-un mod original în filmele sale, în care imaginea femeii era „concurata” de cutit, zabrele, catuse, foarfece, ghilotina... Mai ales blondele îl înfuriau si-l faceau sa-si piarda cumpatul. Exista o binecunoscuta istorie: Hitchcock statea la un pahar de vorba, dupa lucru, cu un scenarist si dupa mai multe pahare companionul sau rosti numele lui Ingrid Bergman. Regizorul a avut o izbucnire isterica: „Ingrid a fost îndragostita de mine timp de 30 de ani, a fost nebuna dupa mine... Sarea peste mine în pat, plangea, urla...”.

despre frica în fata problemelor vietii cotidiene: Hitchcock era foarte neputincios în fata problemelor vietii cotidiene si nu se descurca deloc fara sotia sa, Alma Reville. O data aceasta s-a retinut mai mult timp la prietena sa, actrita Anne Baxter, întorcandu-se acasa tocmai spre seara. Dupa aceasta întamplare Hitchcock a urat-o într-atat pe Baxter, ca nu i-a mai propus nici un rol în filmele sale.

despre cum Hitchcock nu iubea oamenii si se temea de ei: Din cauza defectelor fizice si a sensibilitatii sale ranite, Hitchcock a fost din copilarie un singuratic si nu se simtea deloc bine printre oameni. Devenind regizor celebru, el evita în mod demonstrativ orice receptie sau petrecere. Distractia sa principala au fost glumele vulgare si de o oarecare cruzime pe seama celorlalti... De pilda, unei actrite care locuia într-o casa cu încalzire centrala, Hitchcock i-a trimis doua tone de carbuni, altei actrite i-a trimis în ziua ei de nastere 400 de pesti afumati, desi stia ca actrita nu suporta mirosul de peste. Pe un cunoscut actor la invitat la un “carnaval” si cand acesta a sosit într-un costum de sultan turc, a constatat cu surprindere ca restul oaspetilor erau îmbracati în smoching. Melanie Griffith îsi aduce aminte cu groaza ca pe cand avea 5 ani, Hitchcock i-a daruit o papusa - pusa într-un mic sicriu de pin - care semana cu mama actritei.

Iata si topul meu din filmografia lui Hitchcock:
1. Vertigo (Ameteala), 1958;
2. North by Northwest (La nord prin nord-vest), 1959;
3. The Birds (Pasarile), 1963;
4. Psycho (Psihoza), 1960;
5. Strangers in a Train (Staini in tren), 1951;
6. Notorious, 1946;
7. Family Plot (Complot de familie), 1976;
8. The 39 Steps (39 de trepte), 1935;
9. Rebecca, 1940;
10. Spellbound (Fascinatie), 1945;

[MinRep]

Era nevoie de un refresh despre Hitchcock pe CineMagia. Multumim, herbert! 8)

Filmele lui Alfred Hitchcock nu ma plictisesc niciodata.

Cred ca pot sa pornesc de la afirmatia asta. Nu stiu cat la suta din filmele Maestrului am vazut (probabil nici jumatate), dar pe aproape fiecare l-as revedea oricand. Favoritele sunt, fara indoiala, "Vertigo", "Psycho" si "Dial M For Murder" (fara sa fie toate pe primele trei pozitii in varful topului). Imi mai plac "Rebecca", The Lady Vanishes", "Rear Window", "Pasarile" si, bineinteles, cine nu adora "North By Northwest", oricat de multe ii reproseaza unii?!

Toate operele semnate Hitch provoaca 'fascinatie', fie ca acesta este hranita de mister, de umor sau de amandoua in acelasi timp. Hitchcock este un cineast al propriilor traume si obsesii, consolidand una dintre cele mai trainice cariere regizorale din aceleasi cateva teme, reluate de fiecare data fara sa-si piarda din farmec.

[EgoN]

Distractia sa principala au fost glumele vulgare si de o oarecare cruzime pe seama celorlalti... altei actrite i-a trimis în ziua ei de nastere 400 de pesti afumati, desi stia ca actrita nu suporta mirosul de peste.

cum am fost patruns de spiritul lui hitchcock, nu mi-am putut stapani impulsul de a aduce o umila contributie snoavelor atat de frumos povestite de herbert:
http://www.rei.org/JPN/Tokyo/Smalls/...imaya-fish.JPG

[notorious]

despre frica de politisti: o data, în copilarie, pe cand avea vreo 5 ani, tatal l-a pedepsit într-un mod foarte original pe micutul Alfred, trimitandu-l cu un biletel la o circa de politie locala. Politistul a citit biletul scris de domnul William Hitchcock si l-a închis pe copilul „nescultator” într-o celula pentru cateva minute. Tot restul vietii sale Hitchcock s-a temut de politisti si, din aceasta cauza, n-a condus niciodata masina...

way to go lui herbert, pt noua abordare a acestui topic pe care il credeam inchis - hitchcock.

kestia de mai sus am citit-o si eu pe imdb, dar n-am inteles niciodata... ce scria pe biletul ala, totusi ??

[Serghei]

M-a intrebat cineva ce semnificatie au pasarile din The Birds.

[MinRep]

Ceva ce am cules de pe internet acum ceva timp, cand ma fascina mitul lui Pygmalion si treceam din motiv in motiv si simbol in simbol la Hitchcock...


O prima varianta ar fi o conceptie potrivit careia pasarile combina atat elemente masculine cat si feminine, daturita dualismului trasaturilor acestora: pe de o parte pasivitate, delicatete in miscare, pe de cealalta ghearele si ciocurile ascutite. Aceasta conceptie se aplica, insa, mai mult operei lui Hitchcock in general. Pasarile sunt un motiv central al acesteia, iar un alt exemplu celebru este "Psycho", unde - intr-o camera umpluta cu pasari impaiate - Norman Bates ii spune lui Marion(?) ca ciuguleste ca o pasarica (sau ceva de genul). Aici, evident, teoria functioneaza, Bates fiind o pasare de prada, iar Marion (oare asa o chema?) o "pasare" mai delicata, neintalnita (inca) pe peretii criminalului.


Referitor la "Pasarile" exclusiv, vine o alta interpretare... Dafne du Maurier a scris cartea folosindu-se de frica pe care al doilea razboi mondial a indus-o lumii. Hitchcock a schimbat insa acest lucru si si-a concentrat filmul pe personajul feminin, interpretat de Hedren. Si ce surprinde la acest personaj este "perfectiunea", raceala, atitudinea usor intepata, o feminitate care Maestrului ii displacea. Astfel, atacul pasarilor este un mod de a-i detrona superioritatea, de a o deperfectionaliza. Prin folosirea ciocului si a ghearelor (asta in legatura cu interpretarea de mai sus), pasarile o "supun" pe Melanie (?, iarasi).


Bineinteles, mai sunt si alte aspecte ale motivului pasarilor. O pedeapsa asupra omenirii, oare? Sunt interpretari si de ordin psihanalitic (unde Hitch este fascinat de mitul lui Oedip, de exemplu). E m ult de zis...

[notorious]

intr-o camera umpluta cu pasari impaiate - Norman Bates ii spune lui Marion(?) ca ciuguleste ca o pasarica (sau ceva de genul).

ii mai spune de asemenea (da, marion crane o chema !) - 'mama mea este la fel de blanda ca si oricare din pasarile astea impaiate'... dar oare asa sa fie ? :shock: chiar din contra !

i guess minrep has an answer for everything.

[Serghei]

Bineinteles,mai sunt si alte aspecte ale motivului pasarilor.

De asta ar fi fost bine sa existe o discutie despre textul lui Umberto Eco privind Suprainterpretarea

Pygmalion...Oedip

Nu vad legatura cu pasarile.Mai probabil ar avea descendenta in mitul lui Prometeu.

O pedeapsa asupra omenirii, oare?

Cred ca filmul ar trebui sa aiba o nota de subsol cu trimitere catre Biblie(plagile din Egipt).
P.S.E Melanie.

[MinRep]

Nu vad legatura cu pasarile.Mai probabil ar avea descendenta in mitul lui Prometeu.

Pygmalion e din "Vertigo". Din motiv in motiv am ajuns la pasari... Mitul lui Oedip nu este central in "Pasarile" (mai mult in "Psycho", "Strangers on a Train"), dar este amintit in film.

Despre Prometeu, nu stiu... Nu am gasit nimic in aceasta directie, dar e drept... pasari mancand din oameni...


P.S.: Continuarile la "The Birds" - pe care eu nu le-am vazut - pot aduce si alte lamuriri.

[Alex Leo Serban]

5. Strangers in a Train (Staini in tren), 1951;

nu ma pot impiedica: este 'strangers on a train'!

in privinta 'pasarilor', 2 anecdote;
una se leaga de marele claude levi-strauss (antropologul structuralist, blabla), caruia nu i-a placut filmul pt ca - spunea el - 'nu vezi nicaieri o pasare rahatindu-se'... :shock: :lol: :w00t: (kestia asta am pus-o si in txtul din urm. nr. al 'ideilor in dialog'); nu pot decit sa observ ca levi-strauss n-a vazut parodia lui mel brooks - 'high anxiety' - unde pasarile doar asta fac!
a doua e propria 'interpretare' a lui hitch, care ne atragea atentia ca - la-nceputul filmului - pasarile sint in colivii iar oamenii afara, iar la sfirsit este invers...

[herbert]

nu ma pot impiedica: este 'strangers on a train'!

ce-ar fi daca ne-am impiedica toti...
macar unul sa paseasca drept si demn.
thanks.
si o intrebare, ca tot esti poreclit o enciclopedie ambulanta.
e corecta aceasta definitie a lui Godard despre cinema pe care am retinut-o eu candva, undeva, dar nu pot verifica?
varianta mea suna asa: "vis cu fata la ecran visat de mai multi oameni in acelasi timp". e ceva impiedicat (de redactat aici)?
multumesc anticipat.

[nume]

"Nu te apleca decat pentru a iubi. "

Te poti apleca dupa sapun?

Adica ...

corecta aceasta definitie a lui Godard despre cinema pe care am retinut-o eu candva, undeva, dar nu pot verifica?
varianta mea suna asa: "vis cu fata la ecran visat de mai multi oameni in acelasi timp". e ceva impiedicat (de redactat aici)?
multumesc anticipat.

[herbert]

@nume
se pare ca esti offtopic.
scrii cumva la scenariul "sapunul de la baie" si nu poti iesi din interval/univers?
il rog pe MinRep sa dea cu var si peste acest mesaj al meu si sa-i aminteasca lui nume ca la clasici se intra fara intentii de profanare si viol

P.S versul din Rene Char e chiar exceptional.

[notorious]

una se leaga de marele claude levi-strauss (antropologul structuralist, blabla), caruia nu i-a placut filmul pt ca - spunea el - 'nu vezi nicaieri o pasare rahatindu-se'... (kestia asta am pus-o si in txtul din urm. nr. al 'ideilor in dialog')

trebuie neaparat sa-l citesc ! :lol: :lol:

[MinRep]

a doua e propria 'interpretare' a lui hitch, care ne atragea atentia ca - la-nceputul filmului - pasarile sint in colivii iar oamenii afara, iar la sfirsit este invers...

Da, acest aspect e delicios, dar nu cred ca are alta semnificatie decat ca explicatie a modului in care Hitchcock creeaza frica. Se foloseste de spaimele din adancul sufletului uman, ce par reprimate. Nu stiu daca asa se interpreteaza corect, dar, oricum, i-am dat lui Serghei destule puncte de vedere.

P.S.: Faza din "High Anxiety" e dureroasa (pentru muschii abdominali)... Mai ales mutra lui Brooks la sfarsit cu pasarea-n crestetul capului :lol: ...


@keyser soze: Am sa las unul sau doua mesaje off-topic. Cand apare al treilea, dispare tot...

[nume]

@nume
se pare ca esti offtopic.
scrii cumva la scenariul "sapunul de la baie" si nu poti iesi din interval/univers?

M-ai ginit ! :o Ma gandeam sa te distribui in rolul cautatorului aplecat. ""

@keyser soze: Am sa las unul sau doua mesaje off-topic. Cand apare al treilea, dispare tot...

Se pare ca avem un turnator printre noi.

[Alex Leo Serban]

pt herbert

citatul este aproximativ exact (ha! bun oximoronul :lol: ), doar ca nu e de godard, ci de cocteau.
godard are: 'o gindire care formeaza, o forma care gindeste'; contextul in care apare (in 'histoire(s) du cinema'): litere supraimpresionate pe chipul lui pasolini.
'definitia' lui cocteau e o metafora, destul de exacta; cea a lui godard (in retorica se numeste 'chiasm') se vrea o formula - dar e destul de aproximativa...

[herbert]

@ALS
cultura (inclusiv cea cinematografica) este doar ceea ce ramane dupa ce uitam totul.
multumesc.

[notorious]

Da, acest aspect e delicios, dar nu cred ca are alta semnificatie decat ca explicatie a modului in care Hitchcock creeaza frica.

not quite... este vorba (ca si in 'planeta maimutelor', de exemplu) despre temerile ancestrale ale omului despre rasturnarea lumii cu susul in jos, haosul care va domina lumea s.a. apropo de supraintepretarea de care zicea serghei, am citit undeva si ideea ca, in 'birds', casa in care se baricadeaza tippi hedren si celelalte personaje devine o inchisoare (si stim temerile lui hitchcock legate de pierderea libertatii), de unde si morala ca omul creeaza fara mustrari de constiinta temnite pt orice alta fiinta in afara de el insusi. deep...

[MinRep]

Pai, da, pe baza acestei teorii, Hithcock creeaza suspans si apoi teama. Dupa mine, "The Birds" nu trebuie privit prea mult in adancime... Sunt prea multe interpretari posibile.