Noul serial Mrs. America, despre un „trol” feminin al Amendamentului pentru drepturi egale

de Gloria Sauciuc în 26 Apr 2020
Personajul real jucat de Cate Blanchett credea că rolul bărbaților e să meargă la război și să se bată între ei, iar al femeii să stea acasă

Mult-apreciatul nou serial Mrs. America (are 95% cronici pozitive pe rottentomatoes.com), ce se poate viziona pe platforma HBO GO, este povestea luptei din America pentru votarea Amendamentului pentru drepturi egale, așa cum a fost văzut prin ochii unui al doilea val de militante ale feminismului, pe de o parte, și pe de alta de un grup de femei conservatoare, agitate de către personajul lui Cate Blanchett, Phyllis Schlafly, care credea că rolul bărbaților e să meargă la război și să se bată între ei, iar al femeii să stea acasă. De altfel, personajul Serenei Joy din The Handmaid’s Tale a lui Margaret Atwood, personaj care le dădea lecții femeilor despre bucuriile de a sta acasă, departe de o viață activă, a fost inspirat de către ea, scrie publicația The Atlantic.

Serialul cu nouă episoade semnat de către Dahvi Waller (Mad Men) este despre lupta derulată timp de nouă ani referitoare la semnarea Amendamentului pentru Drepturi Egale, și o perspectivă asupra celui de-al doilea val feminist care a surprins activiste precum Gloria Steinem (Rose Byrne), Betty Friedan (Tracey Ullman), Shirley Chisholm (Uzo Aduba) și Bella Abzug (Margo Martindale), care ajung în raza de acțiune a lui Schlafly.

Mrs. America este, poate, primul mare serial de televiziune al anului 2020, un proiect care reușește sa surprindă esența complicată a unor personaje reale, spunând o poveste atât la nivel micro cât și la nivel macro, scrie publicația The Atlantic...

Dacă, așa cum susținea Baudelaire, cea mai mare șmecherie a diavolului a fost să ne facă să credem că de fapt nu există, ironia moștenirii lui Phyllis Schalfly a fost aceea că a reușit să submineze drepturile femeilor atât de bine și de subtil fără să fie suficient de cunoscută pentru asta, scrie publicația The Atlantic.

În anii 1970, Schlafly se afișa în fața camerelor de filmat împopoțonată cu bijuterii, un trol avant la lettre, care își începea interviurile cu mulțumiri la adresa soțului, numai pentru a înfuria mișcarea feministă. Înarmată numai cu un ziar și nerușinată, Schlafly ataca cu o ușurință uimitoare legea Amendamentului pentru Drepturi Egale, care afirma că bărbații și femeile sunt cetățeni egali în fața legii.

Cu toate eforturile ei, câștigul ei concret a fost minim – era un personaj prea toxic pentru o poziție politică, și era prea devreme pentru a căpăta un rol într-o emisiune TV. De altfel, numai slabe ecouri ale personalității ei au rămas în cultura Americii. Până în momentul în care o biografie a lui Schlafly a fost publicată, în 2005, recenziile au observat că deși Schlafly a reușit să facă politica americană mai murdară, stilul ei manipulativ (fără a pomeni valorile izolaționiste și ostilitatea față de imigranți) au făcut-o un personaj desuet la sfârșitul anilor 80, în timpul mandatului lui George W.Bush senior. 

Așa cum era de așteptat, serialul a polarizat lumea: una dintre fiicele lui Schlafly a deplâns felul în care mama ei era prezentată, în timp ce criticii au considerat că nu e portretizată îndeajuns de respingător.

Majoritatea personajelor sunt inspirate din persoane reale, deși unele sunt de ficțiune. Însă Schlafly însăși, jucată cu ambiție de Cate Blanchett, este aceea care transformă serialul Mrs. America dintr-un serial istoric într-o năucitoare exemplificare despre cum o femeie a reușit să otrăvească politica națională: 'Persoana căreia se dă atenție câștigă întotdeauna', explică Schlafly într-una dintre scene. Iar inspirația ei pentru epoca lui Trump poate fi ușor imaginată, concluzionează publicația The Atlantic.

Unii cititori americani își aduc aminte un sondaj radio, după ce Hillary Clinton a fost nominalizată candidat la președinție în 2016, despre femeile care nu cred că o femeie ar trebui să fie președinte. Serialul, prin personajul lui Schlafly, ne provoacă o incursiune în acest mod de gândire, scrie publicația Boston Globe...

Plasat în intervalul 1971-1980, este remarcabil că fiecare episod conține atât de multa istorie într-un mod care o face să nu devină niciodată inutilă, scrie Indie Wire. Fiecare episod este intitulat după femeia care este în centrul atenției, primul desigur fiind intitulat după figura militantei conservatoare Phyllis Schlafly (Cate Blanchett). Înarmată cu coliere de perle și cu un zâmbet rânjit, Blanchett este imaginea perfectă a soției casnice care se bucură de statutul ei, pentru care Schlafly a militat, ea însăși crescându-si cei șase copii împreună cu soțul ei, Frank (John Slattery). De-a lungul celor nouă episoade Schlafly a fost prezentată ca o femeie complicată a cărei personalitate malițioasă și ipocrizie sunt imanente, dar cultivate ca un mijloc de a fi acceptată de către bărbați, concluzionează publicația IndieWire.

Pe de altă parte, publicația Boston Globe scrie că unul dintre lucrurile pe care femeile îl au de înfruntat este sexismul, și vedem asta sub toate formele. Asistăm la nenumărate micro și macro-forme de agresiune surprinse în Mrs. America, și nu toate îndreptate împotriva lui Schlafly. Pe măsură ce soțul ei, Frank, dezvăluie nesiguranța bărbatului a cărui soție a căpătat mai multă putere decât el, Phyllis Schlafly trebuie să învețe să își disimuleze prestanța pentru a-l proteja.

 Noul serial, semnat de către Dahvi Waller (Mad Men), dezvăluie impactul femeii conservatoare asupra politicii contemporane.

Atunci când crainicii TV și comitetele politice alcătuite din bărbați o tratează pe Schlafly de parcă nu ar fi destul de instruită, o fac doar pentru că este femeie și pentru că se simt amenințați de autoritatea ei. Scena pare să fie scoasă din Mad Men. Și, totuși, ea continuă să lupte împotriva unui amendament constituțional care le pune pe femei pe aceleași baze legale ca pe bărbații

Exploreaza subiecte similare:

Mrs. America, Mad Men, Cate Blanchett, Margaret Atwood, The Handmaid's Tale 

Alte știri din cinema

Merită un munte de lasagna: Garfield domină din nou topul încasărilor

Cele trei premiere ale săptămânii trecute nu au reuşit să îl întreacă pe motanul portocaliu

Excelentul Hacks: pot două femei să se stimeze reciproc?

Ar trebui să le despartă o prăpastie, dar reuşesc să construiască o punte

De ce Furiosa e atât de supărată: un motan o întrece în popularitate!

Animaţia Garfield a fost văzută de mai mulţi români decât super-blockbusterul lansat la Cannes

Parthenope, în premieră la Cannes: o fabulă profundă despre frumusețe, libertate, dragoste și antropologie

Noul lungmetraj al cineastului italian Paolo Sorrentino a avut premiera mondială la Cannes săptămâna trecută și este o odă adusă orașului său natal, Napoli, ce explorează destinul epopeic al lui Parthenope, o fată născută în apa napoletană.

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
jinglebells