După ce în mega-hitul financiar The Avengers serialul este menţionat nu o dată, ci de două ori, cu siguranţă că mulţi dintre amatorii de mini-serii britanice de calitate s-au îndreptat spre Downton Abbey, asta dacă nu o făcuseră deja. Noi am ezitat multă vreme să scriem despre el, pentru că în general serialele de epocă din Anglia sunt făcute după reţeta lui Brideshead Revisted (versiunea din anii '80) sau după cea a lui Mândrie şi prejudecată, mini-seria cu Colin Firth în rolul lui Darcy. Ce poate aduce Downton Abbey, ne întrebam, dar am încetat să facem asta după ce serialul a devenit cea mai vizionată producţie britanică de epocă din ultimele trei decenii şi i-am dat o şansă.
Nu ne-a părut rău, pentru că Downton Abbey, a cărui acţiune are loc pe domeniul titular, aflat în posesia bogatei şi aristocratei familii Crawley, este un melanj inspirat de dramă, umor, istorie şi comentariu social. În centrul atenţiei sunt atât cei de sus, cât şi cei "de jos", adică servitorii domeniului, de la cea mai simplă ajutoare din bucătărie, până la scorţosul majordom Carson (Jim Carter). Problemele fiecărui grup şi modul în care interacţionează formează coloana vertebrală a serialului, protagoniştii fiind afectaţi de evenimente petrecute în realitatea istorică a timpului.
Totul începe cu scufundarea Titanicului în 1912. Cum la bordul transatlanticului se afla şi moştenitorul domeniului, patriarhul familiei Robert Crawley (Hugh Bonneville) este forţat de lege să caute următorul succesor la giganticul domeniu al familiei. Acesta este Matthew Crawley (Dan Stevens), un avocat de condiţie medie (în comparaţie cu restul familiei) care este iniţial considerat un intrus pe domeniul, dar ajunge ulterior să îşi impresioneze rudele cu inteligenţa sa. Orice serial este ţinut în picioare de personajele sale şi de relaţiile dintre ele, iar aici producătorii serialului au ales o carte câştigătoare pentru că Downton Abbey, fără să exagereze prea mult, creează o reţea de interese complexă, reuşind să ofere un portret captivant al înaltei societăţi britanice din primele decenii ale secolului trecut.
Familia Crawley va fi afectată de scandaluri financiare, de epidemii de gripă, de Primul Război Mondial, dar şi de conflictele inerente în sânul unei familii bogate şi conştiente că ordinea socială, neschimbată de sute de ani, începe să se clatine în Europa o dată cu executarea familiei ţarului în Rusia şi tot mai desele răzmeriţe din Irlanda. De fapt serialul este cu atât mai convingător din punct de vedere psihologic cu cât toţi protagoniştii trebuie să se adapteze, cu diverse sacrificii, la o nouă ordine a lucrurilor.
O idee prea melodramatic, Downton Abbey mai păcătuieşte şi din cauza unor decizii neinspirate ale scenariştilor, care din dorinţa de a ţine sus ştacheta tensiunii, emoţiei şi a răsturnărilor de situaţie, iau uneori decizii drastice, omorând unele personaje importante sau aruncând pe ecran secvenţe violente (un viol din sezonul patru a provocat un adevărat scandal în Marea Britanie), astfel încât tribulaţiile familiei Crawley seamănă uneori cu cele ale unei familii dintr-o telenovelă sud-americană. În ciuda acestor decizii, serialul chiar reuşeşte să-şi ţină în priză spectatorii.
Părerea ta
Spune-ţi părereaIn ce priveste omoratul personajelor principale, nu-l egaleaza pe Game of Thrones...:)), Grey's Anatomy...acolo da drama.