Deşi filmul de Crăciun este un gen care reciclează locuri comune mai ceva ca un automat SGR, iar Meet Me Next Christmas se îndepărtează şi nu prea de la aceste ambiţii minimale, premiera de ieri de pe Netflix are câteva merite, ba chiar este posibil să iasă în evidenţă în avalanşa de producţii similare ce se vor lansa în următoarele şase săptămâni. Până la urmă dai play unui film de Crăciun nu pentru cine ştie prestidigitaţii scenaristice, ci pentru a ţi se (re)confirma nişte valori şi pentru confortabilul mesaj că uneori soarta, universul, hazardul şi diverşi influenceri de pe tiktok pot conlucra ca tu să fii catapultat în "casa cu plopi, strada Speranţei, la parter", iar la uşă să-ţi sune insistent nimeni alta decât Fericirea.
Hai să ne întâlnim Crăciunul următor reciclează în parte povestea din An Affair to Remember/O iubire de neuitat, filmul clasic cu Cary Grant şi Deborah Kerr despre doi tineri care se îndrăgostesc şi îşi promit că se vor reîntâlni în şase luni pe acoperişul Empire State Building, doar că soarta li se aşază împotrivă. Acum, Layla (Christina Milian) îl întâlneşte întâmplător pe James (Kofi Siriboe, foto) într-un aeroport aglomerat de Sărbători şi cei doi petrec câteva ore agreabile. Cum Layla are un iubit, femeia acceptă într-o doară invitaţia lui James de a se întâlni peste exact un an, dacă amândoi vor fi liberi de parteneri şi obligaţii, la tradiţionalul concert de Crăciun al formaţiei Pentatonix. Evident că ceva se întâmplă, aşa că Layla se trezeşte peste un an că are nevoie de un bilet la concert, numai că acestea sunt epuizate. Începe, aşadar, o cursă contracronometru pentru ca eroina să-şi asigure accesul în locul unde se va afla posibilul partener perfect...
Meet Me Next Christmas este plin de coincidenţe şi de personaje pitoreşti (inclusiv membrii formaţiei Pentatonix) scoase ca nişte iepuraşi din pălărie de scenariul scris de Molly Halderman şi Camilla Rubis, dar brodează energic pe coloana vertebrală a oricărui film de Crăciun, aceea că uneori soarta îţi surâde. De fapt, filmul nu prea se hotărăşte dacă soarta e de "vină" sau totul este rezultatul acţiunilor unei femei întreprinzătoare, dar nici nu mai contează: oricât de neverosimil, tăvălugul emoţiilor se îndreaptă într-o singură direcţie, iar la final spectatorul rămâne cu impresia că totul e bine în lume şi că, dacă soarele nu a răsărit pe strada lui azi, poate că va răsări mâine (sau sigur-sigur la următorul Crăciun).
Desigur, până şi un copil de trei ani ar fi putut veni cu o premisă mai realistă. O femeie întreprinzătoare ca Layla, despre care ni se spune de mai multe ori că e o "creatoare de miracole", în sensul că reuşeşte să convingă universităţi prestigioase să accepte studenţi geniali, dar lipsiţi de posibilităţi financiare, ar fi trebuit să-şi dea seama de la început că spectatorii unui concert restrâns precum un eveniment Pentatonix are loc într-o locaţie cu un singur punct de acces. Layla nu avea nevoie de niciun bilet, trebuia doar să-şi cumpere o portavoce, să se pună în uşa sălii de spectacole şi să ţipe neîncetat "James!James!James!James!". Faptul că întreaga poveste se bazează pe acest periplu plin de aventuri care mai de care mai forţate doar pentru a obţine un bilet epuizează, în opinia mea, întreaga bunăvoinţă a spectatorului pentru a accepta o convenţie cumplit de evidentă. Dar, fără să dau spoilere, acest periplu este şi motivul pentru care filmul nu este chiar atât de previzibil (deşi este foarte previzibil).
Lui Meet Me Next Christmas nu i-ar fi stricat să fie măcar cu vreo 20 de minute mai scurt (la un moment dat lucrurile trenează vertiginos, dacă mi se permite această alăturare de cuvinte), dar asta nu înseamnă că nu combină nonşalant şi ataşant un mesaj dătător de speranţă şi lecţia că uneori soarta ţi-o mai faci şi singur (în sensul celebrei vorbe "Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă"). Având în vedere aşteptările minime legate de filmele de Crăciun, poate fi de ajuns ca mâine-poimâine această producţie să urce pe primul loc în topul vizionărilor de pe Netflix. Îi vor urma, desigur, multe alte titluri similare, precum Hot Frosty şi The Merry Gentlemen.
