"Nuntă în Basarabia"

[keepwalking]

mai mare rusinea, un oras ca Clujul sa aiba o asemenea reactie la "Nunta in Basarabia".
ce naiba, oamenii astia nu citesc cronicile?

ce oftica pe chibitii supranumiti "critici de cinema" care isi rod unghiile la o bere, disecand si trantind "manelele" cinematografice, pe care ii citesc 10 oameni, in timp ce pe regizor il aplauda 10000

[Pitbull]

Ca nu citesc cronicile, e explicabil...
Ca sunt atât de rudimentari cultural e problema.

[hellsteed]

Sunt multi basarabeni la CJ ... Si daca a fost la Arta , sala de 300 de locuri ... Hello

[StefanDo]

lasa, keep a numarat si vreo 4000 de spectatori la chisinau, vreo cateva sute la bucuresti, i-a pus pe toti sa plaude si apoi a rotunjit generos la 10.000

[keepwalking]

lasa, keep a numarat si vreo 4000 de spectatori la chisinau, vreo cateva sute la bucuresti, i-a pus pe toti sa plaude si apoi a rotunjit generos la 10.000

plus 900 la Iasi
bineinteles, numarul avansat de mine era unul generic, menit a ilustra succesul de public.

[Pitbull]

O rotunjire cam ovalä...
...Da, succesul de turmä.

[StefanDo]

keep, nunta are dupa trei saptamani de rulare in tara doar 4500 de spectatori. Cu greu l-as numi succes de public, iar aplauzele de care spui vin in contexte extrem de primitoare: la festivaluri (sau festivale, cum se zice in textul despre Comedy Cluj), unde TOATE filmele sunt aplaudate, sau la spectacole de gala, unde publicul se simte obligat sa apaude macar un pic, din simplul motiv ca echipa e in sala. La Bucuresti pot sa-ti spun ca, desi publicul a reactionat bine pe durata filmului, aplauzele de la sfarsit au fost cam anemice.

si, repet pentru a zecea oara, discutam de succes de casa/public in contextul in care campionul romanesc e Garcea si oltenii. Nu stiu cat ne dorim si cat de binevenite sunt astfel de hituri.

eu sunt curios cum o sa se descurce Buna, ce faci? (inteleg ca se lanseaza la anul in martie) care, asa simplu cum e, chiar are toate ingredientele pentru a fi pe placul publicului si merita sa sara de 50.000 de spectatori fara carje ca Palme d'Or-uri si Ursi de Argint.

[gropitse]

Eu cred că-i simplă curiozitate, nu neapărat -

Ca sunt atât de rudimentari cultural e problema.

[Pitbull]

Si asta e adevärat.
Nu mä refer la actul de a-l vedea - care e absolut läudabil - ci la aplauzele si ovatiile din salä. Acolo-i aici! (Sau vitävercea.)

[Frank]

Un interviu chiar foarte interesant si adevarat.
http://www.opiniastudenteasca.ro/v1/...viu&Itemid=119

mai mare rusinea, un oras ca Clujul sa aiba o asemenea reactie la "Nunta in Basarabia".
ce naiba, oamenii astia nu citesc cronicile?

Citesc, dar de ce crezi ca ar trebui sa dea crezare cronicii lui Maier si nu celei a lui CTP, de exemplu?

[Pitbull]

Asa e - foarte interesant si adevärat.
Il aratä exact cum este: deschis, elocvent, entuziast, sufletist, onest, inteligent, cult, cald, implicat... si prea împrästiat printre peste mäsurä de multe idei, prea dezorganizat, prea impulsiv si haotic, prea lipsit de metodä, ca sä se poatä aduna (la sustinerea unui curs sau la realizarea unui film).
Un om extraordinar care a fäcut douä filme foarte slabe.
Sä dea Dumnezeu sä se îndrepte spre bine, de-acum încolo.

[gionloc]

Pe scurt: primum film-analisare, deinde philosophari!

teoriile structuraliste asupra cinemaului incearca sa arate cum functioneaza el ca sistem semnificant (discurs care sune ceva) - metz, de exemplu. ce inseamna gramatica cinematografica, cum de cinematografia are un limbaj al sau. acolo is discutate toate lucrurile care ma fac sa spun ca radu muntean lucreaza cu aparatul in mod determinist (aparatul de filmat, prin felul in care e manevrat, da personajelor anumite valori de adevar; autorul le judeca prin felul in care misca aparatul de filmat). ca muntean nu stie de lucrurile astea si vrea sa faca un film realist, treaba lui. ca stie si le foloseste intentionat, iarasi, e treaba lui. pentru un film realist asta e deja un motiv suficient pentru a respinge filmul. aici mai sint si altele.

asa ca nu e vorba de a face filosofie si apoi cinema, ci e vorba de a privi cu anumite instrumente care vin din filosofie felul incare functioneaza cinematografia.

[keepwalking]

cu tot respectul, gionloc, dar cata filozofie inutila!
cata pretiozitate pentru a nu spune, de fapt, nimic.
pe tine chiar te pasioneaza acele "teorii structuraliste asupra cinemaului"?
de ce oare inventati o "stiinta" care nu foloseste nimanui, zau ca nu stiu.

[Pitbull]

asa ca nu e vorba de a face filosofie si apoi cinema, ci e vorba de a privi cu anumite instrumente care vin din filosofie felul incare functioneaza cinematografia.

Nu vezi cä te contrazici singur?
Uite, sä-ti demonstrez; chiar tu spui, pe bunä dreptate:
1) Acele instrumente vin din filosofie.
2) Ele folosesc pentru a privi cu ele felul în care functioneazä cinematografia.
Deci, ele sunt STRAINE DE CINEMA, dar aplicabile analizei de film, pentru a întelege mai bine cum functioneazä cinematografia. Ele sunt SECUNDARE, auxiliare, pe lângä instrumentele PRINCIPALE - cele eminamente filmologice, nu preluate din alte discipline culturale.
Si, ca atare, folosirea lor e adecvatä numai la nivelul analizei, nu si cel al concluziei.
Modul tau de a proceda inverseazä asceastä ordine, pune carul înaintea boilor: faci filosofie, si apoi cinema.
Sau, altfel spus, tu efectiv nu mai vezi filmul, din cauza teoriilor! Ceea ce e foarte grav, filmul fiind eminamente concret sau vizual!
Reciteste, te rog, mesajul meu anterior din dialogul nostru; am mai expus acolo câteva argumente si comparatii care si-ar avea locul acum si aici, dar nu are rost sä le repet.

[gionloc]

daca un autor pune aparatul de filmat intr-o anumita pozitie, asta nu e un angajament fata de ceea ce spune in filmul sau? daca filmu vine prin anumite filmari, anumite pozitionari ale aparatului de filmat - insirate intr-o anumita ordine apoi, la montaj, - filmari ale unor cadre in care personejele.... si asa mai departe - oare nu astea graiesc in cinema?
iar daca astea graiesc, cum sa discutam despre cinema, ca si cum toate astea nu ar fi importante? daca cinematografia rosteste ceva, nu e important cum rosteste si ce inseamna rostirea aia?

daca astea nu sint esentiale, ce e de discutat atunci?

[Pitbull]

Päi tocmai, mult iubite si pretuite, cä tu NU DISCUTI lucrurile astea! Dimpotrivä, te arunci în teorii irelevante din punct de vedere cinematografic, si eludezi analiza filmicä elementarä.
Poti face un lucru din douä:

1) Varianta a rea: abandonezi critica de film, si-ti înscrii programatic analizele în sfera filosofiei, sau eventual a teoriei esteticii în sensul cel mai amplu. Ele nu vor mai fi "cronici / critici / analize de film", ci "comentarii ale filmelor strict din prismä filosoficä (sau structuralistä, sau etc.)". Astfel, vei scäpa de aberatii gen "Filmul X este slab" (unde X = "Marti dupä Cräciun", "Concertul, "Nunta mutä"), si le vei înlocui cu afirmatii mult mai credibile, prin concretetea orientärii, de ordinul: "Din punct de vedere poststructuralist..." sau "Privit în perspectivä premodernistä..." sau "Sub aspect protocronist...", filmul Cutäricä "poate fi discutat dupä cum urmeazä..."
2) Varianta a bunä: suspenzi aceste abordäri steril-hiperintelectualiciste, si pentru o vreme asimilezi filmologia ca atare; analizezi un numär de filme relevante strict din acest unghi, läsând în pace structuralismul lui Peste Präjit si irationalismul lu' Poulet Rôti. Dupä ce ti-ai rodat si confirmat acest mecanism, vei putea reveni asupra elementelor culturale de import (care nu vor mai fi sterile si delirante, ca acum, ci rodnice ci rationale, asa cum trebuie), si vei sti sä le integrezi armonic în analize. Iar atunci, vei päräsi tangenta rätäcitoare actualä, revenind pe traiectoria criticä pe care de vreo doi ani încoace ti-am admirat-o si respectat-o.

I really trust you on that!

[gionloc]

nu vreau sa te conving ca am dreptate ca abordez anumite povesti intr-un fel sau altul.
insa mai vreau sa iti povestesc ceva.

nu ma pot bucura de orice. nu pot ride la orice gluma, nu pot sa ma bucur cind vad pasaje din click transpuse pe ecran (apropo de nuta muta si concertul)... la fel cum odata ce ma incinta la peau douce al lui truffaut nu mai pot fi extaziat de un film care vorbeste despre exact acelasi moment al unei vieti (un tip casatorit se isi paraseste sotia si copilul pentru o alta femeie), insa vorbeste precum marti dupa craciun, superficial si arogant (apropo de lucrul cu camera de filmat). eu cred ca daca la unatc s-ar face cursuri serioase de filosofie si daca arnheim, kracauer, metz, aumont si deleuze ar fi lecturi pe care le-ar parcurge (si le-ar intelege) orice student la regie, filmele noastre ar arata mult mai bine.

sau ti se pare ca e o nimereala ca unii dintre regizorii care au schimbat fata cinematografiei - ca truffaut si godard, sau eisenstein - au fost mai intii teoreticieni ai cinematografiei. io cred ca daca filmele lor sint bune e fiindca tipii aia stiu ce e conceptul si stiu cum opereaza conceptele in cinema. acelasi lucru e valabil si pentru haneke, lars von trier, tarkovski, bergman, reygadas, askoldov, lynch si nu numai. se vede din interviurile pe care le dau sau le-au dat, nu numai din filmele lor, ca stiu cu ce se maninca cinematografia.

nici pe mine nu ma bucura lucrurile alea de care vorbesc legat de filmele pomenite de tine, dar nu ma pot preface ca nu sint pe ecran lucrurile pe care le punctez. stii, e ca in exemplul asta: daca tu nu stii ce e semiotica gestiala, nu inseamna ca miscarile tale nu spun nimic! asa si aici: daca cineva creeaza un film, poate opera cu anumite concepte si fara sa o stie. mintea noastra aplica legile logicii in mod automat, fara sa gindeasca - nu iti vei spune: acum tre sa aplic principiul non-contradictiei ca sa nu spun ca bunicul meu e tinar; voi spune direct ca fiind vorba de bunic, e clar ca e in virsta... asa si in cinema. totul pe ecran graieste. iar, uneori, cind un film nu spune nimic, sau cind minte, sau cind e superficial - lucrurile astea pot fi demonstrate in felul in care autorii aia construiesc pe ecran o istorie.

[rvn]

Cum se poate la altii asa s`ar putea si la noi.Oricum majoritatea spectatorilor nici nu citesc cronici ale filmelor,inainte sau dupa vizionarea filmului.

cred c-am zis chestia asta de cateva ori. mi-am racit gura de pomana.
keepy sustine ca orice betivan care trage o dusca la "bomba" din colt, citeste cronici de filme si pe urma pune deshtu' pe ala care-l alege pentru vizionare.

[Pitbull]

nu vreau sa te conving ca am dreptate ca abordez anumite povesti intr-un fel sau altul.

Nu e nevoie sä mä convingi de nimic. eu mai am putin si cräp. Nu contez.
Dar dacä eu nu te conving pe tine, si pierdem un critic care se anunta atât de bun, pierde TOATA LUMEA, iar sentimentul meu de inutilitate va fi si mai dureros.

nu ma pot bucura de orice. nu pot ride la orice gluma,

E mult mai räu decât atât... Te îndrepti spre: "nu mä pot bucura de nimic, nu pot râde la nici un film..."

nu pot sa ma bucur cind vad pasaje din click transpuse pe ecran (apropo de nuta muta si concertul)...

Hiperbolä deplasatä. Sunt PREMISE DRAMATURGICE VALIDE. "Pasaje din Click" gäsim la Daneliuc, nu la Mäläele si Mihäileanu.

la fel cum odata ce ma incinta la peau douce al lui truffaut nu mai pot fi extaziat de un film care vorbeste despre exact acelasi moment al unei vieti (un tip casatorit se isi paraseste sotia si copilul pentru o alta femeie), insa vorbeste precum marti dupa craciun, superficial si arogant (apropo de lucrul cu camera de filmat).

Comparatia cu «La Peau Douce» e inevitabilä. "Marti, dupä Cräciun" mi-a amintit cu duiosie acel film delicat si subtil (desi cu un final prea melodramatic) al adolescentei mele, confirmându-mi principiul: "Särman e dascälul pe care nu-l întrec ucenicii lui!" Da, Truffaut rämâne un mare mentor!
"Superficial si arogant" sunt niste epitete de tip pamfletar. Filmul ESTE profund si empatic; a nu percepe aceste träsäturi, înlocuindu-le artificios-demonstrativ tocmai cu antonimele lor, este unul dintre principalele motive de realä îngrijorare care mä mânä în aceastä discutie.

eu cred ca daca la unatc s-ar face cursuri serioase de filosofie si daca arnheim, kracauer, metz, aumont si deleuze ar fi lecturi pe care le-ar parcurge (si le-ar intelege) orice student la regie, filmele noastre ar arata mult mai bine.

Cu sigurantä. Dar într-o ierarhie fireascä, nu la modul snob-tembel.
(Arnheim, Kracauer si multi alti mari clasici erau cärämizile cursului lui Carabät. Rezultatul? NU AVEM O SCOALA DE SCENARISTICA! Fiindcä si Carabät, altfel un intelectual distins, rästurnase ordinea fireascä, la fel cum faci tu. In loc sä ne învete în primul rând sä construim scenarii, el ne lua mintile prematur cu filosofia. La examene, papagliceam din Sklovski si Galvano della Volpe, iar scenarii bune, ioc.)

sau ti se pare ca e o nimereala ca unii dintre regizorii care au schimbat fata cinematografiei - ca truffaut si godard, sau eisenstein - au fost mai intii teoreticieni ai cinematografiei.

[...si continuarea]
Bine zis: MAI INTAI, TEORETICIENI AI CINEMATOGRAFIEI. Dacä vrei sä fii critic DE FILM, la fel trebuie sä faci si tu: sä înveti sä fii, mai întâi, teoretician al cinematografiei. Deocamdatä, esti teoretician al esteticii si filosofiei în sensul cel mai cuprinzätor, care abordeazä cinematografia dintr-un unghi eronat.

nici pe mine nu ma bucura lucrurile alea de care vorbesc legat de filmele pomenite de tine, dar nu ma pot preface ca nu sint pe ecran lucrurile pe care le punctez. stii, e ca in exemplul asta: daca tu nu stii ce e semiotica gestiala, nu inseamna ca miscarile tale nu spun nimic! asa si aici: daca cineva creeaza un film, poate opera cu anumite concepte si fara sa o stie. mintea noastra aplica legile logicii in mod automat, fara sa gindeasca - nu iti vei spune: acum tre sa aplic principiul non-contradictiei ca sa nu spun ca bunicul meu e tinar; voi spune direct ca fiind vorba de bunic, e clar ca e in virsta... asa si in cinema. totul pe ecran graieste. iar, uneori, cind un film nu spune nimic, sau cind minte, sau cind e superficial - lucrurile astea pot fi demonstrate in felul in care autorii aia construiesc pe ecran o istorie.

Ultima parte, cu regret, e chiar confuzä si überîmbârligatä.

[c.ghevara]

si, repet pentru a zecea oara, discutam de succes de casa/public in contextul in care campionul romanesc e Garcea si oltenii. Nu stiu cat ne dorim si cat de binevenite sunt astfel de hituri.

Hmm... Să înţeleg (că încă nu l-am văzut) că filmul, cel puţin ca intenţie, ar fi în categoria "de consum", "comercial", " de public", ca "Garcea.." (o tâmpenie, de altfel)? Păi, şi atunci, ce atâta teorie? Ce-şi mai bat capul cu el criticii noştri de pe forum? Ceva nu e în regulă... La un film care nu place publicului, criticii se strofoacă să explice că e bun. La un film declarat "pentru public", adică fără pretenţii de "artă", se chinuie să explice că nu e bun.
Cred că dacă ne străduim reuşim să găsim cel puţin tot atâtea articole despre "Nunta..." câte au găsit susţinătorii Feliciei.
Mă miră Pitbull... În alte situaţii a fost mult mai vigilent cu mutatul postărilor, pe motiv de off-topic...