„Heart of Sarajevo” pentru scurtmetrajul românesc O umbră de nor

Premiul „Heart of Sarajevo”, cea mai importantă distincţie a Festivalului de Film de la Sarajevo, a fost acordat - la categoria scurtmetraj - filmului românesc O umbră de nor, sâmbătă seara.

Anul acesta, prezenţa românească în capitala bosniacă a fost foarte puternică, nu mai puţin de trei lungmetraje autohtone fiind selecţionate în principala secţiune competiţională, şi mai multe proiecte de film în secţiunea dedicată dezvoltării de scenarii. Lupu, de Bogdan Mustaţă, Carmen, de Doru Niţescu şi Când se lasă seara peste Bucureşti sau metabolism, de Corneliu Porumboiu au concurat pentru Heart of Sarajevo la secţiunea lungmetraj, dar premiul a mers la producţia georgiană In Bloom, în regia Nanei Ekvtimishvili şi a lui Simon Groß.

Premiul Arte International Relations Cinelink a revenit proiectului Câini/Dogs, scris de Bogdan Mirică, şi produs de 42 km Film. Premiul CNC CINELINK i-a revenit proiectului Fixeur, în regia lui Adrian Sitaru, scris de Adrian Silişteanu şi Claudia Silişteanu, iar scurtmetrajul Vacanţă la malul mării/Holiday at the Seaside a câştigat marele premiu al secțiunii Sarajevo City of Film, „Atlantic Grupa Award”. Iată, în continuare, mai multe detalii despre filmele româneşti premiate.

O umbră de nor tratează cu umor un subiect în continuare tabu în cinema (chiar după ce un film ca Amour era premiat la Cannes anul trecut), moartea. Radu Jude reuşeşte să aducă haz într-o situaţie dramatică: unei muribunde încercuite de familia îndurerată îi este adus la căpătâi un preot pentru o ultimă rugăciune. La Radu Jude cea mai mare parte a filmului are loc în spaţiul claustrofob al unui apartament, în care regizorul înghesuie la un moment dat chiar zece personaje (şi un câine). Senzaţia de sufocare e dată şi de ornamentaţia încarcată din sufrageria familiei, cu flori de plastic şi cortină cu ciucuri aurii, într-o compoziţie kitsch. Momentul tragic ia o întorsătură amuzantă odată ce preotul începe citirea rugăciunii şi în ecuaţie intră fiica (Mihaela Sîrbu) muribundei. Cuplul conjugal Mihaela Sîrbu-Şerban Pavlu revine în acest scurtmetraj (tot nu în termeni foarte buni), după ce ne invita la un râsu- plânsu' în Toată lumea din familia noastră. Cert e că situaţia tragică e condimentată cu momente nostime, încât pare că nici regizorul nici spectatorul (care se lasă amuzat) nu mai au nimic sfânt. Jude a povestit cum a ajuns la ideea acestui scurtmetraj: „Tema morţii mă tot vizita, şi ea s-a întâlnit cu perioada când am citit Cehov integral; şi la el apare foarte des tema asta, dar şi personajul preotului, pus în situaţii penibile în viaţa cotidiană. Apoi au fost conversaţiile telefonice cu Florin Lăzărescu (scenaristul - n.red) şi s-a ajuns la ideea unui film despre un preot care spune o ultimă rugăciune. Apoi am vorbit cu nişte preoţi, şi aşa am auzit, mai mult sau mai puţin, de situaţia din film".

În scurtmetrajul O umbră de nor, personajele nu suferă doar sufleteşte, ci au şi afecţiuni fizice. Nu doar muribunda, ci toată lumea e - într-un fel sau altul - într-o stare de degradare. Ginerele (Şerban Pavlu) muribundei are mâna în ghips, o rudă (Marinela Chelaru) nu poate îngenunchia pentru că are picioarele umflate de la diabet, preotul (Alexandru Dabija) schiopătează... Legat de acest aspect, Radu Jude spune pentru cititorii Cinemagia că O umbră de nor „e un film şi despre corp, despre relaţia omului cu corpul, cu finitudinea şi cu degradarea corporală". Legat de faptul că preotul schiopătează, Jude precizează că „Diavolul e de obicei reprezentat ca fiind schiop...". Preotul este jucat de regizorul de teatru Alexandru Dabija. Scenariul este scris împreună cu Florin Lăzărescu. Ada Solomon este producătorul acestui scurtmetraj.

Premiul Arte International Relations Cinelink a revenit proiectului Câini/Dogs, scris de Bogdan Mirică,

şi produs de 42 km Film

Mirică va semna şi regia, el fiind semnatarul scurtmetrajului Bora Bora, distribut în cinematografe de MediaPro în calupul Hot Shorts, în 2012. Câini este o dramă/thriller plasată în România, undeva la ţară, în preajma graniţei cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraş, soseşte într-un sat îndepărtat, unde are de gând să vândă pământul pe care bunicul său defunct i l-a lăsat moştenire. Spre surprinderea sa, Roman află că moştenirea cuprinde foarte mult pământ, deşi aproape complet izolat de lumea civilizată. Pe măsură ce tânărul se pregăteşte să vândă, se confruntă cu evenimente stranii: localnicii se feresc de el, oameni dubioşi vin noaptea în maşini pe terenul său, şi un sentiment ciudat de ameninţare se instaurează. Pe zi ce trece, Roman devine din ce în ce mai îngrijorat, însă este hotărât să rămână pe poziţie şi să vândă terenul. După dispariţia suspectă a agentului imobiliar care îl asista cu vânzarea, Roman primeşte vizita poliţistului din partea locului, care îi dezvăluie că bunicul său era un cap al mafiei locale, iar pământurile sale erau locul de derulare a tot felul de activităţi ilegale.

Premiul CNC CINELINK i-a revenit proiectului Fixeur, în regia lui Adrian Sitaru, scris de Adrian Silişteanu şi Claudia Silişteanu (care a mai lucrat la scenariul scurtmetrajului Chefu'), compania producătoare fiind 4 PROOF.

Fixeur este povestea unui tânăr absolvent de Jurnalism care are ocazia să facă un reportaj despre două prostituate românce minore, care sunt repatriate din Franţa, lucrând ca fixeur în echipa a trei jurnalişti francezi interesaţi de subiect. Fixeur-ul este omul bun la toate pe teren, în echipele jurnalistice care fac reportaje televizate, explică Silişteanu, care a lucrat pe când avea 20 de ani la Agenţia France Press şi a participat la realizarea unui reportaj despre minore românce de 14 ani repatriate din Franţa în oraşul natal, Sighetul Marmaţiei. Silişteanu a fost impresionat atunci de aceste fetiţe: „aveam în faţa mea aceşti copii, de 14 ani, care nu ştiau ce li s-a întâmplat...". Tânărul „fixeur" face reportajul, îşi dovedeşte abilităţile de jurnalist, dar simte că abuzează el însuşi de aceste fete, victime ale traficului de carne vie. Protagonistul lui Adrian Silişteanu se află, astfel, în faţa unei dileme morale: cât de departe mergem în afirmarea personală şi în încercarea de a câştiga bani?

Proiectul CineLink este coloana vertebrală a secţiunii dedicate industriei de film a festivalului, o platformă de dezvoltare şi de finanţare pentru proiecte atent selecţionate şi destinate co-producţiilor europene. Cu un procent de 60% de filme duse de la stadiul de dezvoltare până în faza de producţie în decursul ultimilor 10 ani, CineLink a devenit una dintre cele mai de succes platforme de dezvoltare şi finanţare din Europa. 16 proiecte au fost reunite anul acesta în competiţia CineLink, respectiv în CineLink +. Principalul criteriu de selecţie a fost potenţialul autorului şi impactul poveştii, pe de o parte, iar pe de alta potenţialul proiectului în cadrul workshop-ului de creaţie de film şi în cadrul pieţei de coproducţii. În această secţiune au concurat Fixeur, al lui Adrian Sitaru şi Adrian Silişteanu, Câini, scris de Bogdan Mirică, Vanpir, de Marian Crişan şi Viking Line Story, de Ştefan Constantinescu.

Filmul Vacanţă la mare/Holiday at the Seaside a câştigat marele premiu al secțiunii Sarajevo City of Film, „Atlantic Grupa Award”, în valoare de 2000 de euro

Filmul a fost regizat de Cristina Groşan (absolventă la Facultatea de Teatru şi Televiziune, Cluj-Napoca) iar scenariul a fost scris împreună cu Ştefan Statnic. Filmul arată o zi din viața unei familii care se pregăteşte să plece în concediu la mare. Amalia, fiica de 13 ani, se confruntă cu prima ei menstruație chiar în ziua plecării la mare. Având o mamă severă şi distantă, Amalia inearca să găsească singură soluţii. Dar curând, menstruația va fi cea mică problemă pe care o are Amalia.