Am inclus World War Z într-un material cu cele mai riscante producţii în curs de realizare la Hollywood (poţi citi despre posibilele eşecuri ale lui 2013 AICI), dar asta nu înseamnă că filmul lui Marc Forster nu este şi unul dintre cele mai pline de potenţial. După scrierea materialului iniţial am început să citim cartea scrisă de Max Brooks, considerată de mulţi imposibil de ecranizat. Iată mai jos care sunt avantajele şi care dezavantajele transpunerii cărţii pe ecran.
În primul rând, bestseller-ul lui Brooks este format dintr-o serie de interviuri. Protagonistul intervievează, la zece ani de la izbucnirea, cândva în viitorul apropiat, a Războiului Mondial împotriva Zombilor (de unde vine şi titlul original World War Z), supravieţuitori ai acestuia sau persoane implicate adânc în diversele etape ale contraofensivei umane. Din Rusia până în America de Sud, din China în Alaska, India şi Africa, protagoniştii războiului dezvăluie detalii care, puse laolaltă, oferă o imagine completă şi, cel mai important, realistă a ceea ce s-ar putea dacă omenirea ar trebui să se confrunte cu un atac al morţilor-vii, imagine atât de familiară în horror-urile de duzină.
Interesant la carte şi, sperăm, la film este faptul că totul poartă pecetea realismului. Reacţiile economice, sociale şi politice au fost imaginate de Brooks după îndelungi convorbiri cu specialişti în diverse domenii, iar colosala criză din această istorie fictivă a omenirii este privită cu cea mai mare seriozitate. Brooks şi-a imaginat cum ar reacţiona diversele puteri politice în faţa unei endemii (ca şi în multe horror-uri, virusul se răspândeşte prin muşcături, iar morţii-vii au o singură preocupare, aceea de a îngurgita carne de om proaspătă). Fii sigur că reacţia Chinei va fi foarte diferită de cea a SUA, iar cea a Rusiei de aceea a Israelului, autorul nelând nicio secundă partea vreuneia dintre marile puteri.
Nu te gândi la World War Z ca la o analiză seacă. Volumul conţine o mulţime de mărturii ale oamenilor obişnuiţi şi-ale confruntărilor lor cu monştrii. Cu siguranţă ecranizarea va avea momente sângeroase greu de privit.
Problema este că adaptarea lui World War Z şi transformarea succesiunii de interviuri într-o poveste coerentă este foarte dificilă. Scenariul a trecut pe la trei scenarişti diferiţi, iar sarcina rescrierii lui a căzut pe umerii lui Damon Lindelof, unul dintre puternicii Hollywood-ului după implicarea sa în proiecte de succes precum serialul Lost şi noul Star Trek. Lindelof a mai scris Prometheus şi Cowboys & Aliens şi nu-i putem contesta ochiul pentru exploatarea şi reinventarea inteligentă a unor resurse atât de familiare marelui ecran. Cum a schimbat el subiectul şi cum a creat un singur protagonist (interpretat de Brad Pitt) din multitudinea de voci a romanului vom vedea doar în iunie la anul, dar cu siguranţă mult va fi lăsat deoparte din interesantul proiect literar al lui Max Brooks.
În mai anul acesta studiourile de producţie şi-au dat seama că finalul filmului nu este suficient de convingător şi au cerut încă şapte săptămâni de filmări ale unor scene suplimentare. Acestea au loc chiar acum, în septembrie şi octombrie, pe platouri aflate la Budapesta. Pe toată durata producţiei ştiri conform cărora regizorul Marc Forster nu s-ar fi înţeles deloc cu producătorii şi cu specialiştii în efecte speciale angajaţi de aceştia au dat noi semnale de alarmă cu privire la soarta producţiei cu un buget de 125 de milioane de dolari.
Cum spuneam şi la începutul materialului, aceste detalii fac World War Z unul dintre cele mai interesante, dar şi unul dintre cele mai riscante producţii ale lui 2013.
Foto: concept art realizat în 2009, înaintea începerii filmărilor.
Părerea ta
Spune-ţi părerea