Asa cum si-a obisnuit deja spectatorii, Festivalul International de Film Transilvania omagiaza si anul acesta trei regizori aparte in cadrul sectiunii 3x3. Pastrand traditia anilor precedenti, cand printre cineastii-cult prezentati in retrospectivele TIFF s-au numarat Michael Haneke, Roy Andersson, Nicolas Roeg sau Neil LaBute, mix-ul 3x3, prezentat in 2008 de Cinemax, ofera publicului clujean sansa de a se intalni cu filmele unor regizori pe cat de diferiti, pe atat de personali: Pen-Ek Ratanaruang, Victor Erice si Alexandru Tatos.
Pen-Ek Ratanaruang a regizat pana acum sapte lungmetraje, intr-o cariera inceputa in urma cu 11 ani. Filmele tailandezului au fost selectionate si premiate in festivaluri importante din lumea intreaga, cum ar fi cele de la Berlin, Seattle, Rotterdam, Viena, Hong Kong sau Bangkok. TIFF prezinta publicului roman cateva dintre cele mai tulburatoare filme marca Pen-Ek Ratanaruang. Multi-premiatul thriller "6izecisinou9" / "Ruang talok 69" (1999), castigator al Mentiunii Speciale Don Quijote la Festivalul de Film de la Berlin si al premiului pentru Cel mai bun film asiatic la Festivalul de la Singapore, selectionat în competitia oficiala a Festivalului de la Rotterdam in anul 2000, va da fiori spectatorilor de la TIFF, obligandu-i sa se confrunte cu o situatie în care s-ar putea regasi fiecare. Celelalte doua pelicule ale tailandezului pastreaza preocuparea pentru conflicte psihologice în doua ipostaze radical opuse: "Tranzistorul iubirii" / "Mon-rak Transistor" (2001) si drama psihologica "Ploy" (2007).
Victor Erice este unul dintre cei mai speciali regizori spanioli ai ultimilor treizeci de ani. Desi a realizat numai zece lungmetraje intr-o cariera de 47 de ani, Erice a lasat o amprenta inconfundabila asupra filmului spaniol prin felul in care combina fantasticul cu psihologicul si realul cu imaginarul intr-un amestec armonios si in acelasi timp mocnit. Dovada sta si "Spiritul stupului" / "Espiritu de la colmena" (1973), un fantasy in care se disting radacinile cinefile ale regizorului, captivat pe de-a-ntregul de povestea irumperii cinematograficului in real. Filmul sau, "Sudul" / "El Sur" (1983), in care cineastul arunca o privire candida, din nou prin ochii unei fetite, asupra lumilor atat de distincte ale nordului si sudului Spaniei, a fost primul mare succes international al lui Erice: selectionata in competitia de la Cannes in 1983, pelicula a castigat Premiul Criticii la Festivalul de la Sao Paulo si o multime de premii spaniole. Insa cel mai de succes film al lui Erice este, fara indoiala, "Soarele Gutuii" / "El Sol del membrillo" (1992), lungmetrajul care i-a adus lui Erice o noua prezenta in competitia Cannes-ului, de unde s-a intors, de asta data, incununat cu Premiul FIPRESCI si Premiul Special al Juriului. Filmul e o meditatie calda asupra conditiei artistului si a fragilitatii operei sale si pune din nou problema raportului dintre prozaic si artistic.
Cel de-al treilea regizor omagiat in 2008 la Festivalul International de Film Transilvania este regretatul Alexandru Tatos (1937-1990). Filmele sale, curajoase si asumate, reprezinta manifeste la adresa societatii socialiste si subliniaza absurdul relatiilor interumane germinate în sânul acesteia. Primul lungmetraj marca Alexandru Tatos, "Mere rosii" (1976), in care Mircea Diaconu joaca rolul unui doctor incoruptibil, surd la presiunile sefilor sai, care incearca sa il descurajeze folosind mecanismele ierarhiei de partid e un film curajos, in care Diaconu face unul dintre cele mai bune roluri din cariera, intr-o distributie din care mai fac parte Ion Cojar, Carmen Galin si Florin Zamfirescu. Cel mai cunoscut si mai apreciat film al cineastului este, insa, "Secvente" (1982). O comedie in care Mircea Diaconu se regaseste din nou printre protagonisti, de asta data alaturi de Geo Barton si de Alexandru Tatos insusi, filmul reprezinta o parabola in trei capitole despre dezechilibrele dintr-o lume strict supravegheata. Filmul care completeaza 3x3-ul Alexandru Tatos este "Casa dintre campuri" (1980), cu o distributie de zile mari: Mircea Daneliuc, Amza Pellea, Tora Vasilescu, Dorel Visan si acelasi Mircea Diaconu , actorul preferat al lui Tatos.
