Kurt Vonnegut Jr.

Kurt Vonnegut Jr. s-a născut la 11.11.1922, în Indianapolis, Indiana, SUA, și a decedat la 11.04.2007, în New York City, SUA. A fost cel mai mic dintre cei trei copii ai lui Kurt Vonnegut Sr. (1884–1956) și a soției sale, Edith (1888–1944; născută Lieber). Frații săi mai mari au fost Bernard (1914–1997) și Alice (1917–1958). El descindea din germani americani ai căror strămoși imigranți s-au stabilit în SUA la mijlocul secolului al XIX-lea. Străbunicul său patern, Clemens...

Kurt Vonnegut Jr. s-a născut la 11.11.1922, în Indianapolis, Indiana, SUA, și a decedat la 11.04.2007, în New York City, SUA. A fost cel mai mic dintre cei trei copii ai lui Kurt Vonnegut Sr. (1884–1956) și a soției sale, Edith (1888–1944; născută Lieber). Frații săi mai mari au fost Bernard (1914–1997) și Alice (1917–1958). El descindea din germani americani ai căror strămoși imigranți s-au stabilit în SUA la mijlocul secolului al XIX-lea. Străbunicul său patern, Clemens Vonnegut, s-a stabilit în Indianapolis și a fondat Vonnegut Hardware Company. Tatăl și bunicul său, Bernard, au fost arhitecți. Mama lui Kurt s-a născut în Indianapolis, în familia Lieber, care era printre cele mai bogate din oraș, cu avere provenită dintr-o fabrică de bere. Ambii părinți erau vorbitori de limba germană, dar sentimentul antigerman generalizat în timpul și după Primul Război Mondial i-a determinat să abandoneze cultura germană. Ei nu l-au învățat pe Kurt să vorbească germană și nici nu l-au introdus în literatura, bucătăria sau tradițiile germane. Vonnegut a fost crescut de Ida Young, bucătăreasa afro-americană și menajeră a familiei în primul deceniu al vieții sale. Securitatea financiară de care se bucurau soții Vonnegut au fost distruse în câțiva ani. Fabrica de bere Liebers a fost închisă în 1921 după apariția prohibiției. Când a lovit Marea Depresiune, clienții de la firma de arhitectură a lui Kurt Sr. au fost rari. Fratele și sora lui Vonnegut și-au terminat studiile în școli private, dar Kurt a fost plasat într-o școală publică. Ambii săi părinți au fost profund afectați de nenorocirea lor economică. Tatăl său s-a retras din viața normală și a devenit un „artist de vis”. Mama lui, deprimată, retrasă, amară și abuzivă, s-a străduit să recâștige averea și statutul familiei, iar Kurt a spus că și-a exprimat ura față de soțul ei. Ea a încercat adesea în zadar să vândă povestiri pe care le scrisese. S-a sinucis prin supradozaj cu somnifere, în 1944. Vonnegut s-a înscris la Shortridge High School din Indianapolis în 1936. Acolo, a cântat la clarinet în trupa școlii și a devenit co-editor pentru ziarul școlar, The Shortridge Echo. După ce a absolvit Shortridge în 1940, Vonnegut s-a înscris la Universitatea Cornell din Ithaca, New York. Voia să studieze științele umaniste, să devină arhitect ca tatăl său, dar acesta și fratele Bernard l-au îndemnat să studieze o disciplină „utilă”. S-a specializat în biochimie, dar avea puține competențe în domeniu și era indiferent față de studiile sale. El a depășit concurența acerbă pentru un loc la ziarul independent al universității, The Cornell Daily Sun, fiind scriitor și editor. El a scris o piesă „Well All Right” concentrându-se pe pacifism, argumentând împotriva intervenției SUA în al Doilea Război Mondial. Kurt a urmat cursurile Universității Cornell, dar s-a retras în ianuarie 1943 și s-a înrolat în Armata SUA. A studiat ingineria mecanică la Institutul de Tehnologie Carnegie și la Universitatea din Tennessee. Apoi a fost trimis în Europa pentru a lupta în al Doilea Război Mondial și a fost capturat de germani în timpul Bătăliei de la Bulge. A fost prizonier la Dresda, unde a supraviețuit bombardamentelor, ascuns într-un abator. A fost salvat de armata americană. După război, s-a căsătorit cu Jane Marie Cox. Amândoi au urmat Universitatea din Chicago în timp ce el lucra ca reporter de noapte pentru City News Bureau. A ajuns cunoscut pentru romanele sale satirice și pline de umor negru. A scris paisprezece romane, trei colecții de povestiri, cinci piese de teatru și cinci lucrări de non-ficțiune în peste cincizeci de ani (1951–2007). Vonnegut a publicat primul său roman, Player Piano, în 1952, urmate de romanele The Sirens of Titan (1959) și Leagănul pisicii (1963), ambele nominalizate la premiul Hugo pentru cel mai bun roman științifico-fantastic al anului; Mother Night (1961), nuvela Harrison Bergeron (1961), Colecția de nuvele, Bine ați venit la Casa maimuțelor (1968), al șaselea roman, Slaughterhouse-Five (1969), piesa La mulți ani, Wanda June (1970). Mai târziu, Vonnegut a publicat Deadeye Dick (1982), Galapagos (1985), Bluebeard (1987), Hocus Pocus (1990), Timequake (1997), eseuri autobiografice, nuvele precum Fates Worse Than Death (1991) și A Man Without a Country (2005). Fiul său, Mark, a publicat o compilație a lucrării sale, Armageddon in Retrospect (2008). În 2017, Seven Stories Press a publicat Complete Stories, o colecție de scurtmetraje ale lui Vonnegut. În plan personal, el a fost căsătorit cu Jane Marie Cox, din 1945 până în 1971; au divorțat; cu fotografa Jill Krementz, din 1979 până la moartea lui. A avut 3 copii biologici, inclusiv Mark și Edith; 4 copii adoptați, trei dintre ei, James, Steven și Kurt (copiii surorii sale care a murit de cancer și ai soțului ei, decedat într-un accident de tren), și o fată, Lily.