Într-un fost oraș industrial, înconjurat de un mirific cadru natural, se făcea anul trecut un film ce va rămâne în istoria locurilor şi memoria oamenilor din Banatul de munte. Iura Luncaşu, alături de o echipă de entuziaști, a realizat acolo o peliculă în tonul lui Două Lozuri.
Povestea băiatului de provincie, îndrăgostit de muzică, dar împiedicat mereu să-şi urmeze visul de diverse probleme, este plină de referinţe actuale şi umor neaoş, de situaţie şi de limbaj. „Ghinionistul” a avut premiera de gală la Reșița, iar Cinemagia a fost acolo şi vă spune cum a fost făcut filmul, care a fost miza și prin ce emoții, dar și momente amuzante, au trecut actorii și echipa acestui proiect independent.
Realizat după o idee a lui Iura Luncaşu, la care au avut contribuţii covârşitoare Salex Iatma şi Radu Gabriel, filmul a adus laolaltă echipa de filmare şi oamenii inimoși ai Reșiței - inclusiv primarul, care si-a dorit 30.000 de reșițeni în nou amenajatul cinematograf al orașului. Regizorul ne-a povestit că a fost pur și simplu cucerit de amabilitatea şi entuziasmul oamenilor din zonă, fără de care filmul ar fi avut o cu totul altă faţă şi nu ar fi fost la fel de ușor de finalizat.
În ciuda finanțării insuficiente şi a obstacolelor de tot felul, Ghinionistul s-a dovedit a fi ferit de „pisica neagră”, poate şi datorită norocului pe care au povestit că îl au, în general, în viață, actorul și scenaristul Salex Iatma, dar şi protagoniştii, Vlad Logigan (nici vorbă de „norişorul” de care vorbea în film) şi Sânziana Tarţa, pentru care acest prim rol central într-un lungmetraj a venit în mod direct (fără casting) şi neaşteptat.
"Cu o astfel de concluzie am vrut să plece omul la final. Că dacă ai un scop, dacă ai un vis, merită să te ţii de el”
Modul în care s-a realizat pelicula a coincis, până la urmă, cu mesajul acesteia – „chiar dacă se poate întâmpla, de fiecare dată când îţi propui să faci ceva bun, să-ţi fie greu, să te lovești de tot felul de obstacole, în final merită. Și cu o astfel de concluzie am vrut să plece omul la final. Că dacă ai un scop, dacă ai un vis, merită să te ţii de el”, a subliniat regizorul.
În cele aproape trei săptămâni de filmare s-au întâmplat multe, iar cele mai dificile momente au fost cele în care nu se putea asigura logistica necesară scenelor. S-a filmat în hanuri pitorești, într-un tren aflat în folosință, într-un dric improvizat, în casele oamenilor, la cinematograful Dacia şi Muzeul locomotivelor cu abur, un reper al oraşului. S-a filmat în satul jazz-ului, Gărâna, la Văliug şi în Anina, în locuri minunate, care l-au vrăjit pe Iura Luncaşu, dornic să ne reamintească, prin plasarea acţiunii în această zonă, ce ţară frumoasă avem.
Una dintre întâmplările amuzante de la filmări ne-a fost povestită de actorul Sali Levent - care a fost „portavocea” jurnaliștilor şi a publicului la avanpremiera de week-end din Reşita. Aceasta s-a petrecut la hanul „La Răscruce” din Gărâna. Echipa a început într-o seară filmările, fără ca toţi cei din casă să ştie ce se întâmplă, iar zgomotul scenelor i-a întărâtat pe proprietari, retrași la un pahar, care au fost apoi gata-gata să sară la bătaie, nedumeriți de "intruși".
Românii au încă „obsesia fatalității”, iar „ghinionul vine foarte bine în povestea unui personaj utopic, ca cel din film"
Dacă protagoniştii, Vlad Logigan („Nuntă în Basarabia", „#Selfie", serialul „Ai noştri") şi Sânziana Tarţa („4 luni, 3 saptamâni si 2 zile") au mărturisit că nu se ghidează după superstiţii în viaţa reală, lucrurile au stat puţin diferit cu regizorul Iura Luncaşu.
„Am avut o perioadă la începutul carierei în care m-am agăţat de superstiţii – era vremea când doreşti, ca actor, să lucrezi cu mari regizori, apoi, ca regizor, să lucrezi cu mari actori. Nu călcam pe canalizările cu patru găuri şi altele din acestea… M-am surprins eu pe mine odată - eram pe undeva, pe la Victoriei - când m-am trezit călare pe un gard ca să prind un puf, să-mi pun o dorinţă şi să-l bag în sân. Şi atunci mi-am zis că am mers prea departe. Am avut multe superstiţii – aceea cu nu te-ntoarce înapoi, cu pisicile care îţi taie calea; lăsam pe altul să mi-o ia înainte, să-i taie lui calea, apoi mă rugam pentru ăla, să nu pățească nimic”.
„Cred că românii au încă obsesia fatalității. Iar ghinionul vine foarte bine în povestea unui personaj utopic, ca cel din film. De aceea am şi ales sloganul acesta cu «Ai noroc să vezi Ghinionistul». Pentru că oferim, cumva, soluţia – arătăm că ghinionistul este, de fapt, un mare norocos, dacă înţelege să întoarcă lucrurile în avantajul lui”, a explicat Luncaşu.
Reşiţenii au primit cu mare bucurie şi interes actorii şi echipa filmului, din care fac parte atât nume consacrate, cât şi actori aflaţi la început de drum, sau vedete ale industriei muzicale (Ruby, Dorian Popa).
De pe covorul roşu, unde au fost primiţi cu şampanie, Iura Luncasu, Radu Gabriel, Andrei Baltaretu, Salex Iatma, Codin Maticiuc, Virgil Ianţu, Diana Dumitrescu, Levent Sali, Vlad Logigan, Sânziana Tarța, Augustin Viziru, Gheorghe Visu, dar şi Dorian Popa (sub forma unei siluete din carton, în mărime naturală) au trecut la poze şi autografe cu fanii. Sala a fost plină la ambele proiecţii (orele 19.00 şi 21.00) iar râsetele şi aplauzele au răsunat în cor.
Eliberat de emoţiile primelor vizionări, regizorul Iura Luncaşu ne-a vorbit despre speranţele lui legate de acest film – o nouă comedie ce vine după „Minte-mă frumos” şi „Minte-mă frumos în Centrul Vechi”.
„Este un proiect pe care nu o sa-l uit prea curând. Pentru că este al doilea în zona independentă, dar este primul care s-a făcut aşa cum trebuie. Că noi la primul mai mult am experimentat. Nu ştiam ce înseamnă să produci un astfel de film şi până la urmă s-au făcut enorm de multe erori în acel proiect pentru că el se hrănea cu entuziasm, dar mai mult decât atât, era o dorinţă mare de a reuşi. Filmul nu a mers, dar, în mod ironic, noi am înţeles exact ce înseamnă producţia independentă.”
„Eu cred cu tărie că nu mai merge scuza acesta că noi nu avem banii occidentalilor şi de aceea nu putem să facem filme bune. Însă pentru asta trebuie să îl scoatem pe «nu» din vocabular şi să oferim, prin cât mai multe proiecte, o şansă atât dezvoltării acestei zone, cât şi actorilor dornici să joace, să-şi diversifice repertoriul.
„Oamenii au nevoie de cinematograf. Au nevoie de mersul la film şi eu sunt convins că au nevoie şi de poveştile noastre pozitive, constructive, care să-ţi mai dea o speranţă că, uite, se poate… Omul caută de multe ori inspiraţia în film, caută să înveţe din experienţa unui personaj. Şi asta mai ales când vine vorba de comedii. Pentru că poporul român nu şi-a pierdut deloc încrederea în comedia românească, el ştie ce potenţial are folclorul acesta autentic", a mai spus regizorul.
Iura Luncaşu crede că „fantasma cinematografului independent” trebuie înlăturată, iar acest lucru se poate face „doar dacă îl scoatem pe «nu» din vocabular” şi dacă oferim, prin cât mai multe proiecte, o şansă atât dezvoltării acestei zone, cât şi actorilor dornici să joace, să-şi diversifice repertoriul".
„Dacă s-ar dezvolta această industrie şi publicul ar căpăta mai multă încredere şi ar veni mai des în sălile de cinema, ne-am putea gândi la filme foarte bine făcute, cu bugete adecvate. Acum zece ani, poate mai puţin, când te gândeai la 50.000 de spectatori în cinematograf era, aşa, de vis. Astăzi, deja, de la 50.000 s-a ajuns la 100.000. Şi dacă o să ne ţinem de lucrul acesta… Mă uit câte filme româneşti sunt acum la cinema şi nu am decât să mă bucur; putem spera că măcar 10 la sută din populaţia României o să fie prezentă în sălile de cinema. Şi atunci, dacă o să avem un milion de oameni în sală, o să ne putem gândi şi la finanţări”, a mai explicat regizorul.
Ghinionistul se lansează pe 8 decembrie în cinematografele din întreaga ţară.
Fotografii: Expressdebanat.ro
