În urmă cu şapte ani, regizorul Alexandru Solomon îi înmâna lui Nae Caranfil scenariul viitorului documentar Marele jaf comunist, despre notoriul jaf din august 1959 - în valoare de 1,6 milioane de lei - de la Banca Naţională a României. Citindu-l, Caranfil a simţit că faimosul hold-up este un subiect valabil de ficţiune, ceea ce i-a şi mărturisit documentaristului, după care a început să lucreze la propriul scenariu. Atunci se scriau primele rânduri din Alice în ţara tovarăşilor, scenariu care a obţinut cea mai mare sumă la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei, sesiunea iulie-august 2007.
Joi, Evenimentul Zilei anunţa că filmările sub bagheta lui Caranfil vor demara luni, 5 septembrie, la Bucureşti. Producţia a căpătat un nume pe gustul producătorului american, Michael Fitzgerald: „Closer to the Moon". Titlul are legătură, pe de o parte, cu nebunia epocii, cu acea cursă pentru câştigarea spaţiului - după cum explică Nae Caranfil într-o discuţie telefonică pentru cititorii Cinemagia, 1959 fiind - după cum bine ştim - anul când sunt trimişi primii roboţi către Lună; dar titlul ar putea să aibă legătură şi cu o replică a unuia dintre bandiţi, care în realitate a cerut să nu fie executat, ci trimis în spaţiu. Mai mult, unul dintre cei patru bărbaţi ai bandei, câţi apar în filmul de ficţiune al lui Caranfil, era expert în astrofizică.
În 2005, după ce a văzut documentarul Marele jaf comunist, lui Caranfil i-au venit noi şi noi idei despre cum va spune el povestea, într-un heist movie. După două luni de căutări, hoţii - şase foşti membri ai nomenclaturii comuniste şi colaboratori ai securităţii - au fost prinşi. Sub îndrumarea lui Virgil Calotescu, li s-a cerut să reconstituie furtul şi ancheta, în faţa aparatului de filmat. După cum declara pentru EVZ, Nae Caranfil a fost atras tocmai de "absurditatea tragi-comică a unei poveşti în care nişte oameni sunt scoşi în fiecare dimineaţă din închisoare, sunt 'îmbrăcaţi' în staruri de cinema, puşi să filmeze pe străzile Bucureştiului, ca seara să ajungă din nou după gratii".
Unul dintre cele trei personaje principale este un tânăr cameraman aflat la primul job, jucat de Harry Lloyd; acestuia i se oferă şansa de a filma reconstituirea jafului, sub îndrumarea lui Virgil Calotescu. E posibil ca Harry Lloyd să îl întrupeze pe Pantelie Ţuţuleasa, iniţial simplu operator, ulterior unul dintre cei mai conformişti slujitori cinematografici ai regimului, "operatorul de casă" al clanului Ceauşescu.
EXCLUSIV. Vera Farmiga a luat rolul Umei Thurman
Dacă în urmă cu o lună Uma Thurman era în cărţi pentru rolul Monicăi Sevianu, personajul Alice, cea care a avut ideea jafului, până la urmă Vera Farmiga va păşi pentru filmări pe meleagurile ţării noastre - din considerente asupra cărora regizorul nu a dorit să dea detalii. Personajul ei cunoaşte cea mai uşoară soartă. Mamă a doi copii, nu este împuşcată ca ceilalţi membri ai bandei, ci eliberată în 1964 după câţiva ani de muncă silnică, după care a emigrat în Israel, unde a şi murit în anii '70.
Pentru că este un film de ficţiune, care se va îndepărta de adevărul istoric, nici numele protagoniştilor nu coincid cu cele reale, dar ne vom referi în continuare la distribuţie raportându-ne la persoanele reale; mai mult, Caranfil s-a folosit de convenţia limbii engleze pentru a da viaţă mai lungă şi o deschidere mai mare filmului, după cum a explicat pentru EVZ.
Astfel, Mark Strong va juca rolul lui Alexandru Ioanid (personajul lui se numeşte Max Rosenthal), capul bandei, cumnat al Ministrului de Interne, fost şef al Direcţiei Judiciare. Joe Armstrong (cunoscut pentru seria TV Robin Hood) va fi ziaristul Haralambie Obedeanu, fost jurnalist la Scânteia, fost decan al Facultăţii de Jurnalism la momentul jafului. Christian McKay (seria TV Borgia, va apare şi în Tinker, Tailor, Soldier, Spy) va fi profesorul universitar de istorie Saşa Muşat, iar Tim Plester va juca rolul lui Dumi, iar corespondentul din viaţa reală este expertul în astrofizică Igor Sevianu, pilot, fost locotenent în miliţie.
Reconstituirea Bucureştiului anilor '50
Piaţa din zona Giuleşti în care s-a întâmplat jaful va fi reconstituită în totalitate, se va juca într-un platou exterior, unde totul va arăta ca la sfârşitul anilor '50, în România, de la pavaje până la faţade. În acest decor "spectaculos", după cum îl numeşte regizorul, se va intra din a treia săptămână de filmare, prin urmare după 25 septembrie.
Punctul de vedere al filmului este că jaful a avut loc, speculaţiile din realitate cum că jaful a fost o înscenare sau că cei cinci condamnaţi la moarte nu erau adevăraţii bandiţi nu-şi vor găsi loc în filmul lui Nae Caranfil.
Părerea ta
Spune-ţi părereaStiam despre existenta unui documentar numit "Reconstituirea", care abordeaza "jaful" din 1959, dar cam atat (a nu se confunda cu filmul artistic cu acelasi nume din 1968, cel cu celebra fraza a lui Mihaita "De ce dai ma, de ce dai?!..."). Evident in perioada comunista filmul nu a rulat in cinematografele patriei, fiind difuzat doar in cercurile securitatii, probabil cu caracter "educativ". Ceva a fost difuzat la TV mult mai tarziu acum cativa ani si prezentat cu titlu inedit, amintindu-se despre acel eveniment cel putin bizar si exterm de suspect pentru anii comunismului din epoca Anei Pauker si Gheorghiu Dej.
Pentru cei care nu sunt in tema, este vorba despre un jaf armat al unui camion al Bancii Nationale a Romaniei, planuit si dus la indeplinire in plina perioada comunista de - culmea - rudele unor nomenclaturisti ai vremii, membri de partid si intelectuali. Adica un grup foarte "atipic" de infractori. Evenimentul "scos de la naftalina", dincolo de neverosimilul actului in sine, a fost considerat multa vreme (si inca este) ca fiind de fapt o conspiratie, o inscenare menita sa elimine anumite persoane aflate in zona puterii de atunci.
Ce precizeaza si articolul Gloriei, participantii la furt - prinsi rapid - au fost folositi ei insisi in reconstituirea evenimentului. Pe langa felul dubios de prezentare a probelor, a armelor folosite, cei implicati au fost cel mai probabil fortati sa depuna marturie intr-un fel care trezeste multe suspiciuni, tinand cont de tehnicile de interogare atat de binecunoscute si care ar fi dat cu totul alte rezultate decat asa zisa reconstituire. Istoric vorbind, cu exceptia personajului Monica Sevianu (viitoarea Vera Farmiga) toti participantii la ceea ce pare o inscenare abominabila, tipic comunista, au fost executati.
Evident, nu e prima data in istorie - ca tot veni vorba - in care se mizeaza pe principiul conform caruia oamenii de rand vor crede mai uosr o minciuna sfruntata decat una benigna, banala....
in schimb,eu imi pun cateva intrebari simple: foloseste imaginii cuiva aceasta poveste? sau poate dauna? subiectul, vrem sau nu, se leaga de existenta celei mai importante institutii financiare a statului roman si a oricarui stat. cred ca implicarea ei in subiectul unui film este o problema delicata si trebuie tratata fara superficialitate.jaful petrecut acum 50 ani s-a desfasurat in cu totul alte conditii social politice,dar sa nu uitam ca in ultimii ani, stirile ne-au tot bombardat cu subiecte asemanatoare.mai avem nevoie de inca unul la fel transpus intr-un film?
poate, dar daca tot de face, macar sa nu fie fictiune pura. decat o jalnica reconstituire a unui eveniment istoric controversat, mai bine s-ar realiza un film despre momentul actual,care ar putea fi mult mai credibil si interesant...