Sergiu Nicolaescu - Tunarul no. 1 al filmului romanesc! [Archive] - Page 2

Pashpix

20 Jan 2008, 19:31

„ Critica nu ma intereseaza deloc ”

MARIAN BACIU

L-am vizitat pe regizorul Sergiu Nicolaescu in biroul sediului UARF. Interviul pe care o sa il cititi va fi construit din trei parti, sau episoade. Sergiu Nicolaescu va atinge teme diverse plecand de la urmatoarele doua filme pe care vrea sa le inceapa in cursul anului 2008, trecand prin opiniile sale despre regulamentul concursului de la CNC, prima zi de filmare la "Mihai Viteazul", lupta dintre generatii, si nu in ultimul rand, cum au decurs filmarile la "Supravietuitorul".

Stiu ca in anul 2008 trebuie sa incepeti filmarile la doua filme: “Trenul mortii” si “Candele de zapada”. La inceputul lunii februarie va avea loc premiera filmului “Suprevietuitorul”. Va propuneti ca primele doua filme amintite sa le terminati intr-un singur an?

“Trenul Mortii”, este un scenariu foarte bun, dar despre razboi. Si cand spun de razboi, nu stiu daca noi, in Romania mai putem sa facem filme de tipul asta.

Va referiti la faptul ca pentru un astfel de film va fi nevoie de un buget mult mai mare, va fi nevoie de…

Nu ma refer atat la buget…

…oameni, personaje, efecte speciale?

…cat la oameni, la armata, la mijloace. Noi aveam in Romania lucruri extraordinare. Spre deosebire de SUA, unde la civili gasesti orice tip de avion care este in stare de functiune, adica zboara, nu este fier vechi. Noi nu mai avem nici un tip de avion IAR facut la Brasov. Noi nu avem acel tip de respect pentru lucrurile produse de noi intr-o anumita epoca. De exemplu, ma indoiesc de faptul ca noi mai avem senilate, tancuri… Am avut foarte multe in 1980. Tin minte ca am facut un film despre 23 august si acolo am avut foarte multe senilate, iar acestea erau utilaje depozitate din timpul celui de-al doilea razboi mondial, dar erau in perfecta stare de functionare. Acum nu mai exista nimic. Nu mai exista arme, nu mai exista pusti, nu mai avem armata…

Si atunci unde le veti gasi, de unde le veti lua?

Astept niste raspunsuri si sunt pregatit sa incep filmarea cu cat mai putine cheltuieli, care nu vor fi chiar atat de putine. Primul deviz pe care l-am facut e cu mult depasit. M-am gandit la un moment dat ca va trebui sa merg si in Republica Moldova, pentru ca acolo mai exista armata si vorbesc limba romana. Asta, ca sa ma inteleg cu 1000 de oameni fara discutie.

Veti filma in Moldova tot filmul sau doar cateva secvente?

Doar anumite secvente. Am vorbit cu presedintele Voronin si mi-a promis ca o sa ma spijine in continuare, sper sa se tina de cuvant. Deci, exista si aceasta varianta. Ei mai au acolo armament rusesc, dar asta e partea de secret la care ma gandesc pentru realizarea filmului. Scenariul “Candele de zapada” este scris de Corneliu Vadim Tudor. In scenariu este vorba despre un fel de viata politica si dramaturgica.

Este vorba despre viata politica actuala?

Nu, este vorba despre secolul trecut. Ar fi foarte interesanta o trecere prin tot secolul. Si am gasit un personaj care poate reprezenta secolul trecut, e vorba de Venturia Goga. M-am gandit ca prin ea sa vad tot secolul trecut.

Ce gen de film va fi acest proiect?

Drama. Vreau sa spun ca secolul trecut a fost o drama cumplita. Dar sa vorbesc despre acest secol chiar merita, chiar daca nu voi avea spectatorii care vin la un film de actiune sau o comedie, dar merita…

In ultima vreme, spectatorii romani au inceput sa mearga la drame, la filme romantice…

Da, merg, sigur ca da. Dar sa fim seriosi, filmul cu cele mai multe incasari din ultimii patru ani este “Orient Expres”. Filmul acesta este o drama. Nu am avut premii, nu am avut nimic. Dar au venit foarte multi oameni sa-l vada. A fost un film foarte bine filmat si atunci oamenii au venit sa-l vada.

Filmul “15” a avut mult mai putini spectatori decat “Orient Expres”. Ce s-a intamplat?

Iti spun eu ce s-a intamplat. Este foarte interesant ce s-a intamplat cu filmul meu. Filmul “15” a fost prea devreme sa-l fac.

Totusi, trecusera 15 ani de la Revolutia din ’89. De ce spuneti ca a fost “prea devreme”?

Un asemenea film se face la 20-25 de ani.

Va referiti la public? Credeti ca publicul nu a fost pregatit pentru un asemenea subiect?

Nu, nu a fost…

Sau v-ati referit la critica de specialitate? Ati avut critici negative?

Nu, critica nu ma intereseaza deloc. Nu ma intereseaza. Critica de la noi din tara s-a deformat total. Fireste, ca exista printre ei oameni cinstiti si obiectivi profesional, dar…

Criticii nu mai au echilibru? Sau, mai bine zis, nu mai scriu obiectiv despre un film?

Nu! Ce echilibru? Nu! Din pacate, cei care sunt cinstiti nu au loc sa se poata manifesta, nu vreau sa dau nume, dar cei despre care iti vorbesc ca sunt deformati se pricep doar la fotbal, sa fim seriosi, ce sa vorbeasca ei despre filme?

Credeti ca cinematografiei romanesti ii face bine lupta aceasta dintre generatii, mai ales ca peste cativa ani, cei tineri vor deveni la randul lor batrani?

Sigur se va intampla asa ceva. Nu am nici o indoiala ca si ei vor ajunge la o varsta la care vor fi mult mai rai decat am fost noi. Lupta dintre generatii este o prostie. O sa ajungeti cu totii la acelasi rezultat la care am ajuns eu. La varsta mea, la intelepciunea mea… am facut totusi peste 60 de filme, nu-i de colo… Numai cu trei filme am avut public de peste 14 milioane de spectatori, cu fiecare in parte. Nu foloseste nimanui aceasta lupta, cred ca mai bine s-ar axa mai mult pe respect. Este loc pentru toata lumea.

“ Trebuie sa ne gandim si la filmul pentru public “

Pe scurt, actiunea filmului “Supravietuitorul” se petrece dupa al doilea razboi mondial, Comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu / Petr Falc ) a facut ani grei de puscarie politica. Una din distractiile directorului inchisorii, un colonel sovietic, era sa-l oblige sa joace ruleta ruseasca. In urma gratierii, fostul comisar intra intr-un circuit international de jocuri de ruleta ruseasca organizate clandestin pentru o elita amatoare de spectacole extreme. In cele din urma, Comisarul ajunge sa joace ruleta incrucisata cu unul dintre amicii sai din tinerete. Ruleta incrucisata este cand doi oponenti trag unul intr-altul. In cele din urma, se pare ca lumea interlopa din Bucurestiul anului 1940 a disparut din oras.

Sustineti ca filmul “Supravietuitorul” va avea succes de casa. Sunteti multumit de film?

Filmul “Supravietuitorul” l-am terminat si cred ca este un film bun, sunetul dolby stereo l-am facut la Paris, si cred ca este un film care vine sa completeze seria de cinci filme despre comisarul Moldovan. Actiunea filmului se petrece in anii 1978 si are amintirii din anii 1940, 1946, 1960 si 1965. Actiunea filmului se petrece in trecut, a fost greu de realizat, din cauza asta bugetul filmului a fost scump, dar… filmul mi-a iesit. In primul rand am imensul avantaj ca este o perioada pe care am trait-o.

Dvs. jucati rolul principal? Am inteles ca pentru perioada aniilor 1940, 1946 ati folosit un actor ceh, Petr Falc.

Da, e adevarat. Dar am avut unii actori care au suferit ei niste transformari la chip. I-am intinerit, cum e Ion Dichiseanu care joaca atat tanar cat si batran, fie am gasit actori care sa semene foarte mult cu personajele din seriile anterioare. De exemplu, pentru Vladimir Gaitan am gasit un foarte bun actor, Cristian Motiu, care il interpreteaza foarte bine pe Gaitan tanar, este foarte interesant. Acolo unde am avut tineri am mers foarte bine, ei s-au integrat in personajul respectiv, majoritatea dintre ei au fost chiar copiii lor, cum e George Mihaita. E o reconstituire, si pana la urma e un film de epoca. Eu sper sa fie un film de succes si necesar pentru cinematografia noastra. Eu sunt partizanul marilor premii si ma bucur pentru ca Romania castiga mari premii internationale, dar, daca premiile acestea nu sunt urmate de mari succese de casa, de succes de public, n-am facut nimic. Trebuie sa ne gandim si la filmul de spectatori. Si eu cred ca din punctul asta de vedere, vine bine filmul “Supravietuitorul”. Ramane sa vedem aceasta confirmare pe 1 februarie, atunci cand o sa intre in cinematografele din Romania.

Cat au durat filmarile la “ Supravietuitorul”. Perioada de pregatire, filmarea propriu-zisa?

37 de zile a durat filmarea. In mod normal eu trebuia sa ies cu filmul in decembrie. A durat cu totul vreo sase luni. Am lucrat foarte repede. Si cel mai mult dureaza acum post-productia. Este infernal de lunga. Fiecare lucreaza cum vrea, cum nu vrea. A iesit bine. Este un film greu. Am filmat in Cehoslovacia, m-am intors, am filmat in Romania. Cu toata varsta pe care o am, eu am filmat repede…

Credeti ca in alte cinematografii exista lupta aceasta dintre generatii?

Nu, in alte cinematografii, cea franceza, americana, germana, acolo exista respect. Dar, uite sa-ti dau un exemplu catastrofal pentru cinematografia romanesca. Dai un concurs in care ti se dau niste bani imprumut pe care trebuie sa ii dai inapoi. Daca nu ii dai, iti confisca filmul peste 7 ani, deci din capul locului esti pus pe pozitie de hot sa furi si sa minti.

De ce?

Toti producatorii trebuie sa faca acelasi lucru: sa minta si sa faca film. Un concurs secret cu un scenariu secret, mi se pare cea mai tampita, absurda si stupida idee. Suntem singurii din Europa, poate in lume care avem asa ceva. Pentru ca numele regizorului este o garantie. Dar poti sa spui: “ Da’ domne, dar vine o varsta, in care oamenii cad ”. Da, sunt de acord sa iei trecutul, sa dai o nota pentru trecut si una pentru ultimile doua-trei filme. Acolo ne dam seama daca omul a cazut. Daca a cazut, a cazut!

Dar credeti ca ideea cu caderea este in regula? Cine poate sa-i spuna unui om ca din cauza varstei exista posibilitatea sa cada? Nu mi se pare corect!

Nu ti se pare, dar este real ce se intampla. Desi, oamenii (spectatorii) merg mai departe pe succesele filmelor din trecut. Cel putin asta este valabil pentru actori. Pentru regizori nici nu se discuta, dimpotriva. Este ciudat ca nimeni nu vorbeste de “Orient Express”. Este exemplul cel mai bun al unui regizor care merge foarte bine si astazi. Si va veni acum “Supravietuitorul”, si eu iti garantez ca voi avea succes record de spectatori. Este adevarat ca sunt colegi de-ai mei carora nu le mai merge. Cu toata admiratia pentru ei, dar sa schimbe genul! Este obligat sa schimbe genul. Si eu cand nu voi mai putea, voi schimba genul.

Dar, pana acum nu l-ati schimbat!

Nu l-am schimbat pentru ca am venit cu o drama. Sa fac un film cum este “Orient Express” si nu ma asteptam sa fie un succes de casa. Dar cu un subiect care stiu ca merge: Comisarul Moldovan! Cu filmul acesta trebuie sa fac dublu. Asta e logica! Dar iti spun alt lucru. Ministerul Culturii a facut un sondaj publicului romanesc si nominalizarile au fost clasificate astfel: Eminescu, Creanga si Nicolaescu. Nu poti sa arunci la cos un Pintilie, un Dan Pita, un Danieluc. Nu poti! Trebuie sa-i lasi sa faca filme in continuare. Eu zic asa: atunci cand ai gresit cu doua filme, atunci este un semn. Orice om are o cadere. La toti ne vine momentul caderii. Trebuie sa stim sa il suportam.

"Primul film pe care am vrut sa-l fac era o drama"

Va mai amintiti prima zi de filmare la filmul “Dacii”? Cu ce secventa ati inceput filmarea?

Sigur ca da. Era 11 mai 1969. Am filmat trecerea tinerilor. Au fost 2000 de figuranti. 2000 de figuranti! Si era primul meu film facut in viata mea.

Cum ati facut fata? Vi s-a facut frica? Este foarte greu sa conduci atata figuratie.

Domnule, mie nu mi-a fost greu. Acesta este adevarul! Am intrat, am facut ordine, s-au asezat lucrurile, am mers din plin. Era un concurs intre tinerii daci in fata unei cetati, da, 2000 de figuranti. A fost una dintre cele mai grele zile de filmare. Nu m-a intimidat niciodata multimea. Am condus 4000 – 5000 de oameni fara probleme. As sputea spune ca miscarile mele de trupe ii bat chiar si pe rusi. Si rusii au avut multi oameni, dar eu ii bat pe oricare dintre ei. La mine exista o miscare in cadru pe care tot timpul o fac masele de soldati. La rusi, soldatii mereu pleaca la lupta, se intorc de la lupta, dar niciodata nu se ciocnesc. Pentru ca este greu sa conduci o ciocnire, mai ales sa filmezi una. Pot sa iti spun ca pregateam o ciocnire intre doua grupe intr-un timp scurt. Pregatirea dura o ora, doua, poate chiar trei ore.

Pregatirea a durat foarte putin! Cum ati reusit sa tineti in frau atata figuratie?

Nu, lucram foarte repede, dar despartirea de ei intotdeauna era mult mai lunga. Eu nu am avut niciodata vreun accident. Sunt singurul regizor din lume in care armele erau adevarate. Sabiile adevarate, armurile adevarate. Nu exista regizor in viata care sa fi facut filmele istorice pe care le-am facut eu. Fara nici un accident si oricand, oricine le poate vedea. Ramai de-a dreptul uimit! Sigur ca vin altii din urma, se ocupa cu altceva. S-a luat un premiu. Cel mai mare premiu. Palme d’Or este unul dintre cele mai mari premii din lume. Fara discutie ca nu-l putem decat respecta si sa ne bucuram de un astfel de succes al cinematografiei romanesti. Chiar daca despre filmul acesta s-a spus ca nu stiu ce… Mie nu imi plac gainarii care cauta explicatii in orice, nu-i de colo sa iei un asemenea premiu. Eu nu sunt un festivalist. Eu nu am fost in viata mea decat la 3 festivaluri. Cu 60 – 70 de filme eu nu m-am dus decat la 3 festivaluri, sa fie clar. Nu am vrut sa ma duc! Am fost la Moscova cu “Mihai Viteazul”, unde in timpul proiectiei a sarit o bobina, era chiar secventa intrarii in Moldova. Am facut scandal, am oprit filmul, am dat inapoi si am reluat proiectia normal. 5000 de oameni au aplaudat, dar nu m-au iertat! Asta era o treaba facuta intentionat. Au vrut sa imi opreasca filmul. Cata obraznicie! Puteau sa spuna ca nu ma accepta, dar nu sa faca una ca asta! Ce, eram omul care sa taca?

Dupa revolutia din 1989 nu ati incercat sa participati la festivaluri internationale de film?

Dragul meu, eu stiu un om care a facut 2 filme si a participat la 107 festivaluri, timp de 7 ani. In fiecare luna filmul se ducea la festival. Din 107 festivaluri, sigur ca te intorci cu cel putin 20 de premii. Eu am considerat ca festivalurile nu pot sa fie decat pentru filme de exceptie, a unor oameni de exceptie sau pentru tineri. Din punctul asta de vedere, patind ceea ce am patit cu “Mihai Viteazul” am dispretuit festivalurile. Lucru rau! Nu este bine!

Si nu v-ati schimbat parerea?

Nu. Acum cred la fel. Bine poti sa spui ca nu am luat premii. Am luat niste premii. Bine ca nu am luat Palme d’Or-ul. Dar n-a fost sa fie!

Spre cine va indreptati atentia cu filmele Dvs.? Care este tinta Dvs.?

Tinta mea este publicul. Spre el ma indrept. Spre publicul de o anumita calitate. Nu numai succes de public, dar de o anumita calitate. Si in afara de asta, rolul care trebuie sa-l joace filmul. Eu am facut toate filmele istorice fara nici un compromis fata de regimul de atunci. A fost un fleac undeva, pe undeva, dar niciodata politic. Nu am luat niciodata cuvinte pronuntate de Ceausescu la congrese, cum zic unii! Am facut film istoric pentru ca m-am ferit de filmul de actualitate.

Filmele istorice au fost o supapa pentru Dvs.?

Da, dar nu a fost usor. Lui Ceausescu nu i-au placut filmele mele. Dovada ca le-a dublat. Eu am facut filmul “Dacii”, Ceausescu a facut “Columna”, eu am facut “Mihai Viteazul”, el a facut “Buzduganul cu trei peceti”, la 2 ani diferenta, ai mai pomenit asa ceva? El era nemultumit pentru ca eroii respectivi nu vorbeau ca el. Eu am facut un film intreg opus lui Ceausescu, cu un personaj care nu era ca el: “Mircea”. A simtit, a intuit si a oprit filmul. Iar cand m-am apucat eu sa fac film istoric, pe vremea aceea nici nu se facea istorie. Asta am vrut sa fac, asta am facut! Si am facut-o bine si nu au avut ce sa-mi faca. M-au lasat, mi-au dat posibilitatea sa lucrez in Occident. Eu sunt singurul regizor roman de film care am facut 28 de filme in strainatate.

S-au gandit ca o sa ramaneti in Occident?

Nu.

Cum ati reusit sa treceti de la un gen la altul. Ati facut filme istorice, drame, filme de actiune, comedii?

Nu stiu. Am facut si filme de aventuri si drame, adaptari dupa romane cum e “Ciuleandra”, dupa Liviu Rebreanu, “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, dupa Camil Petrescu. Initial, genul de film care mi-a placut nu a fost genul de actiune. Primul film pe care am vrut sa-l fac era o drama. Este vorba despre “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”. L-am facut mai tarziu. Eu fac filmul pentru spectatori. Eu nu reusesc sa ma bucur singur. Este adevarat ca toata viata mea a fost inchinata filmului!

Pashpix

24 Jan 2008, 19:38

Sergiu Nicolaescu, operat din nou, de urgenta

24 ianuarie 2008

Regizorul Sergiu Nicolaescu a fost operat, joi dimineata, de urgenta, la spitalul Elias, dupa ce hematomul cerebral care a fost extirpat pe 9 ianuarie a revenit, anunta Realitatea TV. Potrivit purtatorului de cuvant al Spitalului Elias, Valentin Calu, Sergiu Nicolaescu, in varsta de 77 de ani, a avut unele tulburari din cauza carora a fost supus la noi analize, care au confirmat reaparitia hematomului.
In prezent, starea lui este stabila, fiind monitorizat de medici la sectia de terapie intensiva.Nicolaescu a mai fost suferit o interventie chirurgicala acum doua saptamani, din cauza unui hematom creat de un traumatism cranio-cerebral minor.
Prima interventie chirurgicala a decurs fara probleme, purtatorul de cuvant al Spitalului Elias declarand ca Nicolaescu se recupereaza bine.

Pashpix

27 Jan 2008, 21:34

Hmmm....Trei proiecte...dintre care doua au primit deja fonduri de la CNC...(POKER si CANDELE DE ZAPADA, care trebuia initial sa fie regizat de Napoleon Helmis)....plus TRENUL MORTII...din cate se pare, cel putin momentan...se va alege praful de ele

Mutu

29 Jan 2008, 15:52

Cred cu tarie ca Sergiu Nicolaescu este Luceafarul cinematografiei romanesti, un fel de Dobrin sau Hagi. Cred ca va pierdeti timpul contestandu-l, pentru ca va fi aproape imposibil ca palmaresul sau sa fie vreodata egalat. In general filme de filme, cu salile pline de spectatori (inclusiv hulitul Orient Express, care a fost totusi propus pentru nominalizare la Oscar).

Iata si palmaresul:

SERGIU FLORIN NICOLAESCU
Locul nasterii: Targu-Jiu, Romania
Data nasterii: 13.04.1930
Ocupatie: Regizor, actor, scenarist, politician

FILMOGRAFIE (REGIZOR, majoritatea si ca ACTOR)

* Supravietuitorul (2008)
* 15 (2005)
* Orient Express (2004)
* Triunghiul mortii (1999)
* Punctul zero (1996)
* Oglinda (1993)
* Coroana de foc (1990)
* Mircea (1989)
* François Villon - Poetul vagabond (1987)
* Cautatorii de aur (1986)
* Ringul (1985)
* Noi, cei din linia întîi (1985)
* Ciuleandra (1985)
* Ziua Z (1985)
* Viraj periculos (1983)
* Wilhelm Cuceritorul (1982)
* Intîlnirea (1982)
* Duelul (1981)
* Capcana mercenarilor (1980)
* Mihail, cîine de circ (1979)
* Nea Marin miliardar (1979)
* Ultima noapte de dragoste (1979)
* Revansa (1978)
* Pentru patrie (1977)
* Osânda (1976)
* Zile fierbinti (1976)
* Accident (1976)
* Insula comorilor (1975)
* Piratii din Pacific (1975)
* Nemuritorii (1974)
* Un comisar acuza (1973)
* Ultimul cartus (1973)
* Cu mîinile curate (1972)
* Lupul Marilor (1971) (mini) TV mini-series
* Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1971)
* Mihai Viteazul (1970)
* Batalia pentru Roma (1969)
* Aventuri in Ontario (1969)
* Vanatorul de Cerbi (1968)
* Dacii (1966)
* Lectie în infinit (1965)
* Primavara obisnuita (1962)
* Scoicile nu au vorbit niciodata (1962)

* la care se adauga si cele cateva filme la care a participat ca actor: L'homme pressé (2005), Drumuri in cumpana (1978), Pistruiatul (1973), Dragostea incepe vineri (1972), Felix si Otilia (1972).

Nu e de ajuns? Lasati omul in pace, judecati-l si dupa cate DVD-uri vinde si cati spectatori aduce in sali. Domeniu in care va fi forever campion! Asa ca...

Mutu

29 Jan 2008, 16:55

marx

29 Jan 2008, 16:59

Cazeemeer

29 Jan 2008, 17:00

PALMARÉS, palmaresuri, s.n. Listã în care se înscriu succesele sau victoriile (sportive, artistice etc.) obþinute de cineva; totalitate a unor astfel de succese sau de victorii. – Din fr. palmarès.
Ce ai postat tu nu e palmares, e fisa de activitate.

marx

29 Jan 2008, 17:05

NICOLAESCU - Number 1

Cu tot respectul pentru Caranfil, Muntean, Puiu si compania, diferenta dintre ei si SERGIU NICOLAESCU este aceea dintre un fotbalist de talia lui Zicu, bun in Liga lui Mitica si Adrian Mutu, stelar la nivel mondial.

Singurul care misca ceva este MUNGIU, dar si el are inca de demonstrat ca poate lupta cot la cot cu maestrul.
draga putzulica, maestrul tau n-a participat la niciun festival international, cum ar putea fi comparat cu astia tineri care au selectii si premii la Cannes?!

Mutu

29 Jan 2008, 17:15

[/quote]
mutulica, lasa ineptiile pe banca de rezerve, si antreneaza-te in continuare pt maxim pupincurism. te-ai intrebat vreodata cum din noianul ala de filme, conu' serj nu numai ca n-a obtinut niciun premiu la un amarat de festival de serie B, dar nici macar n-a fost nominalizat la vreunul?![/quote]

Cred ca gresesti, chiar daca e clar ca ai o vasta cultura in domeniu. Raspunsul se poate afla, simplu, de pe site-ul CNC:

Premii Sergiu Nicolaescu:
- Moscova, 1962 - Primavara obisnuita
- UNIATEC 1962 - Primavara obisnuita
- Praga, 1962 - Primavara obisnuita
- Salonic, 1962 - Primavara obisnuita
- Oberhausen, 1963 - Floare de mac
- Mamaia, 1964 - Memoria trandafirului
- Milano, 1964 - Memoria trandafirului
- UNIATEC 1965 - Memoria trandafirului
- Triest, 1965 - Memoria trandafirului
- Edinburgh, 1965 - Memoria trandafirului
- Cork, 1965 - Memoria trandafirului
- Mamaia, 1965 - Lectie in infinit
- Premiul ANICA, Cortina d`Ampezzo, 1966 - Lectie in infinit
- Premiul trei, Praga, 1967 - Dacii
- ACIN 1971 - Mihai Viteazul
- Nominalizare la premiul de aur, Moscova, 1971 - Mihai Viteazul
- Premiul UNIATEC, Moscova, 1971 - Mihai Viteazul
- ACIN 1973 - Ultimul cartus
- ACIN 1974, Premiul pentru interpretare masculina (Sergiu Nicolaescu) - Nemuritorii; Un comisar acuza
- ACIN 1976 - Osanda
- Nominalizat la premiul de aur, Moscova, 1977 - Osanda
- Premiul pentru cel mai bun actor (Amza Pellea), Moscova, 1977 - Osanda
- ACIN 1978 - Pentru patrie
- Nominalizare pentru cel mai bun film la Mystfest, 1981 - Capcana mercenarilor
- Nominalizare pentru cel mai bun film la Mystfest, 1982 - Duelul
- Nominalizare la premiul de aur, Moscova, 1985 - Ringul
- ACIN 1986 - Noi, cei din linia intai

E clar ca putea obtine mai mult, dar din cate stiu eu nici nu si-a batut capul cu festivalurile.

Mutu

29 Jan 2008, 17:23

Dupa revolutia din 1989 nu ati incercat sa participati la festivaluri internationale de film?

Dragul meu, eu stiu un om care a facut 2 filme si a participat la 107 festivaluri, timp de 7 ani. In fiecare luna filmul se ducea la festival. Din 107 festivaluri, sigur ca te intorci cu cel putin 20 de premii. Eu am considerat ca festivalurile nu pot sa fie decat pentru filme de exceptie, a unor oameni de exceptie sau pentru tineri. Din punctul asta de vedere, patind ceea ce am patit cu “Mihai Viteazul” am dispretuit festivalurile. Lucru rau! Nu este bine!

Si nu v-ati schimbat parerea?

Nu. Acum cred la fel. Bine poti sa spui ca nu am luat premii. Am luat niste premii. Bine ca nu am luat Palme d’Or-ul. Dar n-a fost sa fie!

Pentru a afla niste raspunsuri, este suficient sa parcurgi paginile anterioare ale acestui topic...Ultimul interviu al domnului Nicolaescu este graitor in acest sens, demontand practic toate acuzele...

Mutu

29 Jan 2008, 17:25

filmele pe care le-a facut sunt adevarate epopei cinematografice! Cine se incumeta sa mai faca astazi un DACII, un MIHAI VITEAZUL, o OSANDA?

marx

29 Jan 2008, 17:33

filmele pe care le-a facut sunt adevarate epopei cinematografice! Cine se incumeta sa mai faca astazi un DACII, un MIHAI VITEAZUL, o OSANDA?
au mai facut si altii kestii d-astea, de pilda Muresan cu Rascoala si-a impuscat si el un premiu la Cannes.
iar azi nu se mai fac asemenea gen de filme din cauza anemiei financiare.

ps: Osanda nu e epopee.

marx

29 Jan 2008, 17:38

Cred ca gresesti, chiar daca e clar ca ai o vasta cultura in domeniu. Raspunsul se poate afla, simplu, de pe site-ul CNC:

E clar ca putea obtine mai mult, dar din cate stiu eu nici nu si-a batut capul cu festivalurile.
deci, lasa filmele documentare, pe care oricum nu le-a facut singur si nici ACIN-urile care sunt premii nationale, iar Moscova, care desi era un fest de serie A, ne oferea destul de des premii in loc de vodka.
Si Zizi Bostan e mai premiata decat Serj...

ps: stii prost, conu serj e un ahtiat dupa recompense, dar n-a putut mai mult...

Mutu

29 Jan 2008, 17:42

poate ca ai dreptate...ok, poate din punct de vedere critic unele dintre filmele sale scartaie, sa zicem....dar ce facem cu oamenii care au venit sa le vada...ce facem cu DVD-urile shi VHS-urile vandute de-a lungul vremii?

Totusi, capodopere precum Dacii, Mihai Viteazul, Osanda, Comisarii...au fost apreciate in toata lumea....difuzate in zeci de tari...

Mutu

29 Jan 2008, 17:47

da, ai dreptate in privinta filmului Osanda. Totusi, meritele sale sunt incontestabile in dezvoltarea cinematografiei autohtone, palmaresul e inegalabil, asadar mi se pare ca i se cuvine fara doar si poate prima pozitie in topul celor mai buni regizori.
P.S: votul publicului a fost intotdeauna in favoarea sa. Deci...cine e mai bun...ala care ia 7 premii sau ala care vinde mai mult?

Imediat dupa Nicolaescu pot veni si ceilalti: Mungiu, Muresan de care aminteai (regizorul super-serialului TOATE PANZELE SUS!), Pintilie, Mircea Dragan, plus talentatul Cristi Puiu.
Dar, asa cum spunea celebrul dicton latin: SA-I DAM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI!

P.S: Mereu, in Romania avem o problema generala cu aprecierea valorilor. Astazi esti bun, dar prea repede maine esti aruncat la gunoi!

Pashpix

29 Jan 2008, 17:54

Sergiu Nicolaescu continuã recuperarea la Spitalul Elias

Purtãtorul de cuvânt al Spitalului Universitar de Urgenþã "Elias", Dr. Valentin Calu, a transmis un comunicat privitor la starea de sãnãtate a regizorului Sergiu Nicolaescu.Dr. Valentin Calu afirmã cã regizorul Sergiu Nicolaescu a evolueazã favorabil ºi a fost transferat în cursul zilei de ieri din compartimentul postoperator în rezervã unde continuã procedurile de recuperare. (ROMPRES)

Asta este ceea ce conteaza!

Mutu

29 Jan 2008, 17:57

De ce nu puteti accepta ideea ca NICOLAESCU e numarul 1?

Cum apare unul care sa-l aprecieze..hop! cu jignirile gen "putzulica"...:-( e frumos?

marx

29 Jan 2008, 18:04

poate ca ai dreptate...ok, poate din punct de vedere critic unele dintre filmele sale scartaie, sa zicem....dar ce facem cu oamenii care au venit sa le vada...ce facem cu DVD-urile shi VHS-urile vandute de-a lungul vremii?
deci, ai inceput sa nu mai crezi ca serj e un inovator ci doar un bun manipulator de clisee.

Totusi, capodopere precum Dacii, Mihai Viteazul, Osanda, Comisarii...au fost apreciate in toata lumea....difuzate in zeci de tari...
astea's legende din seria epopeilor prieteniilor cu toate popoarele din lumea a 3a.

Mutu

29 Jan 2008, 18:09

Marx, eu inteleg ceea ce vrei tu sa-mi spui...Clisee sau nu, filmele sale atrag publicul...Mie unuia, mi-au placut foarte mult 80% dintre ele...
Eu nu am spus ca maestrul Sergiu Nicolaescu e un inovator, ci ca e cel mai bun regizor roman, un nume cunoscut peste hotare, un om cu o cariera impresionanta...un om care a reusit sa faca multe lucruri bune pentru cinematografia romaneasca. Atata tot! Nu cred ca e "tunar" sau cum il faceti voi...pur si simplu...un om de succes...legendar as zice!

marx

29 Jan 2008, 18:12

P.S: votul publicului a fost intotdeauna in favoarea sa. Deci...cine e mai bun...ala care ia 7 premii sau ala care vinde mai mult?
pt mine e bun, de ex. Mircea Saucan, calcat in picioare de comunisti, dar ale carui filme se gasesc in cinemateca Muzeului Filmului din Lausanne.

marx

29 Jan 2008, 18:16

un om cu o cariera impresionanta...un om care a reusit sa faca multe lucruri bune pentru cinematografia romaneasca. Atata tot! Nu cred ca e "tunar" sau cum il faceti voi...pur si simplu...un om de succes...legendar as zice!
dap, afirmi doar basme si legende....

Mutu

29 Jan 2008, 18:29

Da, mi se pare just...Din creatia lui Saucan am vazut 100 de lei...E corect, Saucan e bun, sunt si altii de valoare, doar ca Nicolaescu e CEL MAI BUN. Nimic altceva.

Mutu

29 Jan 2008, 18:48

Lupta dintre generatii este o prostie. O sa ajungeti cu totii la acelasi rezultat la care am ajuns eu. La varsta mea, la intelepciunea mea… am facut totusi peste 60 de filme, nu-i de colo… Numai cu trei filme am avut public de peste 14 milioane de spectatori, cu fiecare in parte. Nu foloseste nimanui aceasta lupta, cred ca mai bine s-ar axa mai mult pe respect. Este loc pentru toata lumea.

Toti producatorii trebuie sa faca acelasi lucru: sa minta si sa faca film. Un concurs secret cu un scenariu secret, mi se pare cea mai tampita, absurda si stupida idee. Suntem singurii din Europa, poate in lume care avem asa ceva. Pentru ca numele regizorului este o garantie. Dar poti sa spui: “ Da’ domne, dar vine o varsta, in care oamenii cad ”. Da, sunt de acord sa iei trecutul, sa dai o nota pentru trecut si una pentru ultimile doua-trei filme. Acolo ne dam seama daca omul a cazut. Daca a cazut, a cazut!

Dar credeti ca ideea cu caderea este in regula? Cine poate sa-i spuna unui om ca din cauza varstei exista posibilitatea sa cada? Nu mi se pare corect!

Nu ti se pare, dar este real ce se intampla. Desi, oamenii (spectatorii) merg mai departe pe succesele filmelor din trecut. Cel putin asta este valabil pentru actori. Pentru regizori nici nu se discuta, dimpotriva. Este ciudat ca nimeni nu vorbeste de “Orient Express”. Este exemplul cel mai bun al unui regizor care merge foarte bine si astazi. Si va veni acum “Supravietuitorul”, si eu iti garantez ca voi avea succes record de spectatori. Este adevarat ca sunt colegi de-ai mei carora nu le mai merge. Cu toata admiratia pentru ei, dar sa schimbe genul! Este obligat sa schimbe genul. Si eu cand nu voi mai putea, voi schimba genul.

Dar, pana acum nu l-ati schimbat!

Nu l-am schimbat pentru ca am venit cu o drama. Sa fac un film cum este “Orient Express” si nu ma asteptam sa fie un succes de casa. Dar cu un subiect care stiu ca merge: Comisarul Moldovan! Cu filmul acesta trebuie sa fac dublu. Asta e logica! Dar iti spun alt lucru. Ministerul Culturii a facut un sondaj publicului romanesc si nominalizarile au fost clasificate astfel: Eminescu, Creanga si Nicolaescu. Nu poti sa arunci la cos un Pintilie, un Dan Pita, un Danieluc. Nu poti! Trebuie sa-i lasi sa faca filme in continuare. Eu zic asa: atunci cand ai gresit cu doua filme, atunci este un semn. Orice om are o cadere. La toti ne vine momentul caderii. Trebuie sa stim sa il suportam.

Lucruri de bun simt!

Mel

29 Jan 2008, 19:49

Eu nu am spus ca maestrul Sergiu Nicolaescu e un inovator, ci ca e cel mai bun regizor roman, un nume cunoscut peste hotare, un om cu o cariera impresionanta...un om care a reusit sa faca multe lucruri bune pentru cinematografia romaneasca. Atata tot! Nu cred ca e "tunar" sau cum il faceti voi...pur si simplu...un om de succes...legendar as zice!

Nici vorba ca Serge Nicolaesco al nostru este cel mai bun regizor roman nu doar dintr toti...senatorii, ci si dintre toti regizorii...ceausisti!
De trista amintire.

Se stie ca'n fiecare domeniu al SSMD a existat (cel putin!) cate'un Ceausescu: in viata bisericeasca Teoctist-se-curist, in TVR al de Marinescu, Soloc, si multi altii; in proza al de Barbu, in poezie Paunescu, Vadim si (foarte) multi alti (ceausesti), in pictura Sabin Balasa, in muzichie al de Voicu junior, si tot asa - pana in cinematografie unde au ramas ca...paduchii, incepand cu Serge si terminand cu Bostanca...

Iar lucruri bune, si...Ceausescu a facut!
O groaza!
Si Paunescu!
Si Eugen Barbu! etc etc etc etc etc etc etc etc etc etc etc etc etc etc

Despre asta e vorba?! Daca faci ceea ce face si...dracu - zilnic - adica "lucruri bune"?!

Problema (pe care - probabil din lipsa de...terminologie - ca deh! practica - cinematografica - ne omoara, nu o poate exprima "marx"-ul nostru), este una singura: daca ai facut...bine (sau...rau!
<Un concept mai rar folosit pe malurile dambovitei...>

PS Atrag respectuos atentiunea tuturor persoanelor ce se simt oarecum vexate in prezenta unor asemenea comentarii sintetice - de o cu totul alta concentratie decat obisnuitele peltele nesfarsite (precum si cea de mai sus), ca acest disconfort alminteri rar intalnit, urmeaza a fi eliminat definitiv odata cu...banarea subsemnatului - banare la care pot chiar si participa prin vot in acest moment toti cei ce se simt, cum zic - lezati in aceasta privinta: vezi topicul ad-hoc "Banarea lui Mel"

PS P'aici inca nu s'a auzit de banala si elementara distinctie dintre valoarea comerciala si valoarea artistica a oricarei opere de arta?!
Asta ca sa nu mai vorbesc de cele mai elementare distinctii filozofice-etice etc. ce se invata inca din primii ani de liceu...

Cazeemeer

29 Jan 2008, 20:45

PS P'aici inca nu s'a auzit de banala si elementara distinctie dintre valoarea comerciala si valoarea artistica a oricarei opere de arta?!
Nu, nu s-a auzit pe-aici de asa ceva pana acum. Explica-ne te rog mai mult despre acest subiect fascinant ramas inca nepus in discutie pe plaiurile noastre innegurate. Ce noroc ca te avem pe tine care ne poti clarifica asemenea problematici sofisticate si poti aduce lumina in intunecimea asta culturala! Chiar ma intreb cum vom face fata evului mediu in care vom fi aruncati daca - Doamne fereste! - esti banat.

Mel

29 Jan 2008, 21:53

Asa cum (n)ati facut si pana acuma:

Alex Leo Serban

Conectat la: 14 Mai 2003
Mesaje: 3791
Trimis: 04 Ian 2008 07:36 Titlul subiectului:

sa pupi pantera roz fix in cur

http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=14165&postdays=0&postorder=asc&start=125

salut m-am inregistrat aici doar ca sa va spun ca voi aveti probleme mari cu mansarda fratilor
(……)
halal forum
pa bafta si daca o sa va mai reveniti poate o sa aiba si alte persoane placerea sa vb cu voi...

http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=14467&postdays=0&postorder=asc&start=25

ulianov

30 Jan 2008, 22:44

[ Din juriul la fictiune au mai facut parte criticul de film Tudor Caranfil, poetul Florin Iaru, actorul Dorel Visan si criticul Calin Stanculescu.

of-of-of ce juriu. nu zic nimic de Iaru, dar ceilalti trei...tot o apa si-un pamint. oameni mai cu gust nu se gasesc in breasla?

ulianov

30 Jan 2008, 22:49

Cred cu tarie ca Sergiu Nicolaescu este Luceafarul cinematografiei romanesti,

eu as adauga regizorul nepereche si omul total (regizor, scenarist, operator si Draga Olteanu Matei) al cinematografiei romanesti. fara aceste metafore agatate de numele lui il jignesti pe maestru.
vezi cum te-nvirti sa-l nasti pe un 15 ale lunii, oricare. are liber sa moara oricind, cit mai repede daca se poate.

Pashpix

31 Jan 2008, 10:18

Starea de sãnãtate a regizorului Sergiu Nicolaescu se îmbunãtãþeºte pe zi ce trece

Joi 31 ianuarie 2008, 00:48

Starea regizorului Sergiu Nicolãescu evolueazã favorabil. Reprezentanþii spitalului Elias din Bucureºti, unde acesta este internat, au anunþat cã regizorul a fost transferat ieri din compartimentul postoperator, într-o rezervã unde continuã procedurile de recuperare. Sergiu Nicolaescu, în vârstã de 77 de ani, a suferit, luna aceasta, douã intervenþii chirurgicale pentru îndepãrtarea unui hematom apãrut în urma unui traumatism cranio-cerebral.

Sursa: Realitatea TV

Pashpix

31 Jan 2008, 10:21

A murit marele scriitor VINTILA CORBUL (91 de ani), cel care a scris scenariile de la Un comisar acuza si Revansa, impreuna cu Eugen Burada si Sergiu Nicolaescu, precum si scenariul filmului Nea Marin Miliardar.

Pitbull

31 Jan 2008, 14:28

Dumnezeu sä-l ierte. Era un scriitor destul de bun - i-am citit un thriller, scris împreunä cu Burada, «La Peau d'un mafioso,» publicat la Paris prin 1980... Ca thriller, romanul era excelent. Il am cu dedicatie (dar nu pentru mine, ci pentru mätusa de la care mi-a rämas).
Dar locul acestor informatii era la "Cronica unei morti (ne)anuntate", sau la "Cartea preferatä" (unde tocmai s-a discutat recent despre Corbul).

Pashpix

08 Feb 2008, 10:08

Sergiu Nicolaescu a driblat inca o data moartea

Regizorul Sergiu Nicolaescu a fost externat, miercuri, dupa ce rezultatele explorarilor clinico-paraclinice necesare reevaluarii starii de sanatate au iesit bine, a declarat, purtatorul de cuvant al Spitalului Elias din Capitala Valentin Calu. "In urma investigatiilor medicii au decis ca pacientul sa fie externat cu recomandarea de a continua tratamentul medicamentos la domiciliu", a precizat Calu.

Regizorul a suferit doua interventii chirurgicale in mai putin de trei saptamani. Ultima a fost in urma cu aproximativ doua saptamani, din cauza reaparitiei hematomului pentru care a fost operat si in 8 ianuarie. Sergiu Nicolaescu, in varsta de 77 de ani, a avut unele tulburari din cauza carora a fost supus la noi analize, care au confirmat reaparitia hematomului in zona capului. Nicolaescu a fost internat la inceputul lunii ianuarie, dupa ce suferise o interventie chirurgicala in zona capului din cauza unui hematom produs de un traumatism craniocerebral minor provocat de o cazatura.

NEWS IN (6 februarie)

Pashpix

28 Feb 2008, 14:32

TOPUL FILMELOR ROMANESTI DIN PERIOADA 2000-2007 (incasari si spectatori)

1. Garcea si oltenii (2002) regia SAM IRVIN 251.891 spectatori --- 818.216 lei incasari

2. Filantropica (2002) regia NAE CARANFIL 112.560 ---- 473.229

3. 4, 3, 2 (2007) regia CRISTIAN MUNGIU 74.876 ---- 678.585

4. Orient Express (2004) regia SERGIU NICOLAESCU 47.788 --- 270.950

5. Occident (2002) regia CRISTIAN MUNGIU 47.086 --- 206.299

TOP ALL-TIME REGIZORI

1. SERGIU NICOLAESCU (36 filme, 131.197.641 spectatori)

2. MIRCEA DRAGAN (22 filme, 82.725.652 spectatori)

3. DINU COCEA (13 filme, 51.809.422 spectatori)

4. GEO SAIZESCU (13 filme, 51.738.585 spectatori)

5. MIRCEA MURESAN (19 filme, 40.184.449 spectatori)

Sursa: Saptamana Financiara

Pashpix

18 Mar 2008, 09:23

Sergiu Nicolaescu asteapta lansarea filmului "Supravietuitorul"

Luni, 17 Martie 2008

Regizorul Sergiu Nicolaescu, care a suferit in luna ianuarie doua interventii chirurgicale pe creier, spune, intr-un comunicat remis MEDIAFAX, ca si-a revenit complet, este sanatos si se pregateste de lansarea, pe 11 aprilie, a filmului "Supravietuitorul".

Regizorul Sergiu Nicolaescu si-a revenit complet dupa cele doua interventii chirurgicale pe creier suferite in luna ianuarie, iar acum se pregateste pentru lansarea, pe 11 aprilie, a celui de-al saselea film din seria aventurilor celebrului comisar Moldovan – "Supravietuitorul", se arata in comunicatul remis MEDIAFAX de MediaPro Distribution.

Si pentru ca vorbim despre supravietuitori, coincidenta a facut ca, exact inaintea lansarii celui de-al 72-lea film al sau, Sergiu Nicolaescu sa treaca prin unul dintre cele mai dificile momente din viata sa: doua operatii pe creier, la distanta de doua saptamani una de cealalta", se arata in comunicat.

Pentru a elimina orice "speculatii" despre cauzele hematomului, din cauza caruia Sergiu Nicolaescu a suferit doua operatii pe creier, regizorul a decis sa spuna adevaratul motiv: o cazatura pe scari.

"La inceputul anului am fost operat la cap din cauza unui hematom rezultat in urma unei cazaturi pe scari, in noiembrie 2007. Da, o cazatura pe scari, eu care am facut atatea cascade in propriile mele filme. Acum sunt bine sanatos, dar am trecut prin niste momente foarte grele.

Am reinvatat sa merg, sa vorbesc, sa scriu. Primele cuvinte pe care le-am rostit au fost din «Desteapta-te romane», apoi numele colegilor mei: Andrei Blaier, Dan Pita. Important e ca acum sunt bine si am recuperat tot ce pierdusem pe moment, chiar tot. Multumesc medicilor din spitalul Elias care s-au ocupat de mine. Si ii multumesc lui Dumnezeu pentru experienta", spune Sergiu Nicolaescu, despre aceasta perioada critica din viata sa.

In acest sens, regizorul elimina speculatiile care vorbeau despre un posibil accident survenit in timpul filmarilor la "Supravietuitorul".

Din 11 aprilie, "Supravietuitorul", cel mai recent film al legendarului regizor, va putea fi vizionat pe marile ecrane. Filmat timp de doua luni in vara anului trecut, lungmetrajul surprinde doua perioade distincte din viata comisarului – prima, cea din tinerete, care ne intoarce in lumea Bucurestiului din anii ’40, iar cea de-a doua - in care il regasim pe Moldovan ajuns la batranete si in care ni se dezvaluie secretul reputatiei sale de supravietuitor.

Sergiu Nicolaescu a fost supus unei prime interventii chirurgicale pe 8 ianuarie, la o zi dupa ce s-a internat in Spitalul Elias din Capitala, din cauza unui hematom la cap. Valentin Calu, purtatorul de cuvant al Spitalului Elias, explica, ulterior, ca hematomul subdural cronic a aparut in urma cu doua luni, in urma unei cazaturi.

Dupa doua zile, regizorul a ajuns din nou la sectia de Anestezie Terapie Intensiva, din cauza unor tulburari de ritm cardiac. Dan Voinescu, seful clinicii de neurochirurgie, declara la momentul respectiv ca exista riscul sa apara si alte hematoame.

La sfarsitul lunii ianuarie, regizorul Sergiu Nicolaescu si-a revenit.

Cazeemeer

18 Mar 2008, 09:48

Am reinvatat sa merg, sa vorbesc, sa scriu. Primele cuvinte pe care le-am rostit au fost din «Desteapta-te romane», apoi numele colegilor mei: Andrei Blaier, Dan Pita.
Omul asta chiar nu poate sa nu includa exagerari evidente in absolut orice spune?

Alex Leo Serban

18 Mar 2008, 11:25

haha
blaier & pita suna, intr-adevar, exagerat... :lol:

Dragomara

18 Mar 2008, 16:57

Io creZ cã nu poate, dar voi puteþi sã nu criticaþi orice altceva, în afara "emanaþiilor" personale? ªi asta creZ cã nu! :D

---
Stau ºi mã gândesc cã tot analizând ce-a fãcut, spus ºi/ sau scris ORICINE altcineva uiþi, ºi/ sau nu mai ai timp sã-þi trãieºti propria viaþã, autoanaliza fiind aci exclusã din start!

---
Ce pierdere de vreme, ºi ce consum inutil de energie! Mã întreb cine naibii are de câºtigat din toate astea? Dacã, prin absurd are careva?! :D

StefanDo

18 Mar 2008, 17:00

wow, Dragomara incepe sa sune ca Tamarainsa :)

Pashpix

23 Mar 2008, 08:54

Sergiu Nicolaescu filmeaza comedia Poker in luna mai

George Mihãiþã va deþine rolul principal într-o nouã producþie ce poartã semnãtura lui Sergiu Nicolaescu. "E vorba de «Poker». Sergiu Nicolaescu a vãzut spectacolul la Teatrul de Comedie (pus în scenã de Tocilescu), i-a plãcut enorm ºi l-a rugat pe Adrian Lustig, care a scris piesa, sã facã ºi scenariul... Eu joc rolul unui miliardar de carton. E o satirã politicã cum nu prea au fost la noi dupã ‘90. Filmãrile vor debuta în luna mai."

Adrian Lustig continua sirul succeselor la Comedie

Dupa Nepotu’ si Poker, o baie de aplauze la premiera piesei Clinica

Irina Airinei

- De ce ati scris Clinica?

- Am scris-o la cererea unor actori, este conceputa in asa fel incat sa-i ofere fiecarui actor cate un monolog si cate o prestatie deosebita.

- In ceea ce priveste piesa Clinica a carei premiera a avut loc acum, la sfarsit de februarie 2008 aici, la Teatrul de Comedie, v-ati inspirat din realitate sau din... Zbor deasupra unui cuib de cuci?

- Din realitate. Daca gandim comparativ, doar doctorita are ceva asemanator cu asistenta sefa Ratched din celebra piesa a lui Ken Kesey. Apoi, un alt gand al meu a fost sa ofer fiecarui actor din distributie, acesti remarcabili truditori pe scena Comediei, posibilitatea sa se desfasoare. George Mihaita, Florin Dobrovici, Delia Seceleanu, Virginia Mirea, Serban Georgevici, Aurelian Barbieru au, toti, partituri adaptate talentului si aptitudinilor lor. Am scris piesa in cinstea acestor mari actori ai teatrului caruia m-am dedicat de mai multa vreme. Piesa este si un pretext pentru a pune inca o data in valoare talentul acestor actori atat de daruiti. Ii iubesc pe actori, am colaborat bine cu ei si de aceea si merge asa de bine totul.

- Aveti de gand sa... recidivati?

- Am niste proiecte schitate, dar acum am castigat cu patru scenarii dupa care se vor realiza patru filme. La unul dintre ele s-au incheiat deja filmarile, este vorba de Nunta muta in regia lui Horatiu Malaele. Apoi am un scenariu despre Mihail Sebastian, se cheama Requiem pentru un evreu si care sper sa fie o lovitura si am mai castigat cu un scenariu pentru Andrei Zinca, Puzzle pentru nord.

- Imi vorbeati despre un eveniment...

- Da, in prima saptamana din martie va avea loc spectacolul cu numarul o suta cu piesa Poker.

- Sarbatoriti evenimentul?

- Sarbatorim, desigur. In aceasta saptamana vor fi reprezentate, una dupa alta, trei piese scrise de mine, asa ceva nu s-a mai intamplat in istoria teatrului nostru. De-abia astept acest spectacol cu piesa Poker si cel de-al saizecisidoilea spectacol cu piesa Nepotu’.

- Piesa Poker a avut un mare succes. Imi vorbeati despre un film care se va realiza dupa aceasta...

- Filmarile la scenariul pe care l-am realizat dupa piesa Poker vor incepe de-abia in mai. Va fi aceeasi distributie ca in spectacolul de teatru, si anume George Mihaita in rolul lui Titel, Valentin Teodosiu in rolul lui Claudiu si Vladimir Gaitan in rolul lui Horia, mai putin Simona Stoicescu care este insarcinata.

- Si dumneavoastra ce rol aveti in realizarea filmului?

- Eu am scris scenariul si voi sta pe capul lui Sergiu Nicolaescu la fiecare turnare.

- Bietul lui cap...

- Din fericire, Sergiu Nicolaescu si-a revenit dupa problema de sanatate pe care a avut-o si acum are, se pare, si mai multa pofta de a munci... Spre durerea multora care-i cantau prohodul, e foarte bine... Eu particip la toate repetitiile cand se filmeaza.

- Sunteti fiul celebrului Oliver Lustig, cel care, scapat din imperiul mortii lagarelor de concentrare naziste, a scris atatea volume de marturii insangerate. O jertfa de sange pe care toti membrii familiei dumneavoastra au fost fortati sa o faca, numai pentru vina de a se fi nascut evrei. Iubiti Israelul?

- Iubesc Israelul, am rude acolo, fratele tatalui meu, toate verisoarele mele. Am fost o singura data in Israel, pentru un control la inima si as reveni cu placere, am avut multi parteneri de afaceri israelieni. O iubire care nu se sterge, asa cum nu se sterge nici ofranda insangerata a familiei mele din crematoriile mortii...

- Ce le transmiteti israelienilor care citesc acest interviu?

- Sa vada piesele Teatrului de Comedie la ei acasa. Le promit ca va fi o mare sarbatoare fiecare reprezentatie...Aceste piese care s-au bucurat de atata succes in Romania, pot incanta si sufletele israelienilor de origine romana care, se stie, sunt mari iubitori de teatru.

Pashpix

23 Mar 2008, 09:00

INCA UN FILM DESPRE COMISAR?

Daca va reusi sa bata recordul de spectatori cu filmul SUPRAVIETUITORUL, Sergiu Nicolaescu intentioneaza sa mai filmeze o continuare a peliculei.

http://www.protv.ro/filme/sergiu-nicolaescu-se-intoarce-cu-un-nou-film-despre-comisarul.html?id_file=47706#47706

Pashpix

01 Apr 2008, 09:58

Supravieþuitorul. Sergiu Nicolaescu, o viaþã de poveste în lumea filmului

Jurnalul National

01/04/2008 de Oana-Maria Baltoc

Supravieþuitorul. Sergiu Nicolaescu, o viaþã de poveste în lumea filmului
Voinþa m-a condusVeteranul cinematografiei româneºti ne-a primit în casa din Zambaccian, unde ne-a vorbit despre viaþa sa, cu realizãri, sacrificii ºi regrete. În mai puþin de douã sãptãmâni îºi va lansa cel de-al 72-lea film din carierã, "Supravieþuitorul”.

Jurnalul Naþional: Sunteþi unul dintre regizorii care au continuat sã facã film ºi dupã ‘89. A fost greu sã tineþi pasul cu vremurile?

Sergiu Nicolaescu: Am avut întodeauna pretenþia cã sunt foarte modern. Prin urmare, eu sunt înaintea vremurilor. ªi, fiind un bun profesionist, am depãºit mereu perioada în care am trãit. Am privit dincolo de evenimentele la care am fost martor ºi care apar în multe dintre filmele mele.

Întotdeauna istoria a contat foarte mult în filmele dvs.

Adevãrat, în viaþa mea cel mai mult m-am inspirat din istorie. Iar pasiunea pentru istorie o am de când eram copil. Mama e de vinã pentru asta. Era o femeie extraordinarã care îmi cânta cântece patriotice încã de când eram în leagãn. Acest lucru a contat foarte mult în devenirea mea. La fel ºi copilãria mea, o copilarie fantasticã, foarte lungã, cu vacanþe care durau 8 luni. Din cauza rãzboiului fãceam ºcoalã doar patru luni. Însã nu am avut adolescenþã. Am intrat direct în viaþã, din copilãrie.

Aþi fost grãbit sã acumulaþi cunoºtinte, sã vã maturizaþi…

Am terminat liceul în 2 ani, la doar 16 ani. Adicã am dat câte douã clase într-un singur an. Aºa am vrut eu ºi aºa am fãcut. Tot timpul voinþa mea a fost cea care m-a condus. Când i-am spus tatãlui meu cã am terminat liceul a rãmas uimit. ªi asta pentru cã pãrinþii mei nu au fost niciodatã la ºcoala. Nu a fost nevoie. Apoi am intrat la trei facultãþi cu profiluri foarte diferite: Belle Arte, Politehnicã ºi ªcoala de ofiþeri de marinã. Am avut talent în foarte multe direcþii. Aveam talent la desen ºi chiar dacã nu am ales Belle Arte ci ªcoala de ofiþeri am continuat sã pictez toatã viaþa. În perioada în care am fost senator, mai ales, am lucrat foarte mult. ªi chiar am avut câteva expoziþii care s-au þinut în cadrul Senatului.

L-au trimis pe tata la Canal

Aþi fãcut însã trecerea de la inginerie la cinematografie.

Am ales ªcoala de ofiþeri de marinã, pentru ca în cele din urmã sã fac ºi Politehnica, între 1948-1952. Din ‘52-pânã în ‘54 am lucrat în fabrica, iar din 1954 am venit ca inginer în cinematografie. Iniþial, ca inginer, ajunsesem ºef de serviciu într-o uzinã. La un moment dat, o parte am fost trimiºi în funcþii importante în agriculturã. Aºa am fost propus ca director al unui SMT care avea vreo 2.000 de autovehicule, un fel de gospodãrie de stat. În clipa în care am auzit asta mi-am dat seama cã sunt pierdut. Aveam un dosar cu probleme. Mã ascundeam pentru cã tatãl meu a fost închis ºi trimis la Canal dupã ce a fost eliberat. Tata fusese inginer de poduri ºi cãi ferate, iar regimul l-a bãgat în puºcãrie. ªi nu pentru cã familia mea ar fi fost anticomunistã, pentru cã tata nu a fãcut niciodatã politicã, iar noi ne trãgeam dintr-o familie care nu avea nimic de-a face cu proletariatul.

Cum aþi primit vestea cã tatãl dvs a fost arestat?

Eu eram la ªcoala de ofiþeri de marinã când a fost arestat. Intrasem de câteva zile în vacanþa de Crãciun atunci când au venit, în 5 ianuarie 1948. Eram de faþã când l-au luat pe tata. Începuserã deja sã loveascã în familie. Ai mei au avut de suferit de pe urma regimului. Eu am fost cel care a reuºit, totuºi, sã traiascã bine atunci.

Aveaþi un dosar cu probleme, dar aþi ajuns sã fiþi apreciat de comuniºti…

La un moment dat nu a mai contat cã aveam dosar prost. Nu au mai avut de ales. Filmele mele i-au convins. Mã placeau foarte mulþi oameni, ca ºi acum de fapt. Am parte ºi de invidii, din partea unor colegi de-ai mei. Dar cei mulþi m-au iubit întotdeauna.

Care este povestea primului dvs film?

Primul film a ieºit dintr-o dragostea veche de-a mea. Fiind ofiþer de marinã am vrut sã-l realizez sub apã. Întotdeauna mi-a plãcut sã fac lucruri grele, inedite. Ori primele filmãri sub apã, la mare adâncime, eu le-am fãcut în România, în 1956. Lucram la Sahia Film ºi am fãcut un documentar de 10 minute care se numea "Scoicile nu au vorbit niciodatã”. Prin urmare, primele mele filme au fost documentare. Le fãceam ca inginer-ºef al serviciului tehnic de la studioul Sahia. Apoi a urmat scurtmetrajul "Memoria trandafirului”, film care a fost prezentat la Cannes ºi cumpãrat de americani cu 20.000 de dolari. Asta în vreme ce pe atunci filmele se cumpãrau cu 2.000-3.000 de dolari. De la Cannes, Mihai Duþã, care lucra la Romania Film, a anunþat în þarã cã a vândut filmul la Columbia Pictures ºi cã americanii ar dori sã mã vadã. Cã mã aºteptau. Eu nu ieºisem pânã atunci peste graniþã. M-a chemat Crãciun, ministrul Culturii ºi Educaþiei Socialiste, a deschis un sertar ºi mi-a întins paºaporul ºi biletul de avion. Am fugit repede acasã la mama ºi i-am spus: "Mamã, plec în Franþa, la Cannes”. I-am spus cã rãmân acolo ºi mi-a zis: "Rãmai ºi dacã þi-o fi þie bine, poate ne chemi ºi pe noi”.

La revedere, România!

Cum vi s-a pãrut prima ieºire din þarã?

Am fost uimit. ªi þin minte, înainte de a pleca din þarã, pe aeroport, m-am uitat pe geam ºi am zis "la revedere, România!”. E singura datã când m-am gândit sã fug din þarã. Pe urmã, când am ajuns acolo ºi m-am întâlnit cu americanii de la Columbia, care mi-au propus un proiect interesant, un contract pe trei ani, apoi au plusat cu un altul pe 7 ani, s-au mai schimbat lucrurile. Am întâlnit doi europeni, evrei, care erau români de origine. Doi oameni extraordinari care mi-au construit cariera internaþionalã. ªi acolo, vorbind despre ce film putem face împreunã, l-am cunoscut ºi pe Titus Popovici. Am început sã lucrãm ºi aºa a ieºit filmul Dacii, care a avut ºi distribuþie francezã. Primul meu film de lungmetraj a fost un mare film istoric. Toatã lumea a zis cã o sã-mi rup gâtul, pentru cã ce mare chestie fãcusem eu pânã în acel moment? Un film cu flori ºi unul sub apã?! Iar acum urma sã lucrez cu 3.000 de oameni.

Americanii v-au dorit, dar nu aþi rãmas. Dacã aþi fi intrat în maºinãria de la Hollywood ar fi fost altfel?

Cu siguranþã aº fi fãcut foarte mulþi bani. Pentru cã eu de muncit muncesc mai mult decât alþii. Nu exista un altul care sã fi þinut pasul cu mine. La muncã bãteam pe oricine. Eu prin muncã am realizat ceea ce am realizat. Toatã lumea se întreabã: cum fãcea ãsta douã filme ºi ceva pe an? Ei bine, am muncit. Sau cine e ãsta care face pe regizorul, scenaristul ºi actorul? ªtiu glumele care se fac. Cele cu "în rolul lui Jean Constantin, Sergiu Nicolaescu (râde). Þin minte, din primii bani caºtigaþi la "Memoria trandafirului” m-am dus la galeriile Lafayette, am cumpãrat un frigider ºi l-am trimis mamei. Apoi, dupã ce am fãcut Dacii m-am întors acasã unde toatã lumea acceptase deja filmul. ªi din inginerul-ºef am ajuns un regizor iubit. Asta spre necazul celor care sperau sã-mi rup gâtul. Prin urmare, dacã aº fi ajuns la Hollywood aº fi fãcut o grãmadã de bani, dar nu aº fi avut parte de satisfacþiile profesionale pe care le-am avut în România. Apoi, aici am câºtigat o mare luptã politicã. Am schimbat regimul.

Multe voci v-au acuzat dupã 1989 cã aþi fãcut filme la comandã. Aºa a fost?

Nicolaescu nu a fãcut filme comuniste. Niciodatã nu am fãcut filme la comadã. Mai mult decât atât, filmul Mihai Viteazul a fost refãcut dupã trei ani. Un coleg de-al meu a fãcut o producþie care s-a intitulat "Buzduganul cu trei peceþi”, care a costat mai mult decât "Mihai Viteazul”. Pe mine m-a costat 14 milioane de lei, cea de-a doua variantã a fost 19 milioane. ªi asta pentru cã lui Ceauºescu nu i-a convenit filmul pe care l-am fãcut eu. Mihai Viteazul era prea uman. Iubea, era om. Ceauºescu nu ºtiu dacã era om. Poate ca tatã o fi fost. Îi plãcea ca replici din discursurile lui sã intre în filme. ªi a încercat acest lucru ºi cu mine. Visa ca filmele istorice sã se sfârºeascã cu el, ca omul care a realizat ceea ce a nãzuit Mircea sau Mihai Vietazul. Ori eu nu am aceptat niciodatã aºa ceva.

Sunteþi mulþi ºi sunteþi puternici

Nu v-a fost teamã ca s-ar fi putut întoarce împotriva dvs aceste refuzuri?

Mie nu mi-a fost niciodatã teamã. În discuþiile cu Nicolae Ceauºescu am fost întotdeauna foarte curajos. În orice caz, eu m-am întâlnit cu el de trei ori . Am dat mâna cu el, dar niciodatã nu mi s-a uitat în ochi. Îi plãceau filmele mele, dar nu era mulþumit pe deplin de ce vedea. Pentru cã nu erau de partea lui. Ceauºescu simþea, avea intuiþie, imens de multã intuiþie. La un moment dat, filmul Osânda, un film în care se fãceau foarte mult trimitere la biserica, la religie, mi-a fost interzis. Însã Ceauºescu simþea când se aflã în faþa unui lucru bun. Îi pãrea rãu ca nu pot sã-i strecor în film ce-ºi dorea el. ªi a încercat de nenumãrate ori sã impunã aceste lucruri. Cenzura din jurul lui Ceauºescu era formatã de oameni foarte aspri. Nu le scãpa nimic. Multe lucruri din filme mi-au fost scoase, dar toate acele lucruri se aflã la locul lor, pentru cã nu am vrut sã renunþ la nimic din ele. Nu am fãcut ceea ce au fãcut colegii mei care au luat filmele vechi ºi au început sã le taie. Niciodatã nu am facut concesii partidului sau regimului. Maximum din ceeea ce am fãcut se vede de douã sau trei ori în filmele mele, unde spun despre comuniºti: "sunteþi mulþi ºi sunteþi puternici”. ªi asta o spun ºi astãzi.
Mulþi dintre intelectualii români au fost laºi. Puteau sã facã ce am fãcut ºi eu în timpul regimului. Sã-ºi facã meseria fãrã concesii. Foarte puþini au încercat treaba asta ºi toþi au sfâºit prin a pleca în Occident. Eu nu am sfârºit acolo. Am rãmas pe loc. Filmele mele erau reuºite, mergeau la public. El m-a înþeles în primul rând. Aºa am avut 132 de milioane de spectatori la filmele mele. Fãceam cât 11 regizori la un loc din punct de vedere a numãrului de spectatori.
ªi pornind de aici vreau sã precizez cã în 1989 eu m-am dus în uzine ºi am scos muncitorii în stradã. La Griviþa, la 23 august, la Pipera. Revoluþia din ‘89 împotriva lui Ceauºescu a fost fãcutã de muncitori. Sunt primul care spune asta. Asta e adevãrul. Ei au venit cu miile ºi l-au dãrâmat. Nu vorbesc de câþiva curajoºi care au fost ici colo. Muncitorimea a fost cea care s-a revoltat.

ªi pânã la urmã a fost loviturã de stat sau revoluþie? Pentru cã pãrerile au rãmas împãrþite.

Chestia cu lovitura de stat e o prostie. Nici vorbã de aºa ceva. Nu intelectualii au fost în rândul revoluþionarilor. Au apãrut dupã aceea. S-au lipit. Pentru cã lovitura de stat este lovitura care se dã în cadrul aceluiaºi regim, împotriva unui om. Nu-i schimbare de regim. La noi a fost o schimbare de regim. Drept dovadã, astãzi suntem în Uniunea Europeanã, suntem în NATO. La schimbare de regim e vorba despre revoluþie. Restul sunt doar opinii. De obicei, þãrãniºtii spuneau cã a fost loviturã de stat. Þãrãniºtii proºti.

Sã revenim. Scenarist, regizor… Cum aþi ajuns ºi actor?

În Dacii am avut primul rol, foarte mic. Apoi în Mihai Viteazul, unde l-am jucat pe Selim Paºa. Acela a fost un rol cu adevãrat important. ªi nu mi-a fost greu sã joc. Pentru mine, în cinematografie, nu a fost niciodatã nimic greu. Cu aceeaºi uºurinþã, degajare ºi relaxare am fãcut tot ce a þinut de film. Pentru cã mi-am gãsit vocaþia. Cel care mi-a spus sã joc a fost Titus Popovici. La început nu am crezut în propunerea asta pentru cã nu fãcusem niciodatã actorie ºi nu-mi doream sã fiu actor. Dar am realizat cã în copilarie, în multe dintre jocurile mele cu banda aia pe care o conduceam, de vreo 30 de bãieþi, interpretam roluri de soldaþi, de cuceritori. Jucam. Aveam jocuri cu nave de rãzboi pe care noi le construiam ºi tunuri care trãgeau cu praf de puºcã. Totul era foarte bine pus la cale, studiat. Fiecare naþiune avea o istorie proprie, pe care o scriam. Atunci mi-am consolidat cultura bãtãliilor istorice. Pe maidan, la Timiºoara.

Jocuri pe care le-aþi continuat la scarã mult mai mare în filmele dvs istorice.

Exact. ªi bãtãliile din filme le-am organizat întotdeauna singur. Nu am avut un regizor care sã le realizeze. Eu eram ºi regizorul filmului ºi al bãtãliilor. Îmi plãcea sã fac asta. Nimeni nu le fãcuse cum le fãceam eu. Le fãceam mai bine decât americanii. De asta m-au ºi vrut. Americanii mi-au propus mereu sã vin la ei. Dar eu aveam deja jucaria mea în þarã. Am fãcut filmele pe care mi le ofereau, dar nu am vrut sã plec. Am lucrat cu Orson Welles, Laurence Harvey. Vã daþi seama ce însemna acest lucru? Aveam 30 ºi ceva de ani ºi eram regizorul lui Orson Welles! A fost o nebunie, o carierã fabuloasã.

La Mihai Viteazul aþi avut probleme. ªi v-aþi luptat ca filmul sã se realizeze aºa cum v-aþi dorit…

Americanii au fost cei care m-au ales sã joc în rolul Mihai Viteazul. Din 13 români m-au ales pe mine. Asta în condiþiile în care probele de imagine, de casting, le-am fãcut separat de ceilalþi actori tocmai pentru a nu se considera cã am fost favorizat. În felul ãsta am ajuns sã filmez Mihai Viteazul. Film pentru care existau la un moment dat 128 de variante. Ba Ciulei regizor, iar eu regizor al luptelor ºi în rolul lui Mihai Viteazul, ba nu ºtiu ce altã fantezie. Pânã într-o zi când m-am înfuriat, m-am tuns, m-am ras ºi le-am zis cã ori rãmân eu regizor ºi Amza Pellea în rolul lui Mihai Viteazul, ori la revedere. M-a ajutat foarte mult faptul cã am fost un om cu personalitate foarte puternicã.

V-a dat bãtãi de cap personalitatea asta puternicã?

Da. S-a tot spus cã am fost omul regimului. Cum sã fiu omul regimului când Ceauºescu mi-a refãcut filmele pentru cã nu era mulþumit? Astea sunt lucruri pe care nu mi le spunea direct pentru cã vedea cã filmele au succes la public. De exemplu, Ceauºescu a fost cel care a dat drumul filmului Osânda, el fiind respins iniþial de comsia de cenzurã. Abia dupã opt luni de zile a ieºit pe piaþã. Chiar dacã în film se regãsea biserica. Sunt filme din care înþelegi multe lucruri dacã le vezi acum. Din cauza asta am caºtigat simpatia publicului. Publicul înþelegea aceste mesaje. În comisarul Moldova am câteva replici în care spun despre comuniºti: ”Sunteþi mulþi, sunteþi puternici”. Apoi urmeazã un moment în care eu îl întreb pe Roman (n.r. jucat de Ilarion Ciobanu) "ªi ce vreþi sã faceþi?” La care el rãspunde, aºa cum spuneau mereu comuniºtii: "Vrem sã schimbãm viaþa oamenilor în bine”. Iar comisarul rãspunde: "Om trãi ºi om vedea”. Fiþi siguri cã daca aº fi fãcut un rol de comunist m-aº fi dus pe râpã. Lumea m-ar fi pus la zid cu prima ocazie. Întreb: am regizat eu "Duminicã la ora 6” sau "Valurile dunãrii”? (n.r. filme regizate de Liviu Ciulei). Deºi sunt filme bine fãcute, erau despre comuniºti. Însã unora le-a convenit sã mã arate cu degetul. Sunt destui oameni care mã invidiazã ºi care cunosc toate aceste lucruri. De exemplu, colegii mei regizori au trãit aceste lucruri alãturi de mine. Au recunoscut faptul cã eram un vârf ºi cã nu era uºor sã þinã pasul cu mine. Însã pânã la urmã, fiecare îºi vede de drumul lui.

Cu targa la filmãri

Printre atâtea filme istorice, cu subiecte serioase, aþi fãcut în 1978 ºi o comedie.

Da, "Nea Mãrin miliardar”. ªi mi-a fost fricã sã fac comedie, mai ales cã am filmat-o în acelaºi an cu un film german. Eram foarte grãbit ca sã termin acea peliculã germanã. Pentru "Nea Mãrin miliardar” mã documentasem foarte bine în ceea ce priveºte comedia americanã. L-am filmat foarte greu pentru cã sufeream cu coloana. Mã duceau cu targa la filmãri. Cu toate acestea am reuºit sã fac un film destul de relaxat care a avut succes la public. Iar cu Amza Pelea am mers la sigur. El ºtia sã facã dramã ºi comedie la fel de bine. A fost un mare actor. Ovidiu Iuliu Moldovan ºi Toma Caragiu, de asemenea, puteau face în egalã mãsurã dramã ºi comedie. Foarte puþini actori au curaj sã se implice în ambele genuri. Eu am vrut sã fac "Decebal” cu Toma Caragiu, care avea un profil pur dacic. I-a fost foarte fricã. Se gândea cã lumea o sã-l arate cu degetul ºi cã va spune: "Ce cautã un actor de comedie în filmul ãsta?” Însã Amza a avut încredere în mine, ºi eu la fel, am crezut în el. A fost o întâlnire reciprocã foarte importantã pentru cinematografia româneascã.

Se spune despre dvs cã sunteþi extrem de sever pe platourile de filmare.

Domnule, da. Sunt un tip extrem de punctual ºi impun ºi altora acest lucru. Vreau ca actorul sã-ºi cunoascã textul, sã-l înveþe, cã doar nu o sã mã apuc eu sã-l învãþ. Sunt niºte lucruri pe care le cer. La fel ºi echipei de filmare, care se simte chinuitã la început. Dar apoi, dupã ce vãd rezultatul, sunt ºi ei mulþumiþi. Sunt mândri cã au lucrat cu mine. Oamenii neserioºi nu au lucrat niciodatã cu mine ºi nici nu ºi-au dorit acest lucru. I-aº fi dat, oricum, afarã.

Iubiþi filmul, pictura, vã plac enorm caii ºi colecþionaþi arme.

Am avut mai mulþi cai minunaþi. Ultima datã m-am mai urcat pe cal când am filmat "Orient Expres”, unde am trãit o experienþã incredibilã, când am filmat scena de pe ºina de tren. ªi da, îmi plac armele. Unele le-am fãcut chiar eu. Iar în filmele mele armurile ºi armele au fost întotdeauna adevãrate, fãcute din metal. Am în colecþie arme pe care le-am folosit în multe dintre filmele pe care le-am fãcut, inclusiv coifuri turceºti. Mi-am oprit multe amintiri.

Despre religie, cu respect

Colecþionaþi ºi icoane. Sunteþi o persoanã religioasã?

Nu sunt. Sunt icoane cu preferaþii mei, Sfântul Gheorghe ºi Fecioara Maria. Nu merg la bisericã, nu mã rog. Dar sunt de religie ortodoxã ºi vorbesc cu respect despre religie. ªi am fãcut lucruri importante pentru religia poporului român prin filmele mele.

Vã încearcã vreun regret personal sau profesional ?

Nu ºtiu dacã se pot numi regrete. Nu mi-am fãcut o viaþã personalã. Într-adevãr, acum sunt a treia oarã cãsãtorit, dar asta nu a contat. Nu a contat niciodatã nimic altceva decât filmul. ªi din aceastã cauzã nu am avut un copil. Am fãcut o serie de sacrificii fãrã de care nu aº fi reuºit în plan profesional la fel de bine. Unii reuºesc sã le facã bine pe amândouã, familie ºi carierã. Eu nu am putut. Iar dacã mai are cineva ambiþia sã facã ce a fãcut Nicolaescu…vã spun cã e greu.

Sunt tineri regizori care încearcã sã iasã în evidenþã. Cristian Mungiu este unul dintre ei. Le apreciaþi strãdaniile?

Sigur cã da. A reuºit sã ia cel mai mare premiu european. Jos pãlãria. Dar ºtiþi la câte festivaluri a participat? La 100 ºi ceva de festivaluri. ªtiu regizori care au participat la mai multe de atât. E adevãrat, eu nu am prea participat la festivaluri. Este o altã lume aceasta a festivaliºtilor. De exemplu, se calculeaza în aºa fel participarea la nu ºtiu ce festival încat sã nu concurezi cu un anumit adversar. Ori alegi sã nu te duci anul acesta la Oscar pentru cã ai mai multe ºanse sã iei un premiu anul care vine. Toate aceste lucruri sunt foarte bine gândite. Eu când fãceam un film nu aveam nici un astfel de gând. Ceea ce nu înseamnã cã nu am luat premii.

Recentele probleme de sãnãtate cu care v-aþi confruntat v-a schimbat viziunea asupra vieþii?

Fãrã doar ºi poate a fost un prag dificil, pe care l-am depãºit. Nu ºtiu ce mã aºteaptã de acum încolo. Om trai ºi vom vedea.

ProSport

01 Apr 2008, 12:23

Dar filmul "Zile fierbinti", in care Nicolaescu joaca rolul unui director de santier si in care are celebra replica:"Dar eu nu sunt activist de partid?"...

Pashpix

06 Apr 2008, 15:41

Sergiu Nicolaescu le raspunde criticilor sai

Regizorul demonteaza toate acuzatiile care i se aduc
05/04/2008 (publicat integral pe www.jurnalul.ro)

Þinând cont de situaþiile întocmite de R.A.Româniafilm, este de remarcat cã filmul românesc s-a autofinanþat încã din perioada anilor ’50 - ’60. Sã analizãm aceastã afirmaþie:

Modul ºi mijloacele prin care filmul românesc se autofinanþa:

Româniafilm colecta banii încasaþi din vânzarea biletelor de cinema din toatã þara, dupã care o parte din sumã era distribuitã pentru producþia de film românesc. Astfel, cinematografia nu apãrea în bugetul de stat. Nimeni nu putea susþine cã partidul finanþa filmul românesc. Era singura artã din România care se autofinanþa, spuneau ei.

Ce se întâmpla în realitate:

Partidul acorda 200.000 de dolari pentru cumpãrarea de filme occidentale. Dupã ce acestea rulau pe piaþa româneascã, sumele provenite din difuzarea lor constituiau baza producþiei interne de filme. Din aceastã cauzã nu apãrea cinematografia în bugetul de stat. Vânzarea filmului românesc în strãinãtate era un alt mijloc de încurajare a filmului autohton.

Pe un scurt-metraj românesc („Memoria trandafirului”) Columbia a plãtit 20.000 de dolari (1963), în timp ce „Tudor Vladimirescu” a fost vândut pentru Italia cu 3.000 de dolari (!) Din vânzarea filmului „Mihai Viteazul” (200.000 de dolari, echivalent astãzi a cca 1,5 milioane de dolari) au putut fi realizate alte filme româneºti importante.
Prestaþiile de servicii pe care le fãceau cineaºtii români aduceau sume în plus la bugetul cinematografiei. Astfel, pentru producþii precum „Fenimore Cooper” (Franco-London); „See Wolf” (Germania); „Locruf des Goldes” (Germania) “Kampf um Romm” (USA - Germania); “Deux ans de vacances” (Franþa-Germania); „Guillaume le Conquerant” (Franþa); „François Villon” (Franþa - Italia - Germania) „Omul de aur” (Germania) - realizate în România cu regizor român ºi distribuite în lume de firme de prestigiu precum TF1, TF2, ZDF, RAI UNO etc., s-au încasat peste 14 milioane de dolari. Filmul „Guillaume le Conquerant” a deþinut timp de 20 de ani recordul la numãrul de spectatori la TF1, Franþa. Toate aceste filme au fost vândute de Româniafilm ºi în alte þãri socialiste, ajungând în China, Rusia, Cuba, Þãrile arabe...

De asemenea, colaborarea cu strãinãtatea privind realizarea unor filme româneºti în coproducþie precum: „Columna” (CCC Film–Berlin) „Mihai Viteazul” (Omnia-Film, Munchen); „Baltagul” (I.G.I. Cinematografique); „Ringul” (Cine TV Berlin); ”Dacii” (Franco-London Film); „Ciuleandra” (Cine TV Berlin); 5 filme ale Elisabetei Bostan, dar ºi alte filme importante, reprezintã adevãrate exemple de prestigiu internaþional câºtigat de cinematografia româneascã.

Putem spune cã filmul de lung-metraj a fãcut mai puþine plecãciuni regimului ceauºist, cinematografia evitând într-o mãsurã mult mai mare concesiile pe care artele erau obligate sã le facã dictatorului, cum se întâmpla frecvent în breasla scriitorilor, muzicienilor sau plasticienilor.

Luând primele trei locuri în fiecare an (1960 – 2007) vom constata la numãrul de spectatori urmãtorul clasament:

1. Sergiu Nicolaescu are 22 de locuri (de 9 ori locul I; de 6 ori locul II ºi de 7 ori locul III).
2. Dan Piþa are 6 locuri (de 2 ori locul I; de 2 ori locul II ºi de 2 ori locul III)
3. Geo Saizescu are 5 locuri (de 3 ori locul I, o datã locul II ºi o datã locul III)
4. Mircea Drãgan are 5 locuri (de 3 ori locul I, de douã ori locul III)
5. Gheorghe Vitanidis are 5 locuri (o datã locul I; de 3 ori locul II ºi de 2 ori locul III)
6. Mircea Daneliuc are 5 locuri (o datã locul I; de 2 ori locul II ºi de 2 ori locul III)
7. Nicolae Corjos are 4 locuri (de 3 ori locul I ºi o datã locul II)
8. Lucian Pintilie are 4 locuri (de 2 ori locul I ºi de 2 ori locul II)

Prestigiu (filme ºi realizatori)

În cariera unui regizor pot exista filme având succes de public ºi de casã sau filme de prestigiu care se caracterizeazã prin reacþia favorabilã a criticii de film, prin participarea la festivaluri interne ºi internaþionale, prin câºtigarea unor premii naþionale ºi internaþionale etc. În aceastã categorie pot intra unele filme realizate în decursul unei cariere, iar orice limitare de an (exemplu 1997 – Regulamentul de concurs al C.N.C.) este o aberaþie ce nu-ºi poate justifica rostul. Nu poate nimeni sã-mi împartã viaþa în douã ºi de ce 1997 ºi nu 1989 sau alt an?! Respectul faþã de trecut înseamnã recunoaºterea cinematografiei naþionale. Numai din acest punct de vedere se pot face aprecieri pentru fiecare regizor, pe baza filmografiei fiecãruia.

Voi începe cu premiile Uniunii Cineaºtilor din România (ACIN ºi UCIN)

În urma unei analize simple pe care am fãcut-o asupra premiilor acordate de cãtre ACIN (1972) - UCIN (1990), care exprimã pãrerea cineaºtilor privind filmul românesc, ei fiind cei mai competenþi în aprecieri, cu toate influenþele politice ºi contradicþiile exercitate pânã în 1990 ºi dupã, constatãm urmãtorul clasament:

Mircea Daneliuc - 35 de premii; Sergiu Nicolaescu - 32 de premii; Dan Piþa - 26 de premii; urmeazã Lucian Pintilie ºi alþii...

În privinþa premiilor internaþionale câºtigate de cineaºti români:

un mare premiu „Palme d’Or” (Cannes) pentru lung-metraj, câºtigat în 2007 de regizorul Cristian Mungiu;
3 premii de „Palme d’Or” la filmul de scurt-metraj la Cannes (Ion Popescu-Gopo, Mirel Ilieºiu, Cãtãlin Mitulescu);
un premiu pentru regie (Liviu Ciulei) ºi unul „Opera Prima” (Mircea Mureºan) la Cannes;
Dan Piþa a obþinut un prestigios premiu „Leul de Argint” la Festivalul Internaþional de la Veneþia;
existã premii obþinute la marile festivaluri organizate la Moscova, Karlovy Vary ºi Cracovia;
un premiu Camera d’Or (Cannes) obþinut de Corneliu Porumboiu, precum ºi douã premii Un Certain Regard (Cannes) obþinute de Cristian Nemescu ºi Cristi Puiu;
sunt filme româneºti selecþionate la Oscar pentru participarea în competiþia pentru cel mai bun film strãin, ceea ce este un lucru important, selecþia fiind fãcutã dintre minimum 250 de filme din lumea întreagã;
mai multe premii: FIPRESCI sau UNIATEC;
mai avem ºi filme premiate la New York, Chicago, Edinburgh, Tours, Locarno, Belgrad, Oberhausen, Trieste;
Lucian Pintilie are o bunã reputaþie în presa româneascã ºi nu numai, la fel ºi Mircea Daneliuc; mai nou, o generaþie de regizori tineri ºi talentaþi.
Din 1997, odatã cu apariþia Fondului Cinematografic, filmul românesc beneficiazã ºi de sume provenite din acest fond, care depãºesc de 6-7 ori bugetul de stat acordat C.N.C- ului (partea bunã a legilor fãcute de Ioan Onisei).

Criza cinematografiei româneºti

Situaþia din ultimii 13 ani (1995 – 2008), cu douã excepþii: „Paradisul în direct” ºi „Garcea ºi oltenii”, ne dezvãluie clar o crizã a cinematografiei româneºti care se manifestã printr-o scãdere drasticã a numãrului de spectatori, asemãnãtoare crizei europeane ce a pornit din Franþa prin ’70 – ’71, urmatã de Italia, Spania, Portugalia ºi prin 1976 – 1978 de Germania. La noi începe în 1989, odatã cu revoluþia ºi apariþia televiziunilor libere ºi a transformãrilor sociale ºi politice. Spre deosebire de Cehia sau Polonia, ca sã fac o comparaþie cu douã þãri foste socialiste, criza din România este mult mai accentuatã ºi mult mai dramaticã.

Eram un tânãr regizor care a trãit din plin aceste crize ale filmului european ºi am beneficiat de ridicarea televiziunilor (’70–’80), care au trecut la adaptãri cinematografice ale unor romane celebre, unele dintre ele turnându-se chiar în România (Fenimore Cooper; Jack London; Jules Verne…) pe peliculã de 35 mm.

Nu-mi propun sã vã dezvãlui cauzele scãderii numãrului de spectatori din cinematografe, ci doar sã afirm cã aceastã crizã, ce a durat în Europa 10 – 15 ani, nu a disperat pe nimeni, cinematografele nu s-au vândut pe lucru de nimic unor investitori în jocuri de noroc, discoteci sau restaurante, astfel încât, dupã un anumit numãr de ani, au rãmas pe aceleaºi bulevarde ale marilor capitale europene. Desigur, ele au suferit transformãri, în sensul cã o salã mare s-a împãrþit în 3 – 4 sãli mai mici. În acest context, de semnalat este apariþia Mall-urilor (8 – 10 sãli de cinema) ºi la noi, dotate cu o nouã tehnicã a secolului XXI, construite într-un loc comercial foarte aglomerat ºi care se pare cã vor readuce succesul proiecþiilor cinematografice. Ne doare însã dispariþia unor cinematografe ce funcþionau în întreaga þarã. Din nefericire pentru filmul românesc, din 800 de cinematografe au rãmas vreo 40, dintre care doar 2 - 3 remodernizate (!!!)

Sã aruncãm o privire asupra producþiilor de filme româneºti din 1960 ºi pânã astãzi:

Filme româneºti cu peste 10 milioane de spectatori (7): Sergiu Nicolaescu (3); Mircea Drãgan (2); Lucian Bratu (1); Geo Saizescu (1) ...

Filme româneºti cu peste 5 milioane de spectatori (31): Sergiu Nicolaescu (5); Dinu Cocea (4); Mircea Drãgan (3); Doru Nãstase (3) ...

Filme româneºti cu peste 4 milioane de spectatori (12): Doru Nãstase (2); Victor Iliu; Dinu Cocea; Sergiu Nicolaescu; Mircea Mureºan; Mircea Moldovan; Liviu Ciulei; Gheorghe Vitanidis; Geo Saizescu (câte 1 film) ...

Filme româneºti cu peste 1 milion de spectatori - din 1990 ºi pânã în 2006 inclusiv (3): Mircea Mureºan (2); Nicolae Corjos (1) ...

Filme româneºti cu peste 500.000 de spectatori - din 1990 ºi pânã în 2006 inclusiv (4): Florin Codre; Sergiu Nicolaescu; Lucian Pintilie ...

Filme româneºti cu peste 100.000 de spectatori - din 1990 ºi pânã în 2006 inclusiv (17):
Mircea Daneliuc (3); Sergiu Nicolaescu (2); Nae Caranfil, Dan Piþa, Andrei Blaier, Lucian Pintilie, Cristina Nichituº, Radu Muntean (câte 1 film) ...

În anul 2000 nu a avut loc premiera niciunui film, doar o relansare a filmului „Mihai Viteazul” (40.000 spectatori).

Anul 2001: relansãri ale filmelor „Moromeþii” ºi „Baltagul” cu peste 40.000 de spectatori.

În 2002 se remarcã regizorii Nae Caranfil, Cristian Mungiu ºi Radu Muntean, cu filme ce au înregistrat peste 50.000 de spectatori.

Filme româneºti cu peste 50.000 de spectatori - din 2003 inclusiv ºi pânã în 2007 (9): Cristian Mungiu (premiat la Cannes cu Palme d’Or) ºi Sergiu Nicolaescu („Orient Express”).

Din 2003, anul cu cele mai scãzut numãr de spectatori (5 filme cu 22.000 de spectatori), intrãm în cea mai neagrã groapã, de unde în anii urmãtori cifra maximã de spectatori este 50.000. Este o crizã maximã pe care nu reuºim s-o depãºim nici mãcar cu un film ce a câºtigat Palme d’Or la Cannes (2007).

În ce priveºte participarea la festivaluri, situaþia se prezintã astfel:

12 regizori au participat la 382 de festivaluri; e drept cã festivalurile sunt fãcute pentru a fi onorate cu filme, dar parcã totuºi e prea mult; un singur regizor a fost la 107 festivaluri cu 3 filme; altul, cu un singur film, participã timp de 6 ani la 36 de festivaluri; filmul „Marele jaf comunist” participã la 22 de festivaluri pentru 3 premii, iar „Legãturi bolnãvicioase” la 31 de festivaluri pentru 2 premii.

S-a luat ºi marele premiu Palme d’Or (Cannes), ceea ce reprezintã o mare realizare. Felicitãri d-lui Cristian Mungiu ºi cinematografiei româneºti.

Nu putem înþelege de ce un film al lui Hanno Hofer colindã pe la 23 de festivaluri, în 5 ani consecutivi, pentru 2 premii. Este o situaþie care trebuie studiatã ºi îndreptatã.

E drept cã existã o explicaþie: selecþiile la festivaluri conteazã la punctajul ce se obþine la concursul de scenarii. O fi numai asta explicaþia sau criteriul e greºit pus de cãtre C.N.C.?

Este de-a dreptul incredibil acest concurs organizat de C.N.C. pentru a obþine un credit rambursabil, fiindcã nimeni nu a reuºit, din 1997 ºi pânã astãzi, sã ramburseze acest credit acordat de C.N.C. Aceastã formã de credit ne aduce aminte de creditele pentru locuinþe acordate de bãnci ºi nu de un sprijin financiar de stat acordat prin concurs acelor scenarii meritorii, aºa cum este în lumea civilizatã. De unde aceastã invenþie a unor regizori care, de câþiva ani, fac doar coproducþii, de departe avantajate de lege (vreo 50 de coproducþii cu doar 3 – 4 regizori români), care nici mãcar nu ies pe piaþa româneascã?!

La Ministerul Culturii ºi Cultelor existã douã studiouri, care nu respectã legile cinematografiei (?!) Nu vreau sã se înþeleagã cã fac vreun atac la persoanã, dar este inadmisibil sã conduci cinematografia ºi tu însuþi sã nu respecþi legile fãcute de tine pentru acest domeniu (!!!)

Sunt unii colegi mai tineri care afirmã cã Sergiu Nicolaescu a monopolizat cinematografia româneascã. Le rãspund:

În primele 3 decenii (1960 - 1969; 1970 - 1979; 1980 – 1989) ocup locul I la numãrul de spectatori.

Am 131.275.789 de spectatori, din 1967 ºi pânã astãzi (41 de ani), urmat de regizorii aflaþi pe locurile 2 ºi 3 ºi care împreunã fac acelaºi numãr de spectatori.

În topul regizorilor români, dacã luaþi numãrul de spectatori de la locul 11 ºi pânã la 21 (George Cornea, Constantin Vaeni, Mircea Daneliuc, Liviu Ciulei, Malvina Marinescu, Lucian Pintilie), împreunã fac un numãr egal de spectatori cu cei înregistraþi la filmele mele.

Dacã înmulþim 131 mil. de spectatori cu 3 lei/bilet de cinema, rezultã 390 mil. lei, din care mi-am plãtit singur întreaga mea producþie de film românesc, dacã adãugaþi ºi cei 200.000 de dolari proveniþi din vânzarea filmului „Mihai Viteazul” (1971), plus prestaþiile de servicii aduse de mine în România, însemnând cca 14 milioane de dolari, o sã ajungeþi la concluzia cã ºi eu am finanþat o parte din producþia de film românesc.

În ultimii 18 ani am fãcut 6 filme de lung-metraj, pe când înainte de ’89 fãceam 2 filme pe an. Sunt colegi de-ai mei care, în aceeaºi perioadã, au fãcut 14 filme, doi cu 13 ºi alþii cu 11, ca sã mã opresc aici. De unde aþi scos imaginea de „profitorul Sergiu Nicolaescu”? Pe ce vã bazaþi când faceþi o asemenea afirmaþie? Cu cine mã comparaþi?

În calitate de senator, imediat dupã revoluþie, am fost iniþiatorul primei legi a cinematografiei, apãrutã în 8 februarie 1990, dupã o muncã în comun cu Antonie Iorgovan ºi Mihai Constantinescu, prin care am obþinut independenþa cinematografiei, trecând direct la Guvern (ca ºi TVR ºi Radiodifuziunea), iar un an mai târziu am obþinut pentru prima oarã bani de la Bugetul de Stat pentru cinematografia româneascã.

Tot eu am fost iniþiatorul Legii cinematografiei nr. 630/2002, din pãcate modificatã 4 luni mai târziu prin Ordonanþa de Urgenþã nr. 64/2003 de cãtre Rãzvan Theodorescu, ministrul Culturii din acea vreme, constituind momentul în care cinematografia a trecut din nou de la Guvern în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor (!!!)

Nu am ocupat funcþii în cinematografie, ca Dan Piþa, Stere Gulea, Radu Gabrea sau Mircea Daneliuc, doar am ajutat cu consecvenþã filmul românesc ºi nu am primit niciodatã un salariu din partea cinematografiei.

Am debutat 7 regizori, în timp ce colegi de-ai mei au reuºit sã debuteze unul sau doi. Ministerul Culturii câte debuturi a încurajat?

Cei care susþineþi cã eu am folosit banii Românieifilm ºi ai C.N.C. sau cã am câºtigat multe concursuri, încercaþi sã vã recuperaþi banii pentru mãcar un film ºi apoi sã mã acuzaþi pe mine, cel care mi-am recuperat banii tuturor filmelor fãcute într-o viaþã de om ºi în aceeaºi þarã!

E adevãrat cã am fãcut filme ca scenarist, regizor ºi actor, dar de ce vã supãraþi, încercaþi ºi voi. Nu mã cred mai deºtept sau mai talentat, având rezultate performante aºa cum se observã din cifre. Nu, domnilor, explicaþia este cã am muncit mai mult, mult mai mult! În 41 de ani nu am reuºit sã fac decât filme! Acesta-i adevãrul!
Nu am avut niciodatã pânã acum atacuri de acest gen din partea colegilor mei, dimpotrivã!

Niciodatã nu am fãcut filme comandate de partid. Toate filmele mele au rãmas intacte, chiar dacã au rãmas cu observaþiile stupide ale cenzurii de atunci. Sunt unii colegi de-ai mei care îºi aduc aminte de curajul ºi comportamentul meu în întâlnirile pe care le-am avut cu Nicolae Ceauºescu la începutul anilor ’70.

Trebuie sã recunoaºteþi cã în filmele mele au apãrut pentru prima oarã biserici ºi preoþi („Mihai Viteazul”, „Osânda”), au fost cântate pentru prima oarã: „Deºteaptã-te, române!”, colinde, „Treceþi Batalioane Române Carpaþii”... Tot în aceste filme a fost vãzut un rege (Carol I), dar ºi portretele cu mareºalul Antonescu ºi regele Mihai I.

Colegi precum Andrei Blaier, Dan Piþa, Mircea Mureºan, Geo Saizescu, Elisabeta Bostan, Mircea Daneliuc, urmaþi de Ioan Cãrmãzan, ªerban Marinescu, Nicolae Corjos ºi Lucian Pintilie, ca sã menþionez doar câþiva, au împãrþit necazurile ºi bucuriile împreunã, într-o perioadã mult mai grea pentru profesia noastrã.

Mi-am respectat întotdeauna colegii, înþelegând cã avem o cinematografie competitivã, care sã continue tradiþia moºtenitã de la Victor Iliu, Jean Georgescu,Ion Popescu-Gopo, dar ºi alþi cineaºti care astãzi nu mai sunt printre noi (Iulian Mihu, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos...).

Vã mulþumesc celor care aþi citit aceste rânduri, dar din acest moment nu voi mai accepta acuzaþii nemotivate. Cred cã merit consideraþia colegilor cineaºti, indiferent de vârstã, uitând de invidie, deºi aceasta e o trãsãturã ºi de naturã artisticã!

Ataºez acestui material situaþiile întocmite pe baza datelor ºi cifrelor oferite de R.A. Româniafilm ºi C.N.C. ºi nu exclud posibilitatea de a fi intervenit unele erori nesemnificative, fãcute fãrã intenþie.

Sergiu Nicolaescu
03 aprilie 2008

Pitbull

06 Apr 2008, 16:36

Nu am ocupat funcþii în cinematografie, ca Dan Piþa, Stere Gulea, Radu Gabrea sau Mircea Daneliuc, doar am ajutat cu consecvenþã filmul românesc ºi nu am primit niciodatã un salariu din partea cinematografiei.
Director al casei "STAR-22", împeunä cu Iulian Mihu, în 1990-1991.
Pita era director la "SOLARIS", Daneliuc la "Alpha Films International", Gulea (dacä nu mä-nsel), cu Vaeni, la fosta Casa 1, iar Dinu Tänase si Lucian Bratu, la GAMMA.

herbert

06 Apr 2008, 22:27

Sergiu Nicolaescu, deranjat ca este contestat.
suna usor a bilantz.

Pashpix

08 Apr 2008, 07:27

„Sergiu Nicolaescu e senil ºi obosit”

Rãzboiul dintre Florin Piersic jr. ºi Sergiu Nicolaescu este bine cunoscut în lumea teatrului ºi mai ales a filmului. În momentul în care regizorul Sergiu Nicolaescu spunea despre filmul „Fix alert”, regizat de Florin Piersic jr., cã „Florin Piersic jr. a luat o camerã ºi s-a plimbat printre oameni…”, conflictul dintre ei a cãpãtat proporþii, iar replica tânãrului actor nu a întârziat sã aparã. „E senil ºi obosit. Mã distanþez de problema lui de sãnãtate, care, probabil, e normalã, pentru un om la vârsta lui. Mie mi-e simpatic. În cele din urmã, am acceptat faptul cã, fiind faraonic, va face veºnic filme pe banii mei, ai tãi ºi ai tuturor, aºa cã merg sã-i vãd capodoperele recente, împreunã cu o gaºcã mare de prieteni. E cea mai mare distracþie. Filmele lui au greºeli de genul Top secret, inadvertenþe, replici scremute, dialog penibil ºi neverosimil. Ãsta e motivul pentru care merg oamenii sã-i vadã creaþiile. Ca sã râdã”, a rãbufnit Florin Piersic jr. la adresa cunoscutului regizor. „Faptul cã pe Sergiu Nicolaescu nu l-a interesat filmul meu este un compliment pentru mine”, a continuat acesta. Aºa încât, peste tot pe unde se întâlnesc, cei doi se „cadorisesc” cu tot felul de „complimente” de acest gen, dupã cum bine aþi observat. (ATAC - M.M.)

Pashpix

09 Apr 2008, 09:18

Cum a ratat Nicolaescu sansa de a fi Nae Caranfil

"Restul e tacere", ultima productie marca Nae Caranfil, a avut o foarte lunga gestatie.

Ideea i-a venit in plina "epoca de aur", in 1985, cind Caranfil era proaspat absolvent. El a marturisit ca citise in cartea "Virstele peliculei", scrisa de tatal sau, criticul de film Tudor Caranfil, povestea primului lungmetraj romanesc.
"Ma intrebam cu ce as putea debuta ca regizor in Romania ceausista. Un astfel de film putea fi facut, dar in nici un caz de mine. Si atunci m-am gindit ca poate l-ar interesa pe Sergiu Nicolaescu. M-am dus la el si l-am intrebat daca ar vrea sa faca un film dupa un scenariu al meu despre filmul «Independenta Romaniei». El mi-a raspuns: «Tinere, de ce nu faci tu un film de actualitate, despre generatia ta? Uniformele si razboiul nu sint de tine»."

In 1988, tinarul regizor a plecat la Bruxelles, unde a participat la un workshop pentru scenaristi europeni. "Acolo am scris un scenariu pe care il voiam foarte hollywoodian, cu o actiune pe care eu o credeam foarte americaneasca. Cel care conducea workshopul, un cineast ceh, mi-a desfiintat tot scenariul. «E foarte bine scris, dar nu se tine in picioare nici o secunda. In primul rind, in California sint interzise jocurile de noroc», si mi-a cazut jumate de scenariu, «iar sindicatul docherilor e foarte puternic, asa ca nu exista munca la negru», buf, inca jumate de scenariu. «Dar de ce nu scrii tu povestea aia despre care mi-ai zis, cu primul lungmetraj romanesc?», m-a intrebat tipul. Si asa m-am apucat de scris." Caranfil a povestit cu umor ca momentul "magic" a fost cind, dupa ce a scris pentru prima data in viata lui un scenariu la calculator, a urmarit aproape cu invidie cit de repede ieseau foile tiparite la imprimanta. "A durat 18 ore ca acele 180 de pagini sa fie printate. Pentru mine, pe atunci, asta era viteza luminii." Scenariului scris "ca sa rupa gura tirgului" i-au trebuit 20 de ani sa devina film. Asta s-a dovedit o problema greu de depasit si pentru actorul Marius Florea Vizante, care trebuia sa-l joace inca din 1994 pe Grigore Ursache, un tip de 19 ani. "Sint cel mai privilegiat actor de pe planeta pentru ca am avut la dispozitie 13 ani sa-mi exersez rolul", a glumit Vizante.

Pashpix

13 Apr 2008, 17:50

Domnului Comisar, cu dragoste!

13/04/2008 de Loreta Popa

Celebritate. Comisarul Moldovan este unul dintre cele mai cunoscute ºi iubite personaje ale cinematografiei româneºti, el fãcîndu-ºi apariþia pe marele ecran o datã cu lansarea în 1972 a filmului “Cu mîinile curate” al lui Sergiu Nicolaescu A trecut prin multe, dar a supravieþuit de fiecare datã. Nu a spus nu nici unuia dintre cei care i-au solicitat un interviu, în ciuda faptului cã a trecut printr-o intervenþie chirurgicalã ºi a învãþat iar sã meargã, sã scrie, sã vorbeascã.

A avut parte ºi de invidii, dar cei mai mulþi l-au iubit întotdeauna. Nãscut la 13 aprilie 1930, la Tîrgu-Jiu, în Duminica Floriilor, în zodia de foc a Berbecului, Sergiu Nicolaescu mai poartã un prenume despre care nu ºtie aproape nimeni, cel de Florin. Ce se ºtie sigur ºi precis este cã filmele lui au convins. I-a plãcut sã fie regizor al filmelor sale, al bãtãliilor ºi nimeni nu ar fi reuºit acest lucru mai bine ºi mai perfect decît el. Casa îi este tapetatã cu obiecte de colecþie, pistoale, sãbii, coifuri, chipiuri, cu premii obþinute de-a lungul timpului, dar ºi cu orhidee, flori care îi plac foarte mult.

Ambitie. Povestea vieþii lui este lungã ºi plinã de peripeþii ºi, aºa cum spune ºi cunoscutul regizor, “numai partea asta de aventurã, copilãria, m-ar þine o zi întreagã la poveºti”. Noi completãm cã nu ne-ar ajunge paginile ziarului ca sã vorbim despre filmele lui Sergiu Nicolaescu ºi semnificaþia lor pentru cinematografia româneascã. Nu este superstiþios, dar are cîteva idei fixe, printre care disciplina. E ambiþios ºi nu renunþã la un lucru pînã nu reuºeºte sã-l facã perfect. Cînd Sergiu avea 5 ani, familia lui se stabilea la Timiºoara, unde începea cea mai frumoasã aventurã – fuga de acasã la cinematograf, unde puºtiul Sergiu Nicolaescu vedea un film de douã-trei ori. “Copilãria mea e fabuloasã pentru cã am trãit lucruri fabuloase”, povesteºte regizorul. “Am trãit perioada legionarã, am trãit rãzboiul, venirea ruºilor. În Banat nu simþeam etniile aºa cum le simþeau regãþenii, de pildã. Eram prieteni, conta doar cine era ºeful bandei ºi... cum eu am fost ºeful bandei nu am avut probleme. Aveam în subordine vreo 30 de puºti, iar zona noastrã se întindea de la Spitalul Militar pînã la podul dintre Cetate ºi Mehala. Eram pe maidan de dimineaþa pînã seara. Numai partea asta de aventurã m-ar þine o zi întreagã la poveºti. Nu pot uita subteranele turceºti care duceau spre puncte vitale ale oraºului, precum Spitalul German, Spitalul Militar, cazãrmi sau spre sinagogã – toate erau ale noastre. Aici ne ascundeam prãzile, adicã pistoale, obuze ºi alte lucruri pe care le descopeream în drumul nostru prin dedesubturile oraºului. Aveam o plãcere extraordinarã de a simula bãtãliile navale. ªtiam tot ce se putea ºti despre orice navã importantã. Cîte tunuri are, ce tonaj. Construiam corpul navelor asemenea aeromodelelor, din hîrtie pergamentatã, pe care o vopseam cu ulei, pentru a le face impermeabile. Le dotam cu tunuri în miniaturã în care puneam praf de puºcã cu fitil, alice sau bile de rulmenþi. De aici pasiunea pentru mare, dar ºi dorinþa de a deveni marinar. Dacã mã gîndesc bine, adolescenþa mi-a lipsit. Ca ºi cînd din copilãrie am intrat direct în viaþa durã pe care ne-o impuneau timpurile. Acesta a fost ºi motivul pentru care am ales sã fac ultimele patru clase de liceu în doi ani... Nu mai eram un copil, dar nici adult. La terminarea liceului, în 1948, intrasem la trei facultãþi: Belle Arte, Politehnicã ºi ªcoala de Ofiþeri de Marinã.”

Totul sau nimic. “La ªcoala de Ofiþeri de Marinã din Constanþa am învãþat tot ce înseamnã disciplinã, cum sã dai ordine, cum sã te impui în faþa soldaþilor. Pãi, cum credeþi cã aº fi reuºit sã þin în frîu atîþia figuranþi la toate filmele istorice pe care le-am fãcut dacã nu mã impuneam ºi nu þineam la disciplinã? Pot sã spun cã în echipa mea, de-a lungul timpului, nu au rãmas decît cei mai buni dintre cei buni. Cei care nu aveau disciplina în sînge, cei care nu înþelegeau rigurozitatea mea, cei care nu mã ascultau nu filmau cu mine. Sportul a fost în permanenþã pentru mine o preocupare. Am început cu scrimã în copilãrie, atletism, apoi, cînd am venit în Bucureºti, am fãcut rugby ºi am ajuns pînã la lotul naþional. Pe urmã, tot ce am fãcut în sport m-a ajutat foarte mult în film. Sportul ºi miºcarea mi-au oferit o altã viziune asupra vieþii. La «Noi, cei din linia întîi», la Cota 2000, nu se þinea nimeni dupã mine. Eu cînd le ceream cascadorilor sau actorilor ceva ºtiam ce cer. De aceea numai adevãraþii cascadori au rãmas cu mine, chiulangiii ºi laºii s-au ferit. Deºi au început meseria cu mine, dupã aceea m-au evitat.”

Intens. “La ªcoala de Ofiþeri de Marinã m-au primit dupã multe aprobãri”, spune Sergiu Nicolaescu. “Exista un obicei vechi în Marinã. Dacã aveai nevoie de femei, þi se dãdeau cîteva ore libere. Acum nu ºtiu dacã mai existã acel obicei, dar pe vremea aceea se respecta încã. Nu am urmãrit sã fiu idol al femeilor sau sã am succes în acest sens. Cine m-a plãcut m-a plãcut, cine nu, nu. Totul a venit de la sine. Sigur cã eram mai intens decît alþi colegi, dar nu am fãcut ceva special pentru asta.”

Rigoare.Mereu stãpîn pe situaþie, foarte corect, dedicat cauzelor în care crede, nu abdicã de la principiile sale ºi tot ceea ce face e bine calculat. Anii ’70-’80 au fost cei mai fecunzi pentru regizor. A înfiinþat prima ºcoalã de cascadori din România. A fost nevoit sã se specializeze singur în toate direcþiile pentru a se ridica ºi a se menþine la nivelul filmelor internaþionale. Fãcea cîte douã sau trei filme pe an, iar în paralel se documenta pentru proiectele viitoare cu multã rigoare. “ªcoala de Ofiþeri mi-a dat mai mult curaj. E ceva sã conduci o armatã. Sã-i þii, sã creadã ºi ei cînd pleacã la asalt. Sînt un bun organizator ºi am autoritate. Sînt Berbec, iar ascendentul meu e în Leu. Deci douã semne de foc.

E mare prãpãd. Am avut ºi am pasiune pentru cai. E foarte greu astãzi sã mai faci un film cu cai. Am avut ºi 500 de cai la un film. Cînd ai o ºarjã de cavalerie, cum am avut eu la «Mircea», trebuie sã simþi treaba asta. Vreau sã spun cã în clipa în care filmam aºa ceva simþeam emoþia, chiar ºi calul simþea cã în spate vin alþi 300 de cai ºi alerga cu burta la pãmînt. Sînt un rãzboinic înnãscut, de aici pasiunea pentru sãbii, pistoale. Merg la poligon cel puþin o datã pe lunã. Sînt lucruri pe care nu le poþi învãþa. Nu poþi sã spui: «Iau un actor ºi îl fac comisarul Icsulescu». Trebuie sã aibã obiºnuinþa armei. Eu trag cu amîndoi ochii deschiºi. Nu ai sã mã vezi pe mine cu un ochi închis. Am îmbãtrînit, dar nu pot sã mã schimb. Nu ghicesc lucrurile, le ºtiu.”

Profesiune de credinta. Unii spun cã este unul dintre cei mai duri regizori români. Cu toate astea, actorii ºi cascadorii cu care a lucrat de-a lungul timpului l-au descris ca fiind foarte corect. Cert este cã Sergiu Nicolaescu este un supravieþuitor, un luptãtor, un profesionist cu o viziune foarte clarã asupra filmului sãu. A fost întotdeauna cel dintîi. Înaintea actorilor, a cascadorilor, a oricui. A muncit ca nimeni altul ºi nimic nu a contat mai mult ca filmul în viaþa lui Sergiu Nicolaescu. Cel mai important premiu la care a rîvnit a fost mereu Spectatorul român. Poate nu a obþinut Palme D’Or la Cannes, dar sigur sãlile de cinematograf româneºti vor fi pline de sãptãmîna viitoare, cînd pe marile ecrane va rula “Supravieþuitorul”. Valoarea unui om este datã de ceea ce lasã în urma lui, iar Sergiu Nicolaescu ne-a dãruit “Ultima noapte de dragoste. Întîia noapte de rãzboi”, “Osînda”, “Pentru patrie”, “Mihai Viteazul”, “Noi, cei din linia întîi”, “Ciuleandra”, “Capcana mercenarilor”, “Mircea”, “Orient Express”... Nu ne-ar ajunge spaþiul tipografic pentru realizãrile sale. Nouã nu ne rãmîne altceva de fãcut decît sã încheiem spunînd “Domnule Comisar, cu dragoste, de ziua dumneavoastrã, La mulþi ani!”...

(loreta.popa@jurnalul.ro)

Pitbull

13 Apr 2008, 18:11

Comisarul Moldovan este unul dintre cele mai cunoscute ºi iubite personaje ale cinematografiei româneºti, el fãcîndu-ºi apariþia pe marele ecran o datã cu lansarea în 1972 a filmului “Cu mîinile curate” al lui Sergiu Nicolaescu A trecut prin multe, dar a supravieþuit de fiecare datã.
Prost.
Era Miclovan, si murea gratios printre läzi, nestiind-cä-doare-asa, dupä ce un-fleac-l-au-ciuruit.
Moldovan a apärut DUPA "Ultimul cartus" (care pusese pecetea pe moartea lui Miclovan). Cine-si dä putinä ostenealä analiticä, va observa cä NU e "aceeasi Märie cu altä pälärie". Nu numai nominal si biografic, ci chiar si caracterologic, cele douä personaje diferä în puncte esentiale. Miclovan era incomparabil mai reusit: mai complex, mai contradictoriu, mai vulnerabil, mai realist, mai uman. Moldovan, inventat la cererea fanilor, era un superman neverosimil, perfect si fizic, si moral, si cerebral. Culmea: toate astea deveneau scuzabile prin asasinarea aproape ritualä a lui Moldovan, în "Un comisar acuzä" - un final cu adevärat splendid. Reînviindu-l în "Revansa", Sergiu (care intrase deja în declin, desi abia peste câtiva ani avea sä se observe) l-a compromis definitiv, restituindu-i iremediabil ieftinätatea comercialä pe care moartea din finalul "...comisarului acuzä" reusise s-o contracareze - practic, acum l-a omorât si în plan estetic. Nu - Moldovan NU e un supravietuitor. Sergiu Nicolaescu l-a näscut handicapat, l-a salvat ucigându-l ("Un comisar acuzä"), l-a distrus reînviindu-l ("Revansa"), l-a împins în derizoriu reluându-l degeaba ("Duelul"), si l-a ridiculizat reluându-l SI A DOUA OARA, peste 27 de ani ("Supravietuitorul"). NU ASA SE FACE CINEMA. Asa nu se creeazä eroi pe ecran, ci papagali. Päcat.

Pashpix

13 Apr 2008, 18:30

Trebuie sa-ti dau dreptate intr-o privinta, Pittbull. Intr-adevar, "Duelul" e inutil, era mult mai indicat scenariul "Recviem pentru comisar", de care ai si vorbit atat pe forum, cat si in conferintza de presa a lansarii "Supravietuitorului".
Totusi, cred ca "Revansa" nu e deloc inutil, cred ca da consistenta personajului. Nici ideea "Supravietuitorului" nu mi se pare deloc rea.

Pe de alta parte, imi vine in minte un alt exemplu reusit de "inviere" a unui personaj: filmul "Rocky Balboa", primit bine atat de public, cat si de critici...Si-a indeplinit scopul, acela de a-i asigura lui Rocky o iesire din ring pe masura personajului.

P.S: Apropo de confuzia Miclovan / Moldovan, am vazut ca nici Sergiu Nicolaescu n-a zis nimic la premiera cand o reporterita Pro TV i-a spus ca e al saselea film din serie :-D

Pitbull

13 Apr 2008, 19:02

Ai dreptate, cu reportera aia. Mä rog, pe Serj îl încântä respectiva confuzie, e comercialä...
Altfel, dacä tot ai fost acolo (am bänuit, din descrierea pe care ai fäcut-o în aceeasi zi pe forum), de ce nu mi te-ai arätat? Ne mai vedeam si noi la fatä, mai schimbam o vorbä...
Revenind on topic: "Revansa" nu e un "film degeaba" (ca "Duelul",) e doar un film aproape complet ratat. Mai are unele sclipiri, un oarecare dinamism, un numär de secvente reusite în sine - dar, atunci, pe moment, scârtâia deja... Incä nu stiam de ce. Tin minte, aveam 18 ani, eram într-a XII-a si corespondam, ca simplu cititor, la revista "Cinema". Cosasu mi-a selectionat fragmentul final al analizei, terminat cu cuvintele: "Una peste alta, «Revansa» merge. Merge. Dar sä fie asta, oare, o calitate...?" Ulterior, din perspectiva timpului, mi-am dat seama cä erau primele semne de obosealä ale lui Serj.
Principala lui gresealä a fost ieftinätatea trucului de"reînviere": n-a murit, a fost ränit doar. "...Da, si acuma ziceam cä de fapt eu n-am murit, ca sä ne mai jucäm, cä uite, încä nu mä strigä mama!" Dacä voia sä-l continue, ALTFEL trebuia sä procedeze! Cum...? Nu stiu, si nu e treaba ma sä gäsesc solutii - ci a lui. Strict teoretic, si la limita minimei rezistente, as sugera formula prechelelor (dar fäcut cu cap, nu banal si gratuit, ca-n "Duelul": ar fi putut iesi interesant, sä urmärim, pe parcursul mai multor filme, evolutia unui personaj despre care stim cä e damnat; dar mä tem cä deja începem sä avem pretentii prea mari de la bietul om... ;) )

Pashpix

13 Apr 2008, 21:44

Nu m-am aratat din cauza ca am plecat ceva mai repede...imediat ce un mosh din primele randuri incepuse sa bata campii aiurea rau de tot...

Iar inainte de a incepe proiectia, habar n-aveam cum aratai...eu venisem doar sa vad filmul:-D care, sincer, nu are o poveste rea deloc, dar sunt cateva greseli evidente :(( ..(oricum, pe langa "15", asta pare film de Oscar :D, avea dreptata Carmazan: "E cel mai bun film al lui facut dupa Revolutie" )

Sigur ca existau si alte variante de a continua povestea, dar Sergiu a vrut cu tot dinadinsul sa-l invie pe comisar, pentru ca Titus Popovici nu-i permisese trucul in cazul lui Miclovan...probabil ca Moldovan nici macar nu ar mai fi existat daca ar fi putut sa o faca... ;)

Chiar sunt curios daca se va mai continua seria cu Petr Falc "in rolul lui Sergiu Nicolaescu".

Pashpix

14 Apr 2008, 19:52

Ce ne pasa noua, ca-i Sergiu Nicolaescu sau altul?

April 13th, 2008 (ANCA LAPUSNEANU, VIP)

Iata ca, dupa ce a suferit doua interventii chirurgicale pe creier, a invatat din nou sa vorbeasca si si-a recuperat memoria… a trait si a fost prezent la premiera filmul “Supravietuitorul”. Este vorba de regizorul Sergiu Nicolaescu, un “VIP” care a acordat revistei noastre, acum citeva numere, un interviu in exclusivitate. Nu ne-au murit laudatori, dar prezenta unor personalitati precum regizorul Sergiu Nicolaescu in viata noastra, ne umple sufletul de emotie si ni-l “imbogateste” mereu. Sa zicem ca ne face mai buni…Dar, sa revenim la “Supravietuitorul”.

In viata, partea care te tine in suspans sint greutatile prin care treci pentru a-ti indeplini un vis. Ele se pot dizolva in timp, din momentul in care realizezi ca-ti si place ceea ce faci. Ele, greutatile, (care este) te definesc de la un moment la altul, etc etc. Dar, ca sa te numesti “Supravietuitor”, trebuie sa te analizezi in raport cu altii…Iar aici intervine dilema. Pai ce, nu ne supunem cu totii acelorasi mijloace? Da, dar fiecare vede diferit: unul se gindeste la imaginea lui, si se piaptana, altul la nemurire si cauta in lume adevar. Pentru toti vine un final cind sintem invingatori pe linga unii, si invinsi pe linga altii. Deci, rezulta ca sintem invingatori!. Cam despre asta vorbeste si Sergiu Nicolaescu in filmul lui. Si-atunci, ce-mi pasa mie ca o spune el sau altul? De ce sa mai dau si bani pe bilet ca sa vad asta? Ei, bine, pentru ca el stie sa o construiasca din emotie, din culoare, din sunet, din lumini, din miscare. Te duci in sala de cinema si pleci cu un “feeling”. Un feeling care se potriveste cu tine intr-un moment al vietii. Cu totii, am cam uitat de faptul ca simtim si avem nevoie de sensibilate si frumos, ca de o unica alternativa la oamenii de ceara pe care ii intilnim la iesirea din cinema.

Filmul este o hrana pentru suflet. De aceea avem nevoie de regizorii nostrii precum Sergiu Nicolaescu, Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Nae Caranfil, Corneliu Porumboiu, Catalin Mitulescu, Radu Muntean, Bogdan Mustata, Florin Piersic jr., Radu Jude etc. Ne pasa cind acesti oameni ne spun ceva, pentru ca o fac din universul lor plin: din suflet. Sa-i sprijinim in demersurile lor si sa le uram ani multi!.

Pashpix

20 Apr 2008, 23:27

Sergiu cel Mare

16 Aprilie 2008 (Revista Magazin)

A fost ofiter roman. A fost pasa turc. Ne-a incantat pe toti cu aventurile si metodele sale de Dirty Harry in seria Comisarilor (Miclovan/Moldovan). A fost un „nemuritor”, cutreierand Europa dupa moartea lui Mihai Viteazul. I-a dat viata principelui Carol, si toti au fost uimiti de extraordinara asemanare cu acesta.

Prestanta sa aristocratica l-a recomandat drept cel mai desavarsit interpret pentru Pascalopol, sobrul personaj calinescian din „Enigma Otiliei”. A fost ofiter german in mai multe pelicule, a fost ofiter de militie, si nimanui nu i-a scapat prestanta deosebita pe care i-o dadea haina militara, ce-i venea ca turnata. A fost Mircea cel Batran si generalul Averescu, ilegalistul Andrei si printul Andrei Morudzi. Si pentru ca toti acestia trebuia sa poarte un nume, li s-a spus simplu: Sergiu Nicolaescu.

Destinul l-a ales

Nascut intr-o duminica de Florii, pe 13 aprilie 1930, Sergiu Nicolaescu a avut o viata aflata mereu sub semnul de foc al Berbecului. Personalitate titanica, dominanta, cu adevarat „incapatanat ca un berbec”, Sergiu Nicolaescu a stiut intotdeauna ce vrea si mai ales cum sa obtina. Ambitios, perfectionist, el a vrut, ca regizor, sa faca totul, si sa faca bine. Chiar si numerosii sai critici si epigoni trebuie, rusinati, sa recunoasca faptul ca „i-a iesit”...

De mic copil a iubit doua lucruri, ce vor constitui de altfel pasiunile sale pentru toata viata: filmul si istoria. Ca sa mearga la cinematograf, fugea de acasa, fascinat de magia peliculei de celuloid. Distractia favorita era sa cutreiere, cu pustii de seama lui, subteranele medievale ale Timisoarei, orasul unde a copilarit, sau sa incinga batalii „pe viata si pe moarte” cu cavaleri, regi, soldati, cowboy si indieni. Tot atatea personaje care vor popula, mai tarziu, filmele sale.

Faptul ca imaginatia sa bogata l-a facut sa para cu totul desprins de realitate - si e vorba de realitatea dura, „socialista”, a anilor de dupa razboi - n-a insemnat insa ca tanarul traia in trecut. A avut prilejul sa cunoasca din plin „binefacerile” noului regim atunci cand tatal sau a ajuns la Canal, condamnat la 7 ani de inchisoare, ca detinut politic. Greutatile prin care a trecut nu l-au impiedicat pe Sergiu Nicolaescu sa fie admis la trei facultati - Scoala de Ofiteri de Marina, Politehnica si Belle Arte.

Desi a ales-o pe prima, dosarul „necorespunzator” l-a obligat sa urmeze in cele din urma Politehnica. Ursitoarele teseau insa, harnice, la destinul sau. Proaspat absolvent de Politehnica, Sergiu urma sa se angajeze ca director tehnic la un I.A.S de langa Bucuresti. Destinul avea insa alte planuri pentru el: un coleg care avea repartitie la Buftea, in cinematografie, ii propune sa faca schimb. Drumul spre istorie era deschis...

Si extraterestrii se uita la Mihai Viteazul...

Primul sau film, care-l va aduce in atentia mondiala, nu are, paradoxal, personaje umane. „Vedetele” sale sunt florile si totusi povestea din Memoria Trandafirului este o superba parabola a conditiei umane, „spusa” de Nicolaescu in doar 7 minute. Scurt-metrajul este rasplatit in 1962 cu Premiul de Excelenta al Uniunii Mondiale a Tehnicienilor, primeste elogii la Cannes si-l recomanda pe tanarul roman ca pe un vizionar.

Imediat, cei de la studiourile Columbia ii cumpara filmul si il invita pe regizor, pentru discutii, in Statele Unite. In aceeasi perioada il va cunoaste pe Titus Popovici, „cel mai bun scenarist al filmului romanesc”, cum el insusi il va caracteriza. De altfel, echipa Popovici-Nicolaescu isi va lega numele de unele dintre cele mai vizionate si mai apreciate creatii ale cinematografiei noastre. Prima mare realizare este coproductia Dacii, din 1966, pentru care Nicolaescu primeste elogii in toata lumea.

Atmosfera grandioasa si minutiozitatea cu care a prezentat epoca antica il vor recomanda ca regizor pentru un alt film istoric, Batalia pentru Roma, unde sub bagheta sa au evoluat doi monstri sacri ai celei de-a saptea arte: Orson Welles si Laurence Harvey. In 1970, un alt succes de proportii va fi Mihai Viteazul, nominalizat la Oscar si unde Amza Pellea face rolul vietii sale. Ca un amanunt interesant, astazi Mihai Viteazul este singurul film romanesc studiat la Hollywood, alaturi de alte superproductii, precum Cleopatra sau Ben Hur, iar in filmul ET, Spielberg aduce un omagiu indirect omologului sau roman: in secventa in care simpaticul extraterestru se uita, alaturi de copii, la televizor, pe ecran ruleaza secvente din Mihai Viteazul...

Un regizor total

A urmat perioada de aur pentru Sergiu Nicolaescu: zeci de filme cu mare succes la public, cele mai cunoscute fiind, desigur, cele din seria „Comisarilor” - Cu mainile curate, Ultimul cartus, Un comisar acuza, Revansa, Duelul. In acelasi timp, pasiunea pentru istorie nu-l paraseste si regizeaza pelicule precum Nemuritorii, Pentru patrie sau Coroana de Foc. In 1989, filmul Mircea, ultima superproductie realizata inainte de Revolutie, ii confirma renumele de „monstru sacru” al cinematografiei romanesti.

Dupa evenimentele din 1989, firea sa iscoditoare repune pe tapet probleme istorice spinoase, relevand adevarul istoric cu multa acribie, in filme precum Oglinda sau Triunghiul Mortii. Pe nedrept acuzat ca nu face filme „de arta”, Sergiu Nicolaescu isi dovedeste totusi talentul total in pelicule ca Atunci i-am condamnat pe toti la moarte, Ultimul noapte de dragoste, intaia noapte de razboi si mai ales Osanda, un film zguduitor, avandu-l protagonist pe acelasi regretat Amza Pellea. Si cum am putea uita, din aceasta enumerare, comedia care-l recomanda pe Sergiu Nicolaescu drept regizor ce poate aborda toate genurile - Nea Marin Miliardar, poate cel mai vizionat film romanesc din toate timpurile.

Supravietuitorul

In ultima vreme, Sergiu Nicolaescu s-a confruntat cu grave probleme de sanatate, suportand, in urma unei caderi, doua operatii dificile pe creier. Dar el este un invingator, un supravietuitor. Asa cum il caracterizeaza de altfel si cel mai recent film al sau - Supravietuitorul. Personajul central, nimeni altul decat indragitul comisar Moldovan, este interpretat de actorul ceh Petr Falc. Dupa razboi, Moldovan este inchis, pe motive politice si obligat, de sadicul comandant al inchisorii, un colonel sovietic, sa joace ruleta ruseasca.

Norocul si instinctul de conservare il ajuta sa scape cu viata din acest iad; pentru a-si castiga existenta, fostul comisar accepta sa intre apoi intr-o retea de jocuri de ruleta ruseasca. Astfel va ajunge intr-un oras din centrul Europei unde un fost inamic din tinerete, diabolicul Goldberg, patroneaza o varianta si mai macabra a jocului: ruleta ruseasca incrucisata, in care oponentii trag unul in celalalt. Evenimentele incitante ce vor urma ne vor readuce in memorie personaje din seria „Comisarilor”, figuri familiare din lumea interlopa a Bucurestiului de dinainte de razboi. Nu ne ramane decat sa-i uram „La multi ani!” maestrului inegalabil Nicolaescu, la ceas aniversar, si sa-i atragem atentia, mai in gluma, mai in serios, ca mai sunt multi voievozi viteji pe care nu i-a „adus” pe ecran...

GABRIEL TUDOR

Pitbull

20 Apr 2008, 23:49

aoleo

herbert

21 Apr 2008, 01:13

Pitbull

21 Apr 2008, 01:21

Stai, Herbie, stai cä acum nu pot sä...

...

....

aoleo

.............

Pashpix

21 Apr 2008, 10:29

mai oameni buni, dar acest Pashpix, care mobileaza encomiastic aceste topicuri cu sergiu, nu e cumva chiar sergiu? Pitbull, n-ai muscat din carnita lui, sa vezi daca e nemuritorul?
si inca ceva: chiar nu mi-am imaginat ca exista atatia tampiti care scriu despre film...

:w00t: sunt chiar bunicul lui Sergiu Nicolaescu.

Lasand gluma la o parte, citeste mai bine si vei vedea ca posturile mele cuprind cam toate articolele aparute prin presa despre Sergiu Nicolaescu si filmele sale. Stai linistit, sunt un simplu iubitor de film romanesc (in special) nu un adulator al lui Sergiu Nicolaescu. Nu ascund insa faptul ca multe dintre filmele lui mi-au placut.
De ce am publicat mai mult despre el decat despre alte filme romanesti? Simplu. Pentru ca despre Sergiu Nicolaescu se scrie infinit mai mult, i se aloca periodic spatzii generoase in toate publicatziile (asa cum spuneai, unt multi care scriu despre filme...)
Iar eu citesc cam toata presa, face parte din meserie...Unii scriu elogios, altzii obiectiv, iar altzii il critica...Insa ziaristii sunt formatori de opinie, asa ca parerea lor este importanta...

Pashpix

22 Apr 2008, 11:30

ZILE SI NOPTI
Sergiu Nicolaescu: „Siodmak mi-a oferit o insula plantata cu cafea"

autor: Mihail VAKULOVSKI

Domnule Sergiu Nicolaescu, ce amintiri de neuitat aveti de la primele dvs. filme?

Sigur, as putea scrie un roman despre asta. Desi e tare mult de atunci, vreo 50 de ani, jumatate de secol, lucrurile mi se par si acum foarte apropiate. Dupa "Dacii" am fost solicitat de Arthur Branner sa fac cortegie cu regizorul american Robert Siodmak. CCC Film Berlin facea in Romania un film cu Orson Wells, Laurence Harvey si alti actori celebri. Filmul se numea "Batalia pentru Roma" (1968). La un moment dat filmam o scena in care Laurence Harvey, imparat roman, vorbeste intr-o piata unei multimii de 600 de oameni. 300 erau soldati, restul - figuranti. Harvey stia discursul perfect, asa ca am filmat un cadru numai cu el, urmind sa trag mai apoi efectele cu multimea. Dar vazind ca stie textul bine, am organizat trei aparate, dintre care unul dinspre multime spre el. Mi-am ales un unghi de unde sa nu fiu vazut de nici un aparat si am dat motor. Discursul lui a fost acompaniat de reactiile entuziaste ale multimii. Laurence s-a intors incintat si totodata surprins spre mine: "De unde stiu astia engleza?". Nu stiau, dar ma intelesesem cu figuratia sa se ia dupa mine, care gesticulam din spatele lui Harvey. Rezultatul a fost ca din a doua saptamina de filmare actorii americani au cerut schimbarea regizorului american. Ii convinsesem si ma preferau pe mine. Desi eram doar un pusti, am raspuns ca sunt de acord sa filmez mai departe singur, dar sa nu-l schimbe pe american. Impresionat de gestul meu, Siodmak m-a invitat la el la hotel. Si acolo, in camera de la Athenee Palace, plina de microfoane, mi-a oferit cu recunostinta o insula, o insula plantata cu cafea. Cind am auzit, mi-am zis ca s-a sfirsit cu mine. Am refuzat cu demnitate, spre satisfactia si linistea celor care ne ascultau.

La un moment dat se cauta un comisar Moldovan tinar pentru „Supravietuitorul". Sinteti multumit de alegere?

Il aveam in vedere pe Dan Bittman, dar el m-a refuzat, motivind un program foarte incarcat in perioada in care ar fi trebuit sa filmeze. La fel am patit si cu Mircea Badea. Apoi am facut casting la Bucuresti. Nimic. Am inceput filmarile la Praga si am vazut si acolo vreo 5 actori. Petr Falc a fost alesul. Are inaltimea mea si e cumva genul meu. Am descoperit in el un actor constiincios si dedicat profesiei.

Ati facut multe filme istorice si politiste, care v-au transformat in cel mai popular regizor roman din toate timpurile. Care este filmul la care tineti cel mai mult, la ce film reveniti cel mai des?

E greu de spus. Trebuie sa fie "Mihai Viteazul", care ramine cel mai important film romanesc. Cit despre roluri... ma regasesc in mai multe, mai multe au ceva din mine... cele din "Nemuritorii", "Capcana mercenarilor", "Mircea", Comisarul...

Ati facut foarte, foarte multe filme, in care au jucat foarte multi actori romani. Exista vreun actor pe care nu l-ati folosit si va pare rau ca acum nu mai e posibil acest lucru?

Am folosit intotdeauna actorii pe care mi i-am dorit. Daca regret pe cineva, il regret profund, real, dureros pe Amza Pellea. Imi lipseste. De fiecare data cind incep un film si fac distributia, am un rol pentru Amza... un rol potrivit pentru el, un rol pe care doar el ar fi putut sa-l abordeze spectaculos, surprinzator, magistral...

Dvs aveti si alta tehnica interesanta: folositi in filmele dvs. actori neprofesionisti. Cum ii alegeti? Vi s-a intimplat sa va ginditi la cineva care ar merge intr-un anume rol, dar, cind l-ati incercat, v-ati dat seama ca pur si simplu l-ati supraapreciat? E dureros sa gresiti?

Intotdeauna am ales usor, din prima si nu am gresit niciodata. Nu am gresit nici cu actorii mai speciali. Pentru "Mihail, ciine de circ" am ales un catel frumos, dar care nu fusese dresat. Toata lumea era sceptica. M-am chinuit cu el, dar in final l-am facut sa si cinte.

In ultima vreme tinerii regizori au avut succese mari in Europa. Ce film facut de un regizor tinar v-a placut, sincer? (Mie, de exemplu, cel mai tare imi place California Dreamin')...

Imi plac Mitulescu, Radu Muntean, Caranfil, Mungiu, Porumboiu... fac o generatie promitatoare.

Filmele dvs au aparut si pe DVD si circula si pe internet. Ce parere aveti despre internet si despre noile tehnologii, ajuta cinematografia sau din contra, ii face probleme? Descarcarea filmelor de pe internet e o problema reala pentru regizori?

Prin intermediul internetului se fura imens si astfel publicul nu mai ajunge in sala de cinema. Mare pacat, pentru ca senzatia, experienta filmului vizionat la cinematograf e alta, e diferita.

Maestre, stim ca nu puteti sa va odihniti pur si simplu... Va ginditi deja la un viitor film?

Da! Am mai multe proiecte: o comedie - "Poker", scenariu Adrian Lustig; un film de aventuri - "Trenul mortii"; un film aproape politic - "Candele de zapada", scenariu C.V. Tudor si o docu-drama despre Carol I.

"M-am trezit la o varsta si nu am realizat nimic pentru mine"

Claudia Gagiu (Financiarul - fragment)

"Financiarul": Cum credeti ca fost primit Supravietuitorul de spectatori?

Sergiu Nicolaescu: A fost primit bine, dar ma asteptam la mai multi spectatori. Desi initial se stabilise distribuirea a 8.000 de copii, au fost distribuite doar 6.000.

Va exista o continuare a seriei Comisarului Moldovan?

S.N.: Nu, seria Comisarului Moldo�*van se opreste aici. Nu cred ca mai fac vreun "comisar"...

Filme foarte apreciate, chiar si acum, dupa 36 de ani de la prima productie... Cat de mult conteaza aprecierea publicului pentru dv.?

S.N.: Conteaza doar in masura in care este o apreciere constructiva.

Mai aveti emotii la premiera unui film?

S.N.: La varsta mea, nu se mai pu�*ne problema emotiilor. Mai degraba este vorba de o stare de nervozitate cand pri�*vesc spectatorii, in asteptarea reactiilor lor.

Ce sfaturi le dati regizorilor tineri care se afla la inceput de drum?

S.N.: Regizorii romani au pornit foar�*te bine si sper sa ramana pe ace�*lasi drum. Dovada o reprezinta pre�*miile recunoscute international. Insa acestia se culca prea repede pe lauri cand ar trebui sa continue, sa se apuce sa regizeze alte filme.

Aveti vreun regret in ceea ce priveste viata personala sau profesionala?

S.N.: M-am trezit la o varsta si mi-am dat seama ca nu am realizat nimic pentru mine. Cel mai mare regret este ca nu am avut copii. Acum este prea tarziu. Mi-am sacrificat viata personala de dragul cinematografiei romanesti. Dar, daca nu as fi facut compromisuri, nu as fi reusit sa ma dedic total profesiei si nu as fi avut aceleasi realizari. Nu am stiut sa imbin viata personala cu cea profesionala.

A fi regizor este o meserie profitabila in Romania?

S.N.: In Romania, in niciun caz... eu cu siguranta nu m-am imbogatit din cinematografia romaneasca. Un re�*gizor nu face bani in Romania. Am avut multe sanse sa ma duc in stra�*ina�*tate, sa regizez filme, dar nu am fa�*cut-o, am preferat sa raman in Ro�*mania. De ce? Am considerat ca ar fi o lasitate din partea mea sa para�*sesc tara. Este adevarat ca as fi fost bo�*gat daca plecam din tara, dar nu as fi avut aceleasi satisfactii profesionale, nu as fi reusit sa fac ce am facut in Ro�*mania. Am ales sa raman, chiar daca statul imi oprea 75% din incasari. Am preferat in schimb sa aduc filme din strainatate sa le regizez in tara, filme precum: "Francois Villon", "Cauta�*torii de aur", "Lupul marilor" ...

Daca ar trebui sa alegeti intre a fi regizor si a fi actor, ce ati alege?

S.N.: Cu siguranta, regizor. Ca actor joc doar rolurile care cred ca mi se po�*trivesc, cele pe care le-am inter�*pre�*tat de-a lungul anilor.

Ce proiecte noi aveti pentru anul acesta?

S.N.: Am ambitia sa aduc specta�*to�*rii in salile de cinema. Cinemato�*gra�*fele au disparut, au fost praduite inclusiv de catre cei din Ministerul Cultu�*rii si Cultelor. Arta cinema�*to�*gra�*fica se duce de rapa. Din 800 de ci�*ne�*matografe, nu mai avem nici 40. Vreau sa aduc din nou spectatorii in sa�*li�*le de cinema. Cum? Prin filme bune.

Proiectele lui Nicolaescu

POKER
Scenariul Adrian Lustig. Finantat de CNC in urma concursului din 2008
TRENUL MORTII
Scenariul Eugen Barbu. Finantat de CNC in urma concursului din 2004
CANDELE DE ZAPADA
Scenariul Corneliu Vadim Tudor. Finantat de CNC in urma concursului din 2004

Pashpix

24 Apr 2008, 15:53

Pãtruleasa i-a sucit minþile lui Sergiu Nicolaescu

AMORURI CU NÃBÃDÃI (Interesul Public)

Apetisanta ºtiristã sportivã de la Antena 1, Simona Pãtruleasa, apare aproape zilnic ºi în presa scrisã, în ciuda caracterului sãu deloc pe placul colegelor de breaslã (sau, poate, tocmai de aceea).
De ce nu le place suratelor de mic ecran, de ce o bârfesc în prime time, dar ºi, câteodatã, câtu-i noaptea de lungã, ar fi în zadar sã cautãm a desluºi. Nu de alta, dar cãrãrile gândirii doamnelor ºi, în special, ale domniºoarelor sunt teribil de întortocheate, rivalizând cu celebrul labirint al fiorosului Minotaur din antichitate. Aºa se face cã o recentã „ºtire“ despre bine dotata Simonã circulã fãrã embargo prin Antenele fetei mogulului Felix, ºi îl are în colimator pe celebrul Sergiu Nicolaescu.

Regizorul, actorul ºi senatorul post-revoluþionar Sergiu Nicolaescu (78 de ani) a suferit, la începutul anului, douã complicate operaþii pe creier, în urma cãrora a trebuit sã reînveþe sã meargã ºi sã vorbeascã. Constituþia sa l-a ajutat sã se recupereze rapid, astfel cã acum regizorul îºi doreºte cu ardoare aproape juvenilã sã înceapã lucrul la un nou film.

De trei ori doamna Nicolaescu

Pânã la a da din nou comanda „motor“, Nicolaescu a fãcut presei câteva declaraþii dacã nu ºocante, cel puþin incitante, în sensul cã, în fine, a recunoscut cã, dupã o relaþie de circa 11 ani, s-a cãsãtorit cu prea puþin cunoscuta Dana Ionicã (30 de ani, producãtoare în cinematografie).
Pe care, dupã spusele lui, a crescut-o ºi care este cea mai importantã femeie din viaþa lui. Respectând adevãrul... istoric, pânã acum trei femei au fost importante, cu acte, în viaþa tumultuosromanþatã a „comisarului Miclovan/Moldovan“: de prima soþie a divorþat dupã trei luni, de a doua s-a despãrþit dupã o convieþuire de cam zece ani, iar cu Dana abia ce ºi-a legalizat relaþia.
Tot la capitolul „femeia, eterna poveste“, domn’ Sergiu mai are o, sã-i zicem, ciudãþenie, pe care nu poþi sã nu i-o accepþi dacã judeci lucrurile din punctul lui de vedere, punct de vedere cu care semnatarul rândurilor de faþã este total de acord (oricum, nici vorbã de oareºce apucãturi pidosnice, ca sã zic aºa).
Bãrbat bine, stilat, cu ºarm, neocolit dintotdeauna de succese profesionale, cu bani, deci ºi cu succes aprioric la femei, Sergiu Nicolaescu nu concepe sã aibã o relaþie amoroasã cu o femeie trecutã de 40 de ani, deºi, balzacian vorbind, abia dupã 30 de ani începe adevãrata viaþã a urmaºelor primordialei Eve.

Juna vâlceancã, ruºinatã toatã...

Revenind la „ºtirea“ ce bântuie Antenele, ar fi de spus cã, invitat la emisiunea „Un show pãcã- tos“, Sergiu Nicolaescu a surpins mai toatã suflarea postului tv din Bãneasa.
De ce? Pentru cã în noul film pe care vrea sã-l realizeze o doreºte musai tot pe vâlceanca de 34 de ani Simona Pãtruleasa (care apare ºi în „Supravieþuitorul“). Fata e dotatã, nimic de zis (se vede cu ochiul liber), dar are patru aniºori în plus faþã de proaspãta doamnã Dana Nicolaescu, ceea ce cam contrazice apetenþa lui domn’ Sergiu pentru prospeþimea femininã de care are nevoie prin preajmã. Cum-necum, înainte de emisiune, regizorul a abordat-o direct pe Simonica, întrebând-o dacã este disponibilã în lunile mai-iunie, pentru a o avea la filmãri. Discuþia s-a prelungit, de era sã rateze Dan Capatos prezentarea invitatului, iar juna vâlceancã a roºit încântatã foarte. Apoi, zile la rând, regizorul a bombardat-o cu telefoane, ceea ce a stârnit invidia ºi ºuºotelile colegelor de ºtiri. Mai ales cã, din frânturi de discuþie (lãsate special sã se audã), reieºeau insistente invitaþii antefilmãri.

Top FUSTA ZGLOBIE

Fãrã prea multe comentarii în legãturã cu... legãturile primejdioase regizor - actriþã, în devenire ori cu nume (legãturi bine cunoscute ºi acceptate tacit în lumea filmului mondial), despre domn’ Sergiu ar mai fi ceva de remarcat. Cã Pãtruleasa i-a sucit minþile, e de înþeles (convalescenþa prelungitã fiind un motiv plauzibil). Ceea ce nu prea e de înþeles e poziþia lui domn’ Sergiu în vârful topului cuplurilor nepotrivite, ca sã nu zic ciudate, din punctul de vedere al diferenþelor de vârstã (totdeauna l-am apreciat ca pe un om serios, cu picioarele pe pãmânt; mã rog, e opþiunea domniei-sale...). În fine, iatã câteva exemple edificatoare (cu ori fãrã pirostrii), ce susþin ideea cã ºi urmaºii biblicului Adam o iau raznã când dau de o fustã zglobie, adicãtelea se cam prostesc la bãtrâneþe!

Aºadar:
Dana - Sergiu Nicolaescu: 47 de ani diferenþã.
Oana - Viorel Lis: 35 de ani.
Simona - Ion Dichiseanu: 33 de ani.
Monica- Irinel Columbeanu: 30 de ani.
Amalia - Ilie Nastase: 30 de ani.
Petre Roman - Silvia Chifiriuc: 26 de ani.
Cãlin - Ioana Tãriceanu: 25 de ani.
Nicole - Cornel Nistorescu: 24 de ani.
Laura Bijboacã - Teodor Atanasiu: 20 de ani.

redmen

24 Apr 2008, 15:56

OAU ce articol interesant :lol:

Pashpix

24 Apr 2008, 16:13

Anunþ important (Tricolorul)

În curând, se va da comanda "Motor!" la filmul de Epopee Naþionalã "Candele de zãpadã" - scenariul Corneliu Vadim Tudor, în regia marelui cineast Sergiu Nicolaescu. Aceasta pelicula e închinatã luptelor de la Oarba de Mureº (septembrie 1944), fiind nu numai un film de rãzboi, ci ºi unul de spionaj, subiecte împletite cu o palpitantã poveste de dragoste. Din distribuþie va face parte ºi marele actor Florin Piersic.

herbert

24 Apr 2008, 16:19

OMG!
ce tragic!

Pashpix

24 Apr 2008, 18:48

"Nimic nu stã în calea filmelor"

Regizorul Sergiu Nicolaescu se simte un om împlinit la 78 de ani, mai ales cã ultimul sãu film, "Supravieþuitorul", este primit bine de public. "Eu mã simt la vârsta asta ca un om dupã o boalã ºi mã resimt, dar nimic nu stã în calea filmelor, ele mã preocupã încontinuu", a declarat regizorul. În ciuda stãrii de sãnãtate precare, cu care a început acest an, maestrul a declarat cã intenþioneazã sã mai facã încã trei filme. "Mai am destule proiecte. Deocamdatã, vreau sã fac o comedie - "Poker", dupã piesa lui Adrian Lustig, un film despre Al Doilea Rãzboi Mondial - "Trenul morþii", ºi mai am un film, bazat pe un scenariu scris de Corneliu Vadim Tudor -"Candele de zãpadã", a mai spus Sergiu Nicolaescu, care va fi prezent vineri la premiera constãnþeanã a ultimului sãu film.

Pashpix

25 Apr 2008, 12:01

ANIMAT PLANET SHOW cu Sergiu Nicolaescu, Cristian Mungiu, Cristi Puiu (mai vechi, dar la fel de amuzant :-))

http://www.youtube.com/watch?v=GjRSLiX11nE

http://www.youtube.com/watch?v=GjRSLiX11nE

http://www.youtube.com/watch?v=2hGIlVinxOA

"Eu, cand fumez, imi vin idei nastrusnice" (personajul Andrei, "PISTRUIATUL")
http://www.youtube.com/watch?v=yasp2oiDDN4

Pashpix

30 Apr 2008, 16:41

"Nu vreau sa ma impac cu presa!"

Invitat la City FM de realizatorul Arthur Suciu, Sergiu Nicolaescu a atins in dialogul sau o serie de subiecte incitante, tratate foarte sincer. Celebrul regizor roman declara la inceputul emisiunii: “Am 64 de filme. Sunt un dinozaur. Da’ eu m-am facut.”

In legatura cu relatiile amoroase domnul Nicolaescu spune ca “nu esti sincer daca spui ca-ti place o femeie de 60 de ani”.

“In momentul de fata sa nu va asteptati sa ma impac cu presa. Nu, nici eu nu vreau, nici ea nu vrea. Sa vedem cine castiga” – este mesajul regizorului pentru mass media din Romania.

Pashpix

07 May 2008, 10:08

Maºinile, un fleac, le-am ciuruit!

Autor: Alexandru Banu

Sergiu Nicolaescu s-a maturizat odatã cu industria auto internaþionalã. A urmat pas cu pas evoluþia maºinilor ºi a avut ºansa de a da verdicte chiar de la volan în legãturã cu starea atelajelor conduse.

Mercedes, Opel ºi Renault sînt nume ale unor producãtori care au rulat cadre din viaþa pe ºosea a marelui actor ºi regizor român. Deºi era greu sã fii însoþit la drum de o producþie internaþionalã cu patru roþi, Sergiu Nicolaescu a fost privilegiat în acest sens. În distribuþiile sale figurau zeci de maºini ºi zeci de procedee cinematografice care le veneau de hac celor dintîi. Toate sacrificiile se petreceau în favoarea unor filme care au nãscut dialoguri memorabile, reamintite în cercuri de amici congeneri lui Sergiu Nicolaescu. Nici noi nu vom uita prea curînd de Comisar ºi de Buick-ul sãu, semn cã dragostea lui Nicolaescu s-a împãrþit în mod egal între filme ºi maºini.

ProMotor: Maºinile au jucat un rol important nu doar în filmografia dumneavoastrã, ci ºi în viaþa personalã...
Sergiu Nicolaescu:Maºinile ºi motocicletele au fost întotdeauna importante pentru mine. La început, în studenþie, prin 1939, am avut o motocicletã Zundapp. Dupã ce am aranjat-o, am vîndut-o, iar apoi mi-am cumpãrat un Ford demontat, pe care l-am adus în þarã cu o cãruþã, din Anglia (rîde). L-am aºteptat cam 8 luni ºi mi-a mai luat cîteva luni sã-l asamblez. Pe-atunci, dacã erau trei maºini strãine în Bucureºti, aparþinînd persoanelor de rînd, era mare lucru. Eu am fãcut totul, inlcusiv partea de vopsitorie. Urmãtoarea maºinã a fost o Ifa (din RDG), apoi am trecut la un Wartburg. Imediat, mi-am achiziþionat un alt Wartburg, doar cã acesta era nou... cãci primul fusese la mîna a doua. Cînd am început sã ies din þarã, mi s-au înfãþiºat maºini adevãrate, bune. Am achiziþionat pentru 4.000 USD un Opel Rekord 1700. Simultan, am avut ºi vreo trei Jawa, de 175 cmc, 250 cmc ºi parcã 350 cmc. Cînd mi-am cãpãtat statutul de regizor internaþional, cineva mi-a spus cã Opel-ul nu e de mine ºi, drept urmare, mi-a dat un Mercedes 250 cu mai puþin de 50.000 km la bord. L-am þinut pînã mi-am luat unul nou-nouþ.

ProMotor: Cum v-aþi permis toate aceste maºini?
Sergiu Nicolaescu: Începusem sã lucrez în Germania ºi veneam în þarã cu maºini. Am avut mai apoi un Mercedes 250, nou însã, pe care l-am înlocuit cu un alt Mercedes, 350, din primul lot fabricat. Toate aceste cumpãrãri ºi vînzãri s-au petrecut în 20 de ani, pînã cînd au apãrut maºinile de teren. Mi-am luat imediat un Nissan, iar acum am un Volkswagen Touareg.

ProMotor: De care dintre ele v-aþi ataºat cel mai tare?
Sergiu Nicolaescu: Poate cã de Ford ºi de Mercedes 350. La prima am lucrat enorm, am depus efort, am construit-o de la zero, iar a doua îmi plãcea pentru cã era extrem de puternicã.

ProMotor: Cînd v-aþi îndrãgostit de maºini?
Sergiu Nicolaescu: În copilãrie, m-am urcat într-un Ford înainte sã fi împlinit cinci ani. Nu ºtiu cum am reuºit, dar am intrat cu el în rîul Jiu. Nici mãcar nu avea cauciucuri. Habar nu am cum de s-a întîmplat. Am mers oricum cam un kilometru. La opt ani deja conduceam în poala tatii, el se ocupa de pedalier, eu viram. Pînã la 24 de ani condusesem un Puch, în Timiºoara. Era o motocicletã mereu învingãtoare pe la competiþii. Concura o femeie care cîºtiga tot timpul, cu un Puch 125. Am participat ºi o perioadã la curse, dar m-am lãsat repede.

ProMotor: Cum percepeþi diferenþa dintre epocile auto?
Sergiu Nicolaescu:Mari lucruri nu s-au schimbat, cred eu. Motorul ºi transmisia au rãmas, nu? Multe maºini de astãzi au computere ºi sisteme electronice ºi, desigur, un design cu totul altfel decît pe vremuri. Dar ºi atunci, Citroen 21, de exemplu, era o bombã, avea un aspect complet ciudat. Mai era ºi o Tatra, proiectatã, culmea, tocmai de cãtre un inginer român de la Politehnicã.

ProMotor: Ce maºini v-au impresionat puternic?
Sergiu Nicolaescu: Fordul ºi maºinile tatãlui meu, Buick, Chrysler ºi Plymouth, toate între 1936 ºi 1945. Din filme, Buick-ul comisarului... ce maºinã! Mare, impozantã, nu intra în garajul meu. Încã existã, am vãzut-o acum ani buni.

Pashpix

18 May 2008, 12:42

„Spectatorul de film e omul aproape sãrac“

de George Radulescu si Adina Mutar (ADEVARUL)

Sergiu Nicolaescu pune declinul cinematografiei româneºti pe seama „prãduirii" sãlilor de spectacole ºi a biletelor exagerat de scumpe. El admite însã cã regizorii tineri „au stofã".

64 de filme la activ, o revoluþie în care a jucat unul dintre rolurile principale ºi 14 ani de prezenþã în parlament. Sergiu Nicolaescu spune cã nu are adversari ºi cã nu este supãrat pe contestatarii sãi de conjuncturã. Crede în regizorii tineri, îºi aminteºte fãrã patimã de pãþaniile din vremea lui Ceauºescu ºi pare convins cã nu vom afla niciodatã ce s-a întâmplat cu adevãrat în decembrie 1989. Despre acestea ºi multe altele, numai „La masa Adevãrului", într-un dialog care pãtrunde discret în culisele vieþii lui Sergiu Nicolaescu.

CARTE DE VIZITÃ

S-a nãscut la 13 aprilie 1930, la Târgu Jiu.

A absolvit Universitatea Politehnicã Bucureºti, devenind inginer mecanic.

Dupã absolvire, a început sã lucreze la filmãri combinate în cadrul Studioului cinematografic „Alexandru Sahia".

S-a afirmat prin filmele „Dacii" (1966) ºi „Mihai Viteazul" (1970).

A participat activ la evenimentele din decembrie 1989 ºi a scris mai multe cãrþi pe aceastã temã.

Timp de 14 ani, a fost senator, ales pe listele FSN ºi PDSR.

Mulþi se întreabã cum de aþi reuºit sã faceþi atâtea filme înainte de `89, unele dintre ele chiar cu substrat împotriva regimului de atunci.

Vreau sã vã spun cã cenzura se aflã în filme. Eu nu am schimbat dupã '89 niciun film de-al meu. Toate au rãmas aºa cum au fost. Și Mihai Viteazul. Sunt acolo niºte poliloghii care nu aveau nicio legãturã cu mine sau cu filmul meu. Le-am lãsat. Pentru cã nu-i posibil sã schimbe cineva cartea sau un film pentru cã s-a schimbat regimul. Dacã am vrut sã fac altceva, am fãcut pe urmã. Pintilie a umblat, Piþa a umblat, toþi au umblat ºi le-au curãþat. Eu nu am fãcut treaba asta. Nu aveam nevoie. Nu fãcusem niciun compromis.

„Îi luam pe securiºti ºi îi bãgam în figuraþie"

Aveaþi la filmãri ºi la montaj pe cineva de la Securitate?

L-am trecut pe unul ºi la scenariu. Ca sã tacã omul din gurã. Îi luam pe securiºti ºi îi bãgam în figuraþie. Dar semifiguraþie. Gândilã era securistul care la început era împotriva mea. Începuse dur de tot sã mã necãjeascã. Dar, ca sã punem lucrurile la punct, vã spun cã eu nu am fost niciodatã cu regimul. Nu am fost nici împotriva regimului. Pentru cã nu mã gândeam nicio clipã cã se va schimba regimul. Mai mult decât atât, pentru mine trãdarea Occidentului a fost mai vizibilã, fiindcã mi-au propus sã fug din þarã, de mai multe ori. Și francezii, ºi nemþii mai târziu, ºi americanii, din primul moment.

Nimeni nu s-a gândit sã ne elibereze pe noi, românii. Sigur cã eram prea mici, prea puþin importanþi, dar pe mine m-a jignit treaba asta.

Ceauºescu nu v-a reproºat niciodatã, personal, vreo rãzvrãtire, cum a fost în cazul filmului „Mircea"?

La „Mircea" trebuia sã se þinã premiera pe 5 iunie 1989. Eu eram în Germania. Pe 3, primesc un telefon de la Dulea, care era ministru adjunct, ºeful cinematografiei. Zice: „Tovarãºul Sergiu, trebuie sã veniþi la Bucureºti, pentru cã sunteþi primiþi «sus» – Titus Popovici, tovarãºa Suzana Gâdea ºi dumneavoastrã". Zic: „Unde sus?" „Pãi, la birourile unu ºi doi" „Pãi veneam oricum, pentru cã e premiera pe 5. Îmi zice cã nu, nu mai e premiera, s-a amânat. Chestiunea asta voiau sã o discute tovarãºii cu noi. Era prima datã când a vrut sã vorbeascã Ceauºescu cu mine. Pânã atunci, îl vãzusem de trei ori, trecând sau dând mâna. La ziua lui, a dat mâna cu Francisc Munteanu, care era preºedintele Asociaþiei Cineaºtilor, ºi cu mine. Am zis cã, dacã nu are loc premiera, nu vin ºi am închis telefonul. Sunã telefonul din nou. Titus Popovici: „Sergiule, te urci în avion ºi vii, mâine suntem «sus»". Îi zic: „Titus, se þine premiera?" Îmi zice cã nu. „Atunci, nu vin!"
Titus era violent: „M-ai bãgat în rahat ºi acum mã laºi!" Mi-a închis telefonul. Sunã a treia oarã telefonul. „Sergiule dragã – era Suzana Gâdea, fosta mea asistentã, pe urmã a ajuns profesoarã de fizicã la Politehnicã, la ingineri mecanici –, trebuie sã vii, cã mergem la tovarãºii"
Zic: „Tovarãºa Gâdea, am vorbit ºi cu Titus, nu vin". Aici mi-am dat seama cã era fatã deºteaptã. „Alo, alo, nu mai aud nimic." Și a închis telefonul. Ca sã nu fie obligatã sã mã toarne, s-a prefãcut cã nu m-a auzit.

Dar Titus Popovici v-a turnat?

Titus mi-a închis telefonul pentru cã eu am spus cã nu vin. M-am întors în toamnã, mi-au ridicat paºaportul ºi, cu multã greutate, am reuºit sã-l reprimesc în decembrie. Am plecat în decembrie ºi m-am întors în þarã pe 15 decembrie. Și pe 21 s-a întâmplat ce s-a întâmplat.

„Nu am fost niciodatã agent german. Nici agent de orice alt fel nu am fost. Nici mãcar propuneri nu mi s-au fãcut"

„Nu o sã aflaþi niciodatã adevãrul despre Revoluþie"

De ce v-aþi dus în Germania? Istoricul Alex. Stoenescu, care are acces la foarte multe informaþii, scrie în cartea lui cã aþi fost unul din cei racolaþi. Sunteþi trecut acolo ca unul din cei „chemaþi".

Racolat de nemþi? Ar putea sã spunã chiar mai mult. Și Ceauºescu m-a învinuit de aceeaºi poveste. Probabil cã avea astfel de informaþii...
Dacã avea informaþii, spunea altceva. S-a luat dupã ce a spus Ceauºeasca în prezenþa unui plutonier, când ea a întrebat cine conduce România. Ãla a spus: „Ion Iliescu ºi Sergiu Nicolaescu". „Ai vãzut, Nicule, cine e ãsta? Acum te-ai convins cã e agent racolat de nemþi?!" Asta e scrisã în ziare, a declarat-o plutonierul. Stoenescu ºi-a cam schimbat pãrerea acum. Am vãzut câteva cãrþi de-ale lui în care opinia sa e complet schimbatã. Și opinia despre Antonescu este alta. Dar spre bine. Eu vreau sã spun urmãtorul lucru: nu am fost niciodatã agent german. Nici agent de orice alt fel nu am fost. Nici mãcar propuneri nu mi s-au fãcut. Sã zici cã a venit cineva sã-mi spunã: „Nu vrei sã fii agent?"...
Pentru cã, fãrã doar ºi poate, eram unul dintre puþinii români care au ieºit peste graniþã ºi se întorceau. Eram cel mai popular dintre românii care ieºeau ºi intrau. Mai erau Ion Dacian, Ciulei, Pintilie. De aia mi-au ºi ridicat paºaportul. Și mai existã o întâmplare ciudatã. La un moment dat, o cântãreaþã, Roxana Gheaþã, care plecase în Italia cu soþul ei italian, avea o casã cumpãratã de italian pentru ea în Primãverii. Și a zis cã vrea s-o vândã. Eu am zis cã sunt amator.
Preþul era de 25.000 de dolari. Eu eram plãtit în dolari. Dãdeam statului român cam 75 la sutã din banii pe care îi primeam. Mi-a spus Niculescu-Mizil ºi omul lor de încredere cã au dat cererea spre aprobare ºi cã acolo a murit. Nu se punea problema ca eu sã cumpãr casa. Trebuia sã intru în cartier, sã fiu acceptat. Acolo s-a opus Ceauºeasca.

Ne puteþi spune ce leafã aveaþi?

Aveam mai mult decât oricare dintre cei care lucrau afarã. Luam la un film 50-60.000 de dolari. Fãceam contract, îl aduceam în România, era aprobat ºi, pe mãsurã ce eram plãtit, aduceam banii.

Aveaþi ºi un salariu fix?

Nu, nu aveam.

Drepturi de autor?

Drepturi de autor nu am ridicat niciodatã. Nici de la nemþi, nici de la români. Dar sã revenim la poveste. M-am întors pe 15 decembrie 1989. Imediat mi-au reþinut paºaportul. E foarte ciudat cã, plecând de la München, unde am vãzut niºte prieteni, le-am spus cã, pânã la 1 ianuarie, Ceauºescu n-o sã mai fie. Nu ºtiu de ce le-am spus treaba asta.

V-a ºoptit vreo pãsãricã...

Probabil. Am intrat în România. Am lãsat paºaportul la aeroport. Era 15 decembrie. Am aflat de Timiºoara la televizor, era ºi „Europa Liberã"... Și, pe 21 dimineaþa, a venit la mine ºoferul ºi am intrat hotãrât în Revoluþie.

Începea mitingul...

Am intrat în miting. M-am dus la un colonel, Niculescu, care a scris niºte prostii mari de tot. Mi-am luat niºte arme. Și am cerut grenade de la comandantul unitãþii, pe care mi-o recomandase generalul Milea pentru filmul urmãtor pe care l-am fãcut ºi care se numeºte „Coroana de foc".

Când i-aþi cerut grenade colonelului?

Înainte de miting. Spargerea mitingului a fost pe 22 decembrie. Pe 21, a fost mitingul lui Ceauºescu. Armele le-am lãsat acasã. Dar am plecat cu grenadele.

Deci v-a dat grenadele...

Mi-a dat grenadele.

Le-aþi cerut pentru filmare?

Eu i-am spus sã-mi dea trei grenade. El mi-a dat douã. Defensive erau amândouã. Una era de antrenament, cealaltã adevãratã. Le-am pus în buzunar ºi m-am dus în piaþã.

Cu ce gând le-aþi luat?

Aveam ceva în cap, dar asta nu vã spun... Era mult prea riscant.

Voiaþi sã-l ucideþi pe Ceauºescu?

Luasem ºi o portavoce. Am trecut prin toate cordoanele. Se uitau soldaþii la mine: „Uite-l pe Nicolaescu!" Am trecut pe unde am vrut. Am intrat în piaþã. Acolo, am vãzut spargerea mitingului. Vã spun eu, pe Ceauºescu l-au dat jos muncitorii. El a fost dãrâmat de muncitori. Ei au ieºit pe 22 decembrie, dimineaþa. 500.000 erau muncitorii – de la IMGB, „Timpuri Noi", Pipera, „23 August", „Griviþa".

Când vom afla adevãrul depre evenimentele din `89?

Nu o sã-l aflaþi niciodatã.

Eraþi dispus sã vã sacrificaþi viaþa în momentul acela?

Normal. Grenada adevãratã am luat-o pentru mine.

Când v-aþi dat seama cã „a explodat mãmãliga"?

În dupã-masa lui 22 decembrie. Atunci, pe terasa fostului sediu al CC al PCR, eram eu, Verdeþ ºi Iliescu. Erau 500.000 de oameni. Cât vedeam cu ochii. În momentul acela, a apãrut Verdeþ ºi a zis: „Tovarãºi, sunt Verdeþ!" Lumea a început sã urle. Roman i-a dat microfonul lui Iliescu. Eu nu am vãzut cã i-a dat microfonul. Și Iliescu a început ºi el cu „tovarãºi", ºi lumea a început iar sã urle. El era omul cu care eu am venit de la televiziune. În clipa aceea, i-am smuls microfonul din mânã, i-am zis ºi lui ceva ºi am spus: „Sunt eu, Sergiu Nicolaescu!" În momentul ãla, 500.000 de oameni au început sã strige „Sergiu, Sergiu!" A fost cel mai fantastic moment din viaþa mea. Le-am spus aºa: „De aici înainte, când veþi dori sã strigaþi numele cuiva, sã nu o mai faceþi! Sã strigaþi România!" Și au început sã strige „România". În clipa aia, mi-am dat seama cã se va schimba regimul. E adevãrat cã eram mult mai emoþionat dupã strigãtele „Sergiu, Sergiu!", care nu se mai opreau.

Vã cunoºteaþi cu Ion Iliescu dinainte de Revoluþie?

Nu. Iliescu a venit între 1.30 ºi 2.30 la televiziune, adus de Mihai Bujor, care a vãzut cã eu m-am certat cu Caramitru ºi a venit sã mã întrebe dacã îl aduce pe Iliescu. Auzisem de Iliescu de la Titus Popovici. El se ducea la Iliescu. La un moment dat, mi-a ºi spus, era în lift: „Nu vii cu mine la Iliescu?" Am întrebat cine-i Iliescu. „Pãi, e cutare, omul care vine dupã." Nu îl ºtiam.

Titus Popovici nu v-a turnat? La un moment dat, spuneaþi cã aþi gãsit în sertar la C.C. o scrisoare în care se disocia de ce aþi fãcut dvs.

Titus Popovici nu m-a turnat. În principal, ºtia cã eu, ca ºi el, sunt împotriva regimului. Numai cã el trebuia sã joace rolul pe care-l avea în Comitetul Central, cã altfel nu mai exista niciunul dintre noi. Titus ºtia cã sunt împotriva regimului, împotriva lui Ceauºescu. Discutam lucrurile astea foarte deschis.

Dar, revenind la povestea cu grenadele, cine este acel colonel?

Este colonelul Niculescu, care este scos la pensie.

A fost dispus sã vã dea ºi muniþie, ºi arme...

Armele erau ale mele.

De unde?

Poveste.

Aveaþi armele astea acasã?

Aveam acasã un revolver cu butoi cu nouã cartuºe, calibrul 22. Am cumpãrat pistolul din Finlanda. Arma o aveam cumpãratã de la Paris. Cred cã dinainte de '70. Era o armã semiautomatã, o am ºi acum, cu 20 de cartuºe ºi cãreia i-am cumpãrat ºi un dispozitiv de silenþiozitate.

Se auzea mult mai uºor, era cu amortizor. Aceste douã arme i le-am dat colonelului sã le regleze în poligon. Când m-am dus la el, pe 21 decembrie dimineaþa, i-am spus: „Domnule colonel, vrei sã ajungi ministru?"

Tipul a recepþionat, nu mi-a rãspuns ºi a apãrut în Biroul politic. În momentul ãla, am tãcut. Am spus: „Eu plec, poþi sã-mi dai chestiile alea pe care þi le-am dat împrumut?" Ieºind pe uºã afarã, i-am spus sã-mi dea ºi trei grenade. Mi-a dat douã. El a declarat într-un ziar cã mi-a dat trei.

Ce aveaþi de gând?

Nu mai spun, erau copilãrii. Aveam aceste arme care, dacã mi le-ar fi gãsit, eram prãpãdit. Eu am fost în primul TAB care a ajuns la televiziune. Dar ºtiam cã la mine acasã sunt douã arme. În loc sã intru în televiziune, locuiam foarte aproape de televiziune, am alergat acasã, am luat armele ºi le-am aruncat vizavi, unui neamþ care lucra la Ambasada germanã.

Armele le-am aruncat în curte. Și el le-a luat. Și mi le-a dat înapoi dupã '90. Din cauza asta a intrat înaintea mea Caramitru. Caramitru fãcea poze, iar Mircea Dinescu ieºise cu securiºtii care-l pãzeau în Piaþa Confederaþiei. Am trecut pe lângã el.

De ce nu aþi mai rãmas în politicã?

Nu era de mine.

Aþi avut mai multe mandate de senator...

Am fost 14 ani senator. Trebuia sã aibã grijã cineva de cinematografie. Dupã ce am plecat eu, uite unde a ajuns cinematografia. În primul rând, nu am mai fãcut filme. Am fãcut ºapte filme în 18 ani. Și eu fãceam douã filme pe an...

Dar erau alte condiþii. Mulþi spun cã, atunci când venea Sergiu Nicolaescu, putea sã ia un sat întreg ºi sã facã ce voia...

Și acum, dacã se duce Sergiu Nicolaescu, face. E acelaºi lucru. Pentru cã se ducea X-ulescu, pe care nu-l ºtia nimeni, ºi ãia îi ziceau: „Vezi-þi de treabã!" Dacã mergeam eu, era altceva.

Cum îi vedeþi pe regizorii din noua generaþie?

Foarte bine.

Au stofã?

Au.

Care dintre ei?

Mitulescu, Mungiu. Mai sunt... Radu Muntean, spre exemplu.

De ce credeþi cã nu se mai fac filme poliþiste?

Pentru cã, în momentul ãla, s-ar vedea diferenþa. Nu poþi sã faci un film poliþist la începutul carierei. Pentru cã se vede imediat diferenþa. Ei au fãcut un lucru foarte interesant ºi foarte bun. Au cãutat primitivismul cinematografiei. Un aparat pus undeva, care înregistreazã. Cam asta-i tehnica unora dintre ei. Nu generalizez. Și nici nu trebuie generalizat. Mungiu a fãcut un film bun ºi înainte. La al doilea, s-a luat dupã Cristi Puiu ca sã punã ºi el aparatul. A fãcut ºi filmul „Occident", care a fost un film bun.

Vin sã vã consulte, sã vã cearã pãrerea?

Nu, nu m-a consultat niciodatã nimeni. Toatã lumea ºtia totul.

Dar i-aþi fi sfãtuit dacã ar fi venit la dumneavoastrã?

Nu ºtiu. Eu m-am purtat foarte frumos cu tinerii. Am debutat opt tineri. Și am încurajat tinereþea pentru cã ºi eu am fost tânãr. E normal cã ceva nou nu poate sã aducã decât tinereþea. Eu, tânãr fiind, am fãcut „Dacii" ºi „Mihai Viteazul". Aveam sub 40 de ani ºi o faþã de 28 de ani.

De unde a apãrut fractura aceasta între tinerii cineaºti ºi „dinozaurii" cinematografiei româneºti, aºa cum spuneau ei?

Nu este o fracturã. Ei contestau CNC-ul ºi modul cum se desfãºurau concursurile, dar nu au spus niciodatã care erau regulile concursului... Scenariile lor au fost trecute în momentul în care eu mã ocupam de cinematografie. Nu e o luptã între generaþii. Nu a fost niciodatã. Pentru cã, dacã te uiþi, toate scenariile au fost aprobate de CNC. Și era sub influenþa mea CNC-ul pe vremea respectivã. S-au fãcut 92 de filme.

Vã deranjeazã cei care vã criticã?

Nu. Pentru cã sunt tineri ºi, într-un fel, încearcã ºi ei. Unii ºi-au dat seama cã greºesc ºi tac din gurã. Alþii nu tac. Dar pe mine nu mã deranjeazã.

De ce credeþi cã oamenii nu mai merg la cinematograf ca altãdatã?

E adevãrat cã oamenii nu mai merg la cinematograf. Motivul pentru care nu mai merg la cinematograf este cã, de câþiva ani, din 800 de cinematografe, am rãmas cu 37. La acestea, biletul începe de la 18 lei. E o sumã foarte mare. Ca sã scoþi pentru tine ºi iubita ta aproape 50 de lei...

Aþi fost în parlament, nu v-au atras atenþia bãieþii aceia „deºtepþi" care au tot mãritat sãlile de cinema ºi le-au fãcut discoteci ºi cazinouri?

Eu am luptat împotriva lor. Cinematografia, ca ºi televiziunea, ca ºi radiodifuziunea, trebuie sã þinã de aceeaºi conducere. Acesta este lucrul pe care eu l-am fãcut. Sãlile de cinema s-au prãduit în ãºtia patru ani. Și înainte s-au închiriat, dar închiriatul este altceva. În clipa în care au intrat liberalii s-a întâmplat toatã porcãria. Au legalizat unele furtiºaguri mai mici, fãcute de directorii de cinema sau alte întreprinderi.

Toate cinematografele aparþineau CNC, dar în CNC exista o întreprindere care avea toate aceste cinematografe. În 1990, cinematografele erau împãrþite în douã – unele care aparþineau României Film ºi cele noi, care aparþineau primãriilor. În 1990, pe 8 februarie, a apãrut primul decret-lege prin care toate cinematografele au trecut la CNC. Acum, actualul ministru vrea sã le dea înapoi. A ºi ieºit legea. Numai cã în legea respectivã scrie „poate" ºi cu acest „poate" mai am o luptã. Eu am luptat pentru independenþa cinematografiei, pentru Legea 630, pe care am fãcut-o eu.

„Adevãratul spectator de film e omul mediu, aproape sãrac. E muncitorul, sunt elevii."

Au apãrut multiplexurile...

Sunt scumpe. Oamenii care merg la multiplex se duc la magazine. Sunt oameni care au bani, cumpãrã ceva ºi intrã ºi la cinema. Adevãratul spectator de film e omul mediu, aproape sãrac. E muncitorul, sunt elevii. La multiplex, trebuie sã ai bani mulþi. Elevilor trebuie sã le dea pãrinþii banii. Dacã nu le dau, ce fac? Cinematografele erau ieftine. „Studio" are bilete la jumãtate de preþ...

Se spune cã acela care vrea sã meargã la film ºi are de ales între Studio ºi Multiplex mai gãseºte cinci lei ca sã meargã la Multiplex. Pentru cã este altã calitate.

La unii conteazã cinci lei. Oamenii sãraci nu mai vin la film. Se mai întâmplã ceva - puterea televiziunilor nu are limitã. Un film l-ai fãcut anul ãsta, anul ãsta îl dai la televiziune. Unde în lume se mai întâmplã asta? Suntem unica þarã din lume.

De telenovele ce pãrere aveþi?

Majoritatea sunt slabe. Cel puþin slabe ca tehnicã.

Dar ca gen cum sunt? Fac mai mult rãu decât bine?

Eu cred cã vin doar sã accentueze rãul. Pe cine poate interesa, de pildã, o telenovelã cu þigani? Noi nu facem decât sã acceptãm ºi sã încurajãm asta. Îl ia pe Viziru, pe care eu îl fac cântãreþ în filmul meu, ºi îl bagã acolo în gunoaie. E adevãrat cã actorii se duc, nu aleg. Ei trãiesc din asta.

„Cinematografele s-au prãduit. Oameni care erau temporar puºi în funcþii au împãrþit banii, au primit ciubucuri."

Care ar fi prima mãsurã pe care aþi lua-o dacã aþi fi ministru al culturii astãzi?

Nu am vrut niciodatã sã ocup vreo funcþie. Dovadã cã 14 ani nu am ocupat nicio funcþie. Nici când am avut totul la dispoziþie. Atunci, l-am pus pe Piþa. În primul rând, aº face sã þinã cinematografia direct de guvern sau de parlament. Independenþa cinematografiei este obligatorie. Cinematografele sã revinã din nou României Film. S-au prãduit, ãsta este cuvântul. Oameni care erau temporar puºi în funcþii au împãrþit banii, au primit ciubucuri.

Nu am auzit de niciun dosar penal.

Dar asta nu s-a întâmplat numai în cinematografie. În toate domeniile este aºa. Uitaþi-vã ce s-a întâmplat în privinþa strãzilor, a autostrãzilor...

„Antonescu nu mi-e simpatic, dar a fost un mare român ºi unul din cei mai importanþi conducãtori de stat pe care i-am avut noi"

Care este filmul dvs. preferat?

Am fãcut 64 de filme. 64 de copii. Și atunci, îmi calc pe suflet punând unul mai în faþã. Dar o fac. Nu poate nimeni sã nu recunoascã cã „Mihai Viteazul" e cel mai important film românesc. Este singurul care a fost cumpãrat de americani ºi difuzat în lumea întreagã de Columbia Pictures. Numai asta dacã o spui ºi gata…

Dar poate aveþi ºi unul de suflet...

Pe urmã, vine un alt gen. Adaptãrile cinematografice. Eu le iubesc foarte mult pentru cã sunt romane foarte bine construite. Și atunci, aº pune „Osânda" sau „Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte". Acestea au fost filmele care mi-au dat satisfacþia cea mai mare. Dar succesul cel mare îl fac „Nea Mãrin miliardar", „Dacii"... La „Mihai Viteazul" nu poþi sã vorbeºti, la fel cum nu poþi sã vorbeºti de filmul lui Mungiu care a luat premiul la Cannes. Cine vorbeºte de un astfel de film înseamnã cã este un idiot. Nu mai conteazã filmul, conteazã premiul. Cinematografia românã a ajuns sã primeascã premiul Cannes-ului.

„Orient Express" nu vã este drag?

„Orient Express" este genul de film pe care îl prefer eu. Cum sunt ºi „Ciuleandra" ºi cele pe care le-am mai spus.

Dar din seria de aventuri?

Pe alea le-am fãcut la comanda strãinilor. Am fãcut Jules Vernes, Jack London, Mihai câine de circ.

Cele poliþiste?

De ce am fãcut filme poliþiste? Pentru cã dedesubtul lor era istoria poporului român. Te uitai acolo, vedeai directorul cã se plimbã ºi sus erau tablourile lui Mihai ºi al lui Antonescu. Aºa cum au fost Marx ºi Engels, aºa se purtau Antonescu ºi Mihai. E adevãrul asupra epocii respective.

V-au lãsat comuniºtii cu tablourile acelea la filmãri?

Nu. Dumitru Popescu, cel mai mare cenzor, zis Dumnezeu, care era un tip foarte deºtept, talentat, îmi numãra împuºcãturile. Și atunci cum sã nu pun tablouri? L-am luat pe Zelea Codreanu... Erau ºi la ei scãpãri.

Vã consideraþi naþionalist?

Categoric da.

Ne judecãm greºit istoria în momentul de faþã? Mã refer la perioada interbelicã...

Din pãcate, da. Antonescu nu mi-e simpatic, dar a fost un mare român ºi unul din cei mai importanþi conducãtori de stat pe care i-am avut noi. A fost un român de mare valoare. El, Kogãlniceanu, Ion I. C. Brãtianu, Carol I. Nu vorbim de catastrofe, cum e Mihai de Hohenzollern.

Miclovan ºi Moldovan, personajele pe care le-aþi interpretat, nu aparþineau niciunui grup politic...

Ei se lãudau cã nu aparþin politic... Atunci când am fãcut „Un comisar acuzã", am dat de un material care dezvãluia cã legionarii s-au oprit cu execuþiile la o celulã distanþã de cea a lui Ceauºescu. Pentru cã legionarii îi executau numai pe cei care au fost politic împotriva lor. Cu comuniºtii, nu aveau nimic de împãrþit.

Suntem încã tulburaþi de fricã? Avem frustrãri, temeri nejustificate în raport cu istoria recentã?

Sigur da. Altfel, nu-mi imaginez de ce e o diferenþã atât de mare între istoricii noºtri. Am cercetat toatã istoria României când am fãcut „Mihai Viteazul" ºi „Dacii". O ºtiam mai bine decât istoricii. La „Dacii" am fãcut legendã - cã dacul, când moare, ia o bucatã de pãmânt ºi ºi-o pune pe piept. Este o invenþie de-a mea. Vitalitatea unui popor se manifestã în politicã. Începutul comunismului la noi este o lipsã de vitalitate. Totul era rusesc, inclusiv istoria. Dacã nu existã o culturã care sã înlocuiascã vitalitatea politicã, naþiunea dispare. Lucrul ãsta l-a spus Iorga. Poate nu cu aceste cuvinte, dar el a spus-o. Fãrã doar ºi poate, acest lucru m-a condus pe mine sã încerc sã arãt adevãrul, sã fac istorie adevãratã.

Sunteþi un om religios?

Nu sunt un om religios. Dar iubesc tradiþia. Respect religia pe care am moºtenit-o de la pãrinþii mei ºi de la þarã. O respect, dar nu sunt religios. Nu mã duc la bisericã. Nu mã manifest. Vreau sã spun cã primul film în bisericã a fost „Mihai Viteazul". Încoronarea. Serviciile pe care le-am fãcut eu Bisericii sunt imense, pentru cã am avut curajul sã fac în '70 „Osânda", punându-l pe Mihai sã-ºi urce Golgota cu o cruce în spate, exact ca a lui Isus. Când a vãzut asta Dumitru Popescu, s-a ridicat în picioare. I-am spus: „Staþi jos sã vedeþi pânã la sfârºit!" S-a aºezat. Și, în final, Amza urca dealul, e împuºcat din spate, când ajunge sus se agaþã de cruce ºi crucea cade. În momentul ãla, eu, care eram lângã el, am zis cã-l pãcãlesc ºi i-am spus: „Pãi vedeþi de ce am urcat-o?! Ca s-o dãrâm!" Realitatea nu era asta. Ceea ce rãmânea în sufletul omului era altceva. Era neomenia ãlora care trãgeau în el. Era o luptã...

Traversãm o perioadã jalnicã din punct de vedere politic?

Nu. Au fost ºi alte perioade jalnice.

Puteþi sã ne spuneþi care au fost cele mai interesante momente din spatele filmelor pe care le-aþi fãcut?

Eu am umblat în istorie, dar nu vi se pare curios cã am murit de atâtea ori? Aproape întotdeauna muream. Pentru cã personajele erau neutre. Pentru cã nu þineau nici cu regimul ãsta, nici cu celãlalt. Era un idealism pe care-l transmiteam. Spectatorii nu înþeleg întotdeauna tot, dar intuiesc ce ai vrut sã spui. „Nemuritorii" este un film care place la toatã lumea. Dar acolo sunt 13 inºi care mor pentru un ideal – sã aducã steagul lui Mihai în þarã. Și în þarã sunt omorâþi chiar de români. Sau „Coroana de foc", unde iar am reluat tema lui Mihai. Cu fantezia normalã cu care m-a influenþat cinematografia francezã.

Interesant este cã publicul de film în general vrea happy-end...

Eu întotdeauna le-am dat sfârºituri triste. În afarã de „Nea Mãrin miliardar". Întotdeauna am sfârºit cu eroul care murea.

Cu Jean Constantin faceþi un cuplu foarte reuºit...

Ãsta este un mare curaj. Nu existã niciun actor în lume care sã fi avut curajul în filme serioase sã ia alãturi de el un comediant.

Dar s-a adaptat excepþional în „Supravieþuitorul".

Eu m-am agãþat de Jean Constantin. Nu l-am lãsat aproape în niciun film.

Cum v-a venit ideea acestui personaj, Limbã?

Jean Constantin pigmenteazã foarte mult. De aia îl ºi folosesc.

Dupã ce criterii alegeaþi distribuþia?

Nu ºtiu... Mã uit.

Puneþi accentul pe intuiþie?

Da, pe intuiþie. Și nu fac probe. Niciodatã în viaþa mea nu am fãcut probe.

Cascadoriile din filmele dvs. cine le realiza? Lucraþi cu cineva?

Nu. Eu am fãcut prima ºcoalã de cascadori din România. Am fãcut ºapte – opt ºcoli de cascadori în România. Eu am fãcut cascadorie bazându-mã pe sportul pe care-l ºtiam ºi pe care-l fãcusem. Și pe autoritatea pe care o aveam. Le spuneam exact ce aveau de fãcut. Sã vã dau un exemplu. În „Orient Express", am pus aparatul pe ºinã, le-am spus cã eu sunt în faþã, la 30 – 40 de metri, iar când a trecut locomotiva de mine, sã ia aparatul, unul de un picior, unul de alt picior, ºi sã iasã de pe ºinã.
Știau cã trebuie sã ia de picior aparatul ºi sã fugã când trece locomotiva de mine. Când a plecat trenul, am auzit, la un moment dat, strigãtul celui de pe margine: „Sãããri!" Mi-a plãcut momentul... Era o senzaþie sã stai pe ºinã, sã vezi locomotiva venind spre tine. Și am stat pânã în ultima clipã. Spun clipã pentru cã era a 24-a parte dintr-o secundã.

Care cinematografie vã este mai aproape de suflet? Cea francezã, cea americanã?

Cea francezã a anilor '60 ºi cea americanã, fãrã doar ºi poate.

Cel mai redutabil adversar...

Nu am adversari. Nici mãcar duºmani nu am care sã aibã meseria mea. Într-un spectru mai larg însã, pot enumera lenea, ciubucul... Le ºtiþi mai bine ca mine! Ne trebuie mult prea mult timp pentru ca apele sã se limpezeascã în societate.
Nu vedeþi cã acum toatã lumea zice „români = hoþi, þigani"?! E ºi vina politicului... Dar ce poþi sã faci cu þiganii?! Cã existã între ei oameni care muncesc, care fac afaceri, e adevãrat. Dar majoritatea sunt cerºetori. Vreau sã spun urmãtorul lucru: pe mine, mã iubesc foarte mult þiganii. Dacã mai trec pe lângã români care nu mã recunosc, când trec pe lângã þigani nu existã sã nu mã recunoascã. Ne trebuie mult prea mult timp pentru ca apele sã se limpezeascã în societate. Nu vedeþi cã acum toatã lumea zice „români = hoþi, þigani"?!

Oamenii „din umbrã"

Titus Popovici, Dumitru Fernoaga, Ghiºe, era un ministru adjunct la culturã, Ion Brad. Aceºtia m-au susþinut. Și mai sunt ºi alþii. Vreau sã vã spun cã eu nu fãceam ceea ce am fãcut dacã eram singur. Fernoaga, care era ºef de studio, vedea cã eu am pus pe perete, la filmãri, tabloul lui Zelea Codreanu. Și lui îi plãcea.

Chit cã avea legãturi ºi cu Securitatea. Îi plãcea ce fãceam. Oamenii intuiesc. Nu înseamnã cã, dacã pun tabloul lui Zelea Codreanu, sunt eu legionar sau o fac pentru legionari. Doamne fereºte! Aºa vãzuserã ºi ei în copilãrie. Și asta dãdea impresia de adevãrat. Senzaþia de adevãrat.

Vreau sã vã spun cã eu nu fãceam ceea ce am fãcut dacã eram singur

Poveste de viaþã

„Nicu Ceauºescu avea amante pe care le mai foloseam ºi eu"

Când avea Nicuºor Ceauºescu 15 ani, eu am avut premiera la „Mihai Viteazul". Eram la Athenee Palace, la recepþia de dupã premierã. Și l-a trimis pe unul dintre cascadori sã vinã sã mã invite la el la masã. I-am transmis cã eu îl invit pe el la masa mea, pentru cã eu am musafiri. „Nu pot sã vin!" Nu a venit nici el. Era un puºti. Pe urmã a crescut. Ajunsese secretar. Și am crezut cã-mi poartã râcã.

Ne-am mai potrivit sã picãm împreunã când a crescut bãiatul. Avea amante. De unde sã ºtiu eu cã sunt amantele lui Nicuºor?! Le mai foloseam ºi eu... Aºa am surprins-o o datã pe Elena Ceauºescu cum stãtea pe o stradã sã vadã dacã vine o tipã de-a lui la mine.

Altã datã, eram la mare, la Olimp. Filmam noaptea pe stradã. Mi-a spus cineva cã este Ceauºescu acolo. Era cu Viorel Pãunescu, care era directorul barului ºi prieten bun cu Nicu Ceauºescu. I-am vãzut cã au ieºit afarã ºi se uitau. Trimite pe cineva sã mã invite în bar. Și i-am spus cã nu pot sã vin, pentru cã am filmare, am actori. „Trebuie sã termin. O sã vin dupã." Dupã filmare, de abia am aºteptat sã mã duc acasã. Dar eu nu fac din asta vitejie.

M-am mai pomenit cu el într-o duminicã dimineaþã, când a venit la un film. Am intrat, ne-am aºezat, el mai în faþã, eu puþin mai în spate. Am vãzut filmul. S-a ridicat ºi a zis: „Bã, frig e la voi aici... Ce frumos e filmul!" Atât! De unde sã ºtiu eu cã sunt amantele lui Nicuºor?! Le mai foloseam ºi eu... Aºa am surprins-o o datã pe Elena Ceauºescu cum stãtea pe o stradã sã vadã dacã vine o tipã de-a lui la mine.

Pashpix

24 May 2008, 08:58

Nea Mãrin, cel mai popular personaj
de Ioana Bogdan (Adevarul)

Inegalabilul Amza Pellea în rolul „Nea ... Sergiu Nicolaescu spune cã Nea Mãrin e un rol creat de Amza Pellea, un actor care nu poate fi înlocuit
Amza Pellea nu mai e printre noi. Nici ªtefan Bãnicã, nici ªtefan Mihãilescu-Brãila, nici Colea Rãutu. În plus, au trecut 30 de ani de la premiera lui „Nea Mãrin Miliardar".

Pelicula are cea mai mare cotã de popularitate din România. „ªi acum am un rol pentru Amza, când îmi fac distribuþiile. Îmi lipseºte Amza. A fost actorul meu fetiº", mãrturiseºte regizorul lui „Nea Mãrin Miliardar". „El era Nea Mãrin, îl crease pe Nea Mãrin ºi-l jucase la televiziune", conchide autorul peliculei, fãrã drept de replicã.

Amza contribuise decisiv la succesul unui film turnat toamna, pe litoral, în circa 30 de zile, cu un buget – era anul 1978 – de 6 milioane de lei. „Un record de spectatori!", exclamã astãzi Nicolaescu. ªi, într-adevãr, filmul ocupã primul loc în topul filmului românesc, cu aproximativ 14 milioane de spectatori.
Regizorul mai spune cã Amza a intrat în pielea ambelor personaje - miliardarul ºi olteanul – cu un talent egal.

„Amza putea sã joace orice"

„Un actor vine cu datele sale. Fizicul, vocea sunt instrumentele lui de lucru. Or, Amza era cu adevãrat uluitor. Trecea cu atâta uºurinþã de la personaje dramatice (din «Osânda», «Ipu», «Mihai Viteazul» sau «Dacii») la personajele comice din «Capcana mercenarilor», «Nea Mãrin Miliardar»…"
Amza putea fi orice ºi oricum.

„Un þãran inteligent ºi ºugubãþ sau un domn distins, un rãzvrãtit sau un vizionar, un muncitor sau un voievod, un mucalit simpatic sau un distant flegmatic, un solitar sau un om de lume. Ãsta era marele lui talent!", îºi aminteºte Sergiu Nicolaescu.

„Am filmat de pe targã, eram accidentat"

Regizorul Sergiu Nicolaescu (foto) povesteºte cã, în ciuda ritmului de lucru susþinut, actorii au fost relaxaþi ºi au lucrat cu plãcere. El însuºi a lãsat deoparte neplãcerile cauzate de o stare instabilã de sãnãtate. Tocmai terminase o peliculã germanã ºi suferise un accident la filmãri. Aºa cã, la „Nea Mãrin Miliardar", a petrecut zile în care venea pe platou cu Salvarea, era legat de targã, ridicat în poziþie oarecum verticalã ºi… începea sã filmeze.

„Emisiunile televizate cu Nea Mãrin s-au impus ca reale succese, iar Amza a dat, de parcã ar mai fi fost necesar, mãsura talentului sãu ºi în film"
Sergiu Nicolaescu
regizor

Pashpix

06 Jun 2008, 17:57

Am vãzut cã tirajul de la "Cu mîinile curate" din Adevãrul s-a vîndut ca pîinea caldã...Au scos oamenii lui Patriciu încã unul suplimentar.

Proletar

06 Jun 2008, 22:32

da. azi la orele 14.00 nu mai gaseam nici un nr din adevarul cu dvd.
orice s-ar spune, brandul sergiu nicolaascu e cel mai puternic in romania dpv cinematografic.

Supastar

06 Jun 2008, 23:45

trist

Pashpix

07 Jun 2008, 07:33

Au dat lovitura oamenii, dupã ce faza cu cãrțile de lux nu prea a prins. Se pare cã vor mai scoate încã o serie dupã cele 6 filme din colecția Aventuri.

Pashpix

08 Jun 2008, 11:05

Adevarul continua sa va dezvaluie povestea "Comisarului"

Cum s-au nãscut Miclovan, Lãscãricã ºi „dom’ Semaca“

de Ioana Bogdan

Regizorul Sergiu Nicolaescu declarã cã visul sãu a fost sã realizeze un film de tipul celor vãzute de el între anii 1936 ºi 1942.

Un scenariu scris de Petre Sãlcudeanu ºi Titus Popovici în 1971 i-a dat posibilitatea sã-ºi aminteascã de doi actori americani: James Cagney ºi Humphrey Bogart. "E vorba, mãrturiseºte Nicolaescu, de filmele cu gangsteri care-mi influenþaserã copilãria, atrãgându-mã cãtre film, devenit mai apoi propria mea viaþã".
Trecând cu greu de cenzura de partid, filmul „Cu mâinile curate" a avut un imens succes de public ºi de presã. A realizat un record de spectatori în întreaga lume, chiar ºi dincolo de „cortina de fier". „Pot spune, conchide regizorul, cã a fost cel mai vândut ºi mai de succes film exportat în deceniul opt."
Pasiunea pentru filmele poliþiste þine ºi de istoria propriei vieþi. Regizorul a avut în familie un bunic, ºef de poliþie - tatãl mamei -, ºi un unchi comisar, în Bucureºtiul anilor 1935-1951. Aºa s-au nãscut comisarul Miclovan, Lãscãricã ºi Semaca. Acþiunea filmului "Cu mâinile curate" se petrece în ‘45-‘46, când România era încã sub ocupaþia trupelor sovietice ºi se îndrepta spre dictatura comunistã. Nicolaescu spune cã a trãit acele vremuri ºi i-a fost uºor sã le reconstituie, cu toatã fidelitatea.

„Am vrut ca Miclovan sã reînvie"

Sergiu Nicolaescu a vrut sã dedice acest film unchiului sãu, Gheorghe Cambrea, care, în anii ’50, a trecut prin închisorile comuniste Gherla ºi Fãgãraº. "A fost condamnat la 25 de ani de temniþã pentru cã-l arestase, la o manifestaþie de 1 Mai, pe comunistul Constantin David. Acesta din urmã era informatorul poliþiei ºi arestarea o solicitase chiar el. Putea fi spus acest lucru la proces, în faþa judecãtorilor comuniºti?", se întreabã astãzi regizorul.
În filmul „Cu mâinile curate", comisarul Miclovan moare la final, iar interpretul sãu iese din scenã. Regizorul peliculei declarã cã n-a prevãzut nici succesul filmului, nici faptul cã se va descurca atât de bine în rol. Atunci i-a propus lui Titus Popovici sã-l învie pe Miclovan. "Titus a refuzat, îºi aminteºte Nicolaescu. I se pãrea imposibil. Am fãcut-o singur, câþiva ani mai târziu, schimbându-i numele în Moldovan. E vorba de «Un comisar acuzã» ºi filmele care i-au urmat."

Comuniºtii au murdãrit „mâinile curate”

de Ioana Bogdan

Filmul „Cu mâinile curate" conþine ºi replici aluzive care au trecut de cenzurã.

Acþiunea începe cu scena durã în care o locomotivã omoarã un poliþist. Cu un om mai puþin, echipa comisarilor Miclovan ºi Patulea are nevoie de întãriri, aºa cã îl racoleazã pe Roman – interpretat de Ilarion Ciobanu – sã intre în Poliþie ºi sã dezlege cazul Semaca, alãturi de Miclovan.
Secvenþa în care Roman îºi ia, în faþa lui Patulea, angajamentul de a intra în Poliþie, se petrece pe stadion, în timpul unui meci de rugby, viitorul comisar având la bazã profesia de antrenor de rugby. Una dintre remarcile sale, neobiºnuitã pentru un film care apãrea în 1972, a reuºit sã treacã de cenzura comunistã: „Dupã ce lucreazã 10 ore în uzinã, îi pui sã joace ºi mai vrei sã ºi câºtige", zice, cu un dispreþ nedisimulat faþã de regim, Roman, arãtând spre jucãtorii din teren.

„Am introdus scene la cererea cenzurii"

Asemenea cuvinte erau un curaj maxim pe vremea lui Ceauºescu, crede Sergiu Nicolaescu. Pe de altã parte, mãrturiseºte el, „am fost obligat sã introduc unele scene la cererea cenzurii comuniste."
Despre titlul filmului, regizorul spune cã sunã bine, are rezonanþã, e puternic. Apoi, era credinþa, lozinca lui Roman", adaugã el. Actorii, îºi aminteºte Nicolaescu, au jucat excelent. „Gheorghe Dinicã joacã orice, dramã sau comedie. Lucru rar. E impecabil, atent la detaliile fine care fac personajul. Mihãilescu-Brãila, Papaiani sunt din acelaºi aluat. Buni profesioniºti."

„Am rescris începutul din «Ultimul cartuº»”

de Ioana Bogdan

„Ultimul cartuº" era programat sã fie realizat de Iulian Mihu, cel care, de fapt, l-a ºi început, povesteºte Sergiu Nicolaescu.

„Scenariºtii au fost revoltaþi de ceea ce voia sã facã regizorul, un bun prieten de-al meu. Conflictul a degenerat ºi a urmat schimbarea regizorului.

Eu refuzasem filmul. Povestea începea cu Mihai Roman, care se afla în maºinã cu instructorul, apoi toatã acþiunea se petrecea la mãnãstire. Iulian Mihu a venit la mine ºi m-a rugat sã-l fac eu, dar cu acelaºi deviz, altfel îi imputã studioul filmãrile fãcute. Pânã la urmã am acceptat", declarã regizorul.

A schimbat titlul în „Ultimul cartuº" ºi a fãcut un film despre felul cum Roman îºi rãzbuna prietenul. Astfel, a rescris începutul ºi sfârºitul peliculei respective, rãzbunarea ultimului cartuº ºi adio-ul pe care ºi-l ia Roman în cimitir. „Spun lucrurile acestea pentru prima oarã", mãrturiseºte Nicolaescu.

Foametea din `45-`46

Astfel au ieºit, de fapt, douã filme: rãzbunarea lui Roman pentru moartea lui Moldovan, apoi gara ºi hoþii de alimente, care existau realmente, dar ºi bãtaia de-acolo ºi finalul filmului cu Semaca. „Pe de altã parte, exista scenariul cu mãnãstirea pe care, sincer spus, nu-l agream deloc. A rezultat un film combinat: ceva din ce voiam eu ºi ceva din scenariul original", mai spune el.

Regizorul precizeazã cã perioada istoricã la care face referire filmul este cea din timpul foametei din `45-`46, cu grave efecte pentru Moldova, când Roman (Ilarion Ciobanu) trebuie sã prindã o bandã de hoþi care furau alimente dintr-un tren ce se deplasa spre Moldova.

„Fãrã Titus Popovici n-aº fi fãcut nimic“

de Ioana Bogdan

„Ultimul cartuº" e ºi ultima parte din povestea lui Miclovan. Filmele care urmeazã reiau încercarea regizorului de a reda faptele în conformitate cu istoria, în ciuda cenzurii comuniste.

Filmele din seria comisarilor descriu cu exactitate viaþa celor care lucrau în poliþie în vremea respectivã ºi sunt inspirate, de altfel, de modele reale. În peliculele de dupã „Ultimul cartuº", personajele se schimbã, la fel ºi intriga. Nicolaescu spune cã nu existã o suitã care sã corespundã cu vârsta sa, ca actor. „Continuãri sunt doar «Un comisar acuzã» ºi «Revanºa», de fapt, cele mai reuºite serii", adaugã el.

În „Ultimul Cartuº", personajul central e comisarul Roman, care devine, în timp, la fel de iscusit ca Miclovan, de la care învãþase meserie. Filmul începe cu finalul „Mâinilor curate", în care Miclovan moare rostind celebra replicã „Nu ºtiam cã doare aºa", iar Roman îºi propune sã-l rãzbune.

„Rolul lui Papaiani e sincer"

Segiu Nicolaescu a avut parte, ºi de aceastã datã, de o distribuþie de excepþie. Îl reîntâlnim pe marele Amza în rolul moºierului Semaca, pe care îl reuºeºte admirabil. Despre personajul lui Sebastian Papaiani, regizorul crede cã este sincer ºi foarte bine jucat.

Cât priveºte echipa din spatele camerei, Sergiu Nicolaescu nu ascunde cã Titus Popovici, scenaristul cu care a lucrat o bunã bucatã de vreme, era membru în Comitetul Central al Partidului sau cã Petre Sãlcudeanu a ocupat multe funcþii înainte ºi dupã revoluþie. „Dar erau oameni de bunã-credinþã ºi fãrã ei n-aº fi putut face nimic", spune regizorul.

Pashpix

08 Jun 2008, 15:12

Sergiu Nicolaescu va ecraniza „Tragedia navei Independenþa - cea mai mare catastrofã din istoria navigaþiei maritime româneºti“

„Tragedia navei Independenþa - cea mai mare catastrofã din istoria navigaþiei maritime româneºti“, o extraordinarã carte-document, semnatã de jurnalistul Constantin Cumpãnã ºi apãrutã în anul 2006 la editura Telegraf Advertising, va fi ecranizatã de maestrul Sergiu Nicolaescu. Este vorba despre un proiect confirmat, zilele trecute, de marele regizor, care a acceptat provocarea de realiza un film artistic inspirat de drama marinarilor de pe „Independenþa”. Sergiu Nicolaescu a dezvãluit, în exclusivitate pentru cotidianul „Telegraf”, cã intenþioneazã sã realizeze ºi scenariul viitoarei sale pelicule, pe care îl va trimite, apoi, la concursul de proiecte organizat de Centrul Naþional al Cinematografiei (CNC). TELEGRAF

Pashpix

09 Jun 2008, 15:07

Il lasa balta pe comisarul Moldovan

Libertatea (9 iunie, Clara Ilie)

La 78 de ani, Sergiu Nicolaescu, veteranul cinematografiei romanesti, nu are de gand sa se opreasca, ba dimpotriva, el va incepe luna viitoare lucrul la un nou lungmetraj, la numai cateva luni dupa ce a lansat 'Supravietuitorul', cu celebrul comisar Moldovan.

Pentru cel de-al 65-lea film din cariera sa, regizorul Sergiu Nicolaescu a ales un scenariu despre lumea jocurilor de noroc. Lungmetrajul, al carui nume cel mai probabil va fi 'Poker', va avea in distributie actori consacrati, dar si nume sonore din showbiz. Astfel, George Mihaita si Vladimir Gaitan o vor avea ca partenera pe platourile de filmare pe mai tanara lor colega JoJo, componenta a trupei de umor Divertis. Filmarile, care vor incepe luna viitoare, vor avea loc in Bucuresti si la Snagov.

Pregateste un film despre Carol I

De indata ce proiectul 'Poker' va ajunge la finalizare, Sergiu Nicolaescu o va lua de la capat. 'Am de gand sa realizez o docudrama, care sa dureze 90 de minute, despre regele Carol I. Oamenii trebuie sa cunoasca adevarata poveste a acestui important om din istoria Romaniei', a marturisit Sergiu Nicolaescu pentru Libertatea. El a mai precizat ca nu mai are de gand sa reinvie personajul comisarului Moldovan, 'Supravietuitorul' fiind ultimul film legat de acest erou.

Pashpix

12 Jun 2008, 08:01

Moldovan preia ºtafeta

de Ioana Bogdan

Sergiu Nicolaescu ºi-a dorit sã-l reînvie pe Miclovan ºi a creat un personaj asemãnãtor.

Regizorul peliculei îºi recunoaºte predilecþia pentru debuturile ºocante: acþiunea filmului „Un comisar acuzã" începe violent, cu masacrul comuniºtilor de cãtre legionari, în închisoarea Viraga.

Sergiu Nicolaescu ne-a dezvãluit cã i s-au cerut schimbarea denumirii din Jilava în Viraga ºi înlocuirea numelor unor personaje reale cu pseudonime, astfel cã istoricul Nicolae Iorga, asasinat de legionari, a devenit în film Nicolae Jugu.

De ce a insistat atât de mult Sergiu Nicolaescu pe componenta istoricã a filmelor sale? „Revoluþia din 1989 s-a fãcut, spune domnia sa, ºi pentru cã românii au vãzut aceste pelicule."

ªi, pe drept cuvânt, dacã privim obiectiv filmele lui Sergiu Nicolaescu, lãsând la o parte epoca în care au fost concepute, vedem cã, indiferent în ce tabãrã politicã se situeazã, personajele filmului sunt niºte eroi.

Regretatul Amza interpreteazã rolul unul comunist, Pârvu, dincolo de ambiþiile de partid, îºi pune în pericol viaþa pentru Moldovan, chiar dacã acesta din urmãrefuzã sã intre în PCR. „Îmi place sã fiu liber" e lozinca lui Moldovan, eroul care a fãcut istorie.

„Mãi Limbã, þie þi-a crescut nasul!"

Pe scurt, „Un comisar acuzã" e filmul întoarcerii lui Sergiu Nicolaescu în rolul comisarului Moldovan, al personajului principal negativ, charismaticul Paraipan, interpretat magistral de Gheorghe Dinicã, ºi al îndrãgitului Limbã, jucat de Jean Constantin, generatorul unor replici care au rãmas celebre.

„Mãi Limbã, þie þi-a crescut nasul!", va spune Paraipan în „Revanºa" când va dori sã afle unde se ascunde Moldovan. ªi, dupã ce se trezeºte cu nasul tãiat, devine þinta glumelor lui Moldovan: „Limbã, mai bine îþi tãiau limba!" „Poate le daþi ideea", rãspunde ºi Limbã, îngrozit de perspectivã.

Revoluþia din 1989 s-a fãcut ºi pentru cã românii au vãzut aceste pelicule.
Sergiu Nicolaescu, regizor

rocky

12 Jun 2008, 11:55

Nimic mai fals.
Revolutia nu are nici o legatura cu filmele marelui SN.
Cu revolutia sau ce a fost ea au legatura filmele americane vizionate de tineri la video, care le aratau cum trebuie sa arate de fapt lumea.
Sa fim seriosi.
Paranoia e buna cind si cind, dar nu chiar tot timpul. Eu am fost spectator al filmelor sale, pina la Punctul zero, cind m-a pierdut definitiv. Dar spectator nu neaparat de voie. Daca astea erau, pe astea le vedeai.
Daca in locul lui se remarca un regizor care facea sf-uri mai mult sau mai putin interesante, pe ale respectivului le-am fi vazut.
El a fost singurul caruia i s-a dat liber sa faca tot ce doreste (indiferent de ce spune el acum, din prolificitatea sa asta reiese limpede), si lumea voia si filme de aventuri, fara legatura cu istoria imediata, de care voia sa uite.
Nu stiu de ce, nu pot sa scap de sentimentul ca, pentru a face film SN, vreo 20-50 de oameni talentati nu au apucat sa si le faca pe ale lor, poate mult mai bune. O fi asa, n-o fi, nu stiu, asta e feelingul meu.

Pashpix

18 Jun 2008, 17:32

Regina lui Sergiu Nicolaescu (Antena 3)

Sergiu Nicolaescu o vrea pe Simona Patruleasa blonda, cu ochii albastri. Sigur, daca vedeta stirilor sportive accepta sa joace rolul reginei Maria in cel mai nou proiect al sau: filmul "Carol I", un documentar despre viata primului rege al Romaniei. Si nu e tot. Regizorul vrea sa-i ofere si lui Mircea Badea un rol in acelasi film.

Pashpix

20 Jun 2008, 13:55

„Am creat filmul de aventuri“

de Ioana Bogdan (Adevarul)

Legionarii ºi generalul Antonescu constituiau subiecte tabu care, sub aparenþa unui film de aventuri, se transformaserã în istorie.

"Fãrã sã vreau, mãrturiseºte regizorul peliculei, dãdusem naºtere filmului istoric de aventuri ºi în cinematografia românã".

"Revanºa" face parte dintre primele filme româneºti cu adevãrat de acþiune. Despre scena ºocantã a dezgropãrii coºciugului lui Moldovan, Nicolaescu spune cã a vãzut-o ºi în alte filme, nu e ceva original, aºa cum sunt secvenþele cu liftul de la Poliþia Capitalei, fuga de pe Podul Grant, "o amintire dragã bucureºtenilor", tãierea nasului lui Limbã, coborârea pe cele douã ziduri ale poliþiei, mersul pe tren, abatorul cu Paraipan, sãritura de pe pod pe un tren în mers...

"Cenzura mi-a numãrat împuºcãturile"

"În general, îºi aminteºte el, am fost norocos ºi nu am avut accidente la filmãri. Între mine ºi cascadori exista o relaþie de prietenie pe care nici acum n-am uitat-o.

E drept cã eu am fãcut prima ºcoalã de cascadorie ºi le-am dat roluri în filmele mele, fãrã nicio ezitare. Toate peliculele le-am fãcut cu aceºti oameni minunaþi".

Dar nu toate amintirile regizorului sunt plãcute. Nicolaescu spune cã "Revanºa" e filmul în care cenzura i-a numãrat împuºcãturile ºi cã a fost un adevãrat calvar. ªansa lui a fost colaborarea cu actori excepþionali.

Comisarul Moldovan a ajuns un personaj cunoscut în mai toate þãrile foste comuniste, inclusiv în Cuba, Coreea, Vietnam ºi þãrile arabe. "Asta înseamnã aproape jumãtate din glob. Acest lucru m-a determinat sã-l reiau pe comisar in «Supravieþuitorul», film ce a stabilit ºi el un record de spectatori în 2008"

rocky

20 Jun 2008, 18:00

Extrem de obositor acest topic. Pashpix, esti agentul de pr al lui sn? ce ne tot tii la curent cu tot ce face? Nu ne spui si cite suluri de hirtie igienica si-a luat saptamina asta? Zau.

Oare chiar nu isi da nimeni seama ca, daca ne asasinati atita cu omul asta, ne faceti sa ii detestam chiar si calitatile si reusitele? Chiar nu se prinde nimeni ca ce e prea mult strica? Ati auzit vreodata de "less is more"?

Dupa parerea mea, sn a gresit cind a continuat sa faca film dupa revolutie. Nu a mai dat niciodata un film la nivelul celor din anii 60-70. Orice cineast are o anume durata de creatie, in care are sens sa creeze. Daca ii piere suflul creator si poate chiar si forta reala, de ce sa nu lase pe altii si el sa se retraga finut in spate, ajutindu-i pe cei care pot ?

Este adevarat, il inteleg pe undeva, tinerii nu prea stiu nici istorie si nici prea multe altele, si nu prea vad pe nimeni in stare sa faca azi ce a facut el odinioara. Dar hai sa o spunem p-a dreapta, nu a facut singur. Scenariile pe al caror generic se trecea erau adesea scrise de cu totul altii, multi ramasi anonimi, ca nu mai incapeau si ei, de.

Noul lui proiect despre carol nu imi trezeste nici o incredere. Daca ii da bani cineva, treaba lui, dar cred ca artistic vorbind sn a dat tot ce-a putut.

Dar MAI LASATI-NE cu sn. Faceti-i cite trei statui in fiecare oras si gata, sa ne lase in pace. Om avea si alte lucruri despre care sa vorbim. De exemplu, ce cirese bune au fost anul asta !

Pitbull

20 Jun 2008, 20:18

E evident si faptul cä tot acest potop de interviuri cu Nicolaescu este SUPRADIMENSIONAT CANTITATIV si CVASI-NUL CA SUBSTANTA. Toti se-nghesuie sä-i ia interviuri logoreice, în care repetä mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu, mereu aceleasi platitudini si banalitäti räsuflate, deja stiute de toatä lumea, si în proportie de peste 50% mincinoase.

Pashpix

13 Jul 2008, 10:39

În filmul Carol, Sergiu Nicolaescu a renunþat la Mircea Badea
Cu toate cã iniþial regizorul Sergiu Nicolaescu a vrut sã semneze un contract pentru cea mai nouã producþie româneascã „Carol” cu Mircea Badea, se pare cã acum s-a rãzgândit renunþând la serviciile acestuia. Din surse apropiate regizorului am aflat cã nici mãcar ºtirista Simona Pãtruleasa, care are un rol principal nu a semnat un contract ferm pentru documentarul lui Nicolaescu. Aceleaºi surse susþin cã regizorul vrea sã renunþe sã-l mai ia în calcul pe Mircea Badea, motivul fiind faptul cã face parte din trustul Intact iar filmul va fi realizat în colaborare cu studiourile Media Pro. Cu toate acestea Pãtruleasa rãmâne favoritã pentru rolul Reginei în timp ce pentru rolul unui politician agresiv, regizorul se va orienta spre un alt personaj.

Pãtruleasa va fi o reginã cãsãtoritã ºi în viaþa realã

Pentru cã filmãrile dramei „Carol” vor demara la începutul acestei toamne, aceleaºi surse susþin cã Pãtruleasa va fi cu acte în regulã doamna Ivanof. Chiar dacã data oficializãrii relaþiei este þinutã secretã, ºtirista a dezvãluit unor apropiaþi cã îºi va pãstra ºi numele de Pãtruleasa alãturi de care a cunoscut consacrarea, la care îl va adãuga ºi pe cel al viitorului soþ.

Pashpix

13 Jul 2008, 10:50

Sergiu Nicolaescu se gândește la retragere!

Desemnat celebritatea lui 2008 la categoria Regie, în cadrul galei CELEBRITÃȚILE ANULUI, cunoscutul regizor Sergiu Nicolaescu pare conștient cã fructuoasa sa carierã se apropie de sfârșit.
Sergiu a mulțumit cu modestie pentru trofeu, glumind amar cã premiul l-a primit nu pentru contribuția adusã la creșterea cinematografiei românești, ci datorita vârstei înaintate: "Nu aș fi primit acest trofeu probabil, dacã nu eram așa bãtrân!" Maestrul Nicolaescu nu știe dacã va mai face filme în continuare dupã materializarea ultimului proiect la care lucreazã febril zilele acestea: un film istoric despre Carol I, primul rege al României.
În altã ordine de idei, nu este pentru prima datã când Sergiu Nicolaescu adoptã o atitudine morbidã, el vorbind și cu alte ocazii despre bãtrânețe și ultimele clipe de viațã.

Pashpix

22 Jul 2008, 19:26

Sergiu Nicolaescu: „Colaborarea mea cu Armata a fost dumnezeiascã“

Alexandra Olivotto (Cotidianul)

Sergiu Nicolaescu mãrturiseºte pentru Cotidianul cã a lucrat cu Armata la fel de bine ºi înainte, ºi dupã ’89.

Sunteþi regizorul care a colaborat cel mai intens cu militarii.

Fãrã doar ºi poate.

ªi s-a schimbat ceva comparând colaborarea de dinainte ºi de dupã ’89?

Cum sã nu se schimbe?! Acum, armata nu mai este obligatorie, ca pe vremuri, aºa cã totul s-a schimbat. Nu ºi colaborarea, munca mea a rãmas aceeaºi.

Puteþi sã îmi daþi exemplul unui film la care v-aþi folosit de cele mai multe resurse ale Armatei?

Depinde. Cu cei mai mulþi oameni a fost „Mihai Viteazul“ (aproape 4.000 de soldaþi), apoi „Dacii (maximum 3.000, aproape constant 2.000). Pe urmã era o divizie care era mereu la dispoziþia mea. Nu una de rãzboi, ci una de pace, care venea cu armament cu tot. S-a mutat dupã mine, la Cãlugãreni, lângã Sibiu ºi aºa mai departe. Însã, de exemplu, când am fãcut „Noi, cei din linia întâi“, aveam 30 ºi ceva de tancuri cel puþin.

Dacã aveaþi probleme tehnice pe timpul filmãrilor, vã ajutau?

Da, aveau tehnicieni în armatã, ei se ocupau. A existat o colaborare absolut dumnezeiascã. Chiar ºi în perioada de dupã revoluþie.

Consilieri militari aþi avut?

Da, dar erau istorici. Eu comenzile mi le-am dat singur. Întotdeauna spuneam „Atenþiune! Comanda la mine!“ ºi din momentul acela ce spuneam eu se executa.

Noul val românesc faþã cu tresele

Armata a fost blândã cu Nae Caranfil ºi cu Radu Muntean, nu însã ºi cu Constantin Popescu, care i-a cerut ajutorul în preajma alegerilor.

„La «Restul e tãcere» ne-au dat 120-150 de soldaþi de la infanterie din ultimul lor contingent, care au fost plãtiþi pe zi ºi au participat la cinci zile de filmare. Erau soldaþi în primele douã luni de instrucþie, nu ºtiau prea bine, sãracii, nici dreapta ºi stânga-mprejur. Erau docili, toþi comandanþii lor erau de faþã. Purtau niºte uniforme din postav gros, deºi era o cãldurã infernalã, ºi erau mult mai disciplinaþi decât figuranþii civili“, explicã Nae Caranfil pentru Cotidianul, precizând ºi cã Jandarmeria a contribuit cu 100 de oameni ºi cu 50 de cãlãreþi, care erau cascadori. „Pentru expertizã am avut un consilier militar, însã el era istoric“, susþine regizorul.
„De la armatã am luat tancuri, TAB-uri, uniforme, puºti, mitraliere. Am luat ºi soldaþi“, menþioneazã Radu Muntean, referindu-se la lungmetrajul sãu, „Hârtia va fi albastrã“. „Au existat douã faze ale colaborãrii noastre; am avut ºi un maestru militar de la armatã care stãtea cu noi, era responsabil pentru armament ºi le mai arãta actorilor cum sã þinã arma, cum sã tragã. Însã, la un moment dat, acest contract a încetat pentru cã noi am ratat ultima zi de filmare, adicã aceea în care trebuia sã filmãm secvenþa care deschide lungmetrajul, cu toatã pirotehnia respectivã“, povesteºte Radu Muntean. „Aºa cã ne-am descurcat fãrã armatã: am luat niºte TAB-uri de la Muzeul Militar, niºte arme de recuzitã ºi figuranþi în loc de soldaþi, asta e, expirase contractul. Existã evident o mare inerþie, plus birocraþie în mânuirea foilor, dar, pânã în momentul încetãrii contractului, nu am ce sã le reproºez, cu amendamentul cã trebuie sã stai sã aºtepþi o grãmadã ca sã se semneze hârtiile. Am urmat calea legalã, am depus cerere la Marele Stat Major, dar n-am ºtiut decât în ultima clipã cã s-a semnat contractul, eram cât pe ce sã amânãm începutul filmãrilor din aceastã cauzã“, subliniazã regizorul.

Cât despre producþia filmului „Portretul luptãtorului la tinereþe“, Constantin Popescu n-a fost la fel de norocos. „Trebuia sã luãm aprobãri pentru armament, corturi militare, uniforme, soldaþi etc. Ne-au refuzat din cauza alegerilor, n-au putut sã ne ajute. Corturile le-am luat de la o firmã particularã, de costume am fãcut noi rost, ºi de armament. Pânã la urmã ne-au dat aprobãrile. O sã colaborãm cu o altã ocazie“, nu se dã bãtut Constantin Popescu.

mafalda

01 Aug 2008, 12:45

Hai sa nu fim chiar asa de rai! Nu-i tin partea lui Sergiu Nicolaescu dar vrei sa-ti fac o lista cu regizori de film de talie modiala care nu aveau studii de specialitate, care nu au urmat nici un curs a vreunei scoli de cinematografie?
Sergiu Nicolaescu a facut multe filme mediocre, unele chiar proaste rau dar afacut si cateva bunicele. OSANDA e un film prost? Eu cred ca daca Osanda ar fi fost facut astazi, se gasea un festival international sa-l premieze. Ca tot sunt regizorii nostri tineri obsedati sa faca filme pentru festivaluri

Pitbull

01 Aug 2008, 17:33

Corect: "Osânda", cu toate erorile lui, e cel mai bun film al lui Nicolaescu (sub toate aspectele), si apogeul creatiei lui. Imediat a început, socant de abrupt, declinul: "Accident", "Pentru patrie", "Revansa"...

Pashpix

02 Aug 2008, 09:53

Dupã pãrerea mea, filme foarte bune au fost, din cele fãcute dupã Osânda, Capcana Mercenarilor și Noi, cei din linia întâi.

Pitbull

02 Aug 2008, 20:00

Da, "Capcana mercenarilor" încä mai palpita, pe ici, pe colo (cum am spus si pe IMDb). A fost ultimul film bunicel, acceptabil, decent, al lui Serj - dar mult sub nivelul vârfurilor dinainte de 1976.
La "Noi, cei din linia întâi" am fost asistent de regie, deci îl cunosc foarte bine si din interior (si, subiectiv, mi-e foarte drag)... Dar, ce-i drept, e drept: lungit, läläit, autopastisat, plin de burti... Câteva secvente de bätälie foarte bune (Budapesta, Donau), dar atât. Câteva personaje reusite (exclusiv din pluton), dar la modul combinatoriu-formulaic, nu creator. ...Si o cantitate imeeeeensä de anacronisme si inadvertente, depäsind cu mult limitele licentelor si ale conventiilor tolerabile - motul fiind panzerele rusesti (!!! - cine-a väzut, cunoaste), si omniprezentele T.A.B.-uri (mai ales în idioata aia de bätälie din finalul seriei I, complet inutilä; în scenariu, era atacul unor ferme care luau foc, mult mai interesant de speculat).

Pashpix

11 Aug 2008, 11:37

Oana Zavoranu, uite rolul, nu e rolul!

Luni, 11 august 2008 (CANCAN)

Actrita de telenovele Oana Zavoranu, candidat pe listele PRM la deputatie, a primit, recent, o mana de ajutor de la Corneliu Vadim Tudor pentru a fi distribuita intr-un film a carui productie incepe in toamna, pe un scenariu scris chiar de senatorul PRM.
Acesta a intervenit personal pe langa regizorul Sergiu Nicolaescu pentru ca sa ii dea rolul principal din filmul "Candele de zapada", alaturi de Florin Piersic, dand de inteles, intr-o declaratie, ca povestea a fost batuta in cuie. "De ce sa nu apara Oana pe ecrane?", i-a spus Vadim regizorului amintit, ca argument suprem. Iata, insa, ca acesta nu pare nici convins, nici impresionat de pilele puse de Vadim Zavorancei. Contactat ieri de Cancan, reputatul regizor a declarat ca nu exista nicio decizie legata de desemnarea Oanei in rolul respectiv, declarand sec: "Ei, om mai trai si om mai vedea daca va fi asa...".

Pitbull

11 Aug 2008, 12:51

Apropo, hai si-o bârfä, cä topicul ästa e ideal pentru asa ceva:

Pe la sfârsitul anilor '60, în paralel cu notoria lui relatie cu Madam Maurer, Sergiulicä al nostru a pus-o la rästurnica si pe Erika Tiriac, nevasta tenismanului de-atunci (actualul mäcelar de mistreti cu fiu super-junkie). Erika era profesoarä de sport la liceul german din Bucuresti, si i-a dat papucii tenismanului de bärba-su, pentru penismanul de Serj. Numa' cä Serj a tratat-o si el cu roiu', cä între timp se cuplase cu Irina Gärdescu, asa cä särmana Erikä a rämas cu ochii-n soare.
Ce-i drept, Irina l-a iubit enorm, si chiar i s-a frânt inima când, mai târziu, Serj a expediat-o la rându-i (c-asa-i omu' de la munte...), pentru Ileana Popovici. Noroc cä-i fatä puternicä, asa cä a strâns din dinti si i-a trecut. Acuma-i bine-mersi la Paris, cu actualul sot, si nu vrea sä-si mai aminteascä nimic de cariera ei actoriceascä din România. Când a väzut pachetul de poze pe care i le procurasem de la Arhivä, ca sä-i fac o surprizä, a zâmbit tainic, într-o täcere desävârsitä.

Pashpix

14 Aug 2008, 09:21

inca o barfa, povestita pentru Evenimentul Zilei de Shoni, unul dintre veteranii statziunii 2 Mai.

Amintirile acestora se învârt cu efect de tirbuºon, de la anii dinaintea Revoluþiei, când „Casa Albã“ (n.r. - WC-ul de pe plajã) era tocmai pe deal, iar un drum dus- întors echivala cu un chin sisific, pânã în zilele noastre, marcate de „nesimþire“. În topul listei „fãptaºilor“ din aceastã ultimã categorie, nimeni altul decât un fost membru al comunitãþii din 2 Mai: regizorul Sergiu Nicolaescu.

„Sergiu era de-al nostru la început, pânã când a dat tonul la vile, aici. El ºi-a construit-o pe prima. Dupã el au venit toþi. Apoi a cumpãrat activele unitãþii militare de aici prin Centrul Naþional al Cinematografiei. Aºa se face cã ne trezeam stând cu fundul pe nisip cu vinul în faþã ºi un fum de nu mai puteam respira venea dinspre studiouri, unde filma ãla.“

Dincolo de nervii de rigoare, cei doi prieteni au ºi teorii cu iz de fãrãdelegi imobiliare. „A vrut sã vândã locul ºi sã facã un fel de cartier de vile aici, cu ponton privat pentru iahturi. Pânã la urmã, ne-am împotrivit ºi s-a rezolvat problema“, spune ªoni.

În rest, în perioada de dupã ruptura dintre Sergiu Nicolaescu ºi foºtii sãi prieteni din 2 Mai, regizorul a fost supus unui tratament numai bun pentru o crizã continuã de sughiþ. În cuvintele aceluiaºi ªoni, „îi învãþam pe ãºtia mici, când îl vedeau pe Sergiu trecând pe lângã ei, sã-i zicã atât: «Serge, sugi p…»“. ªi sã scrie asta pe stâlpul de beton de pe plajã.

mafalda

12 Sep 2008, 14:35

Mos Sergiu Nicolaescu a fost vreodata acuzat de plagiat?

nume

12 Sep 2008, 16:03

Cam 99 % din ce a facut e plagiat, asa ca nu s-a mai obosit nimeni. Exista copiatori prosti si altii inspirati. Ghici din care face el parte? Cele mai flagrante exemple : cizmele "vesnic curate" ale comandantului neamt sin Ringul, dansul evreicii care e femeie de serviciu, si amanta pentru neamt. bla bla bla

Pashpix

13 Sep 2008, 13:30

"Comisarul Moldovan” vrea sã se întoarcã în Parlament
Regizorul Sergiu Nicolaescu va candida din partea PSD, pentru un scaun de senator de Arad la alegerile din toamnã, a anunþat liderul organizaþiei locale, Marius Lazãr. „În urma unei discuþii, domnul Sergiu Nicolaescu mi-a confirmat intenþia de a candida în judeþul Arad. Încã nu am stabilit în ce colegiu. Vom vedea vineri colegiul în care domnul Nicolaescu va candida“, a menþionat Marius Lazãr. Sergiu Nicolaescu a mai fost parlamentar în toate legislativele din 1990 pânã în 2004.

Proletar

14 Sep 2008, 10:14

mai nasol e cand plagiezi un lucru nedat inca publicitatii.
cand iei dintr-un scenariu aflat inca in sertarul altcuiva lucruri pe care le folosesti in filmul tau.

si "remake-urile" mi se par o forma perversa de plagiat, chiar daca ele sunt legale, ca sa zic asa.
de pilda, cu mult timp in urma, vazusem "cape fear", cu nick nolte si robert de niro.
am ramas impresionat de film si mi-am zis: "uau, ce tari sunt astia,,,ce idee tare au avut!".
in incultura mea cinematografice de atunci, nu stiam ca era un remake dupa "cape fear"-ul cu robert mitchum si gregory peck!
si ca mine probabil multi spectatori si-au inchipuit si au ramas sigur convinsi ca au vazut un film original cu nolte si de niro.
mai sta cineva sa le explice ca de fapt ideea apartinuse candva altcuiva?
de aia zic ca remake-ul e o forma subtila de plagiat.
cel care il face beneficiaza de ignoranta unor spectatori pentru a castiga imagine.

Disciple

14 Sep 2008, 10:32

Pitbull

14 Sep 2008, 16:30

Intâmplator, aici nu s-a creat un asemenea topic - poate si fiindcä multi dintre noi preferä sä-si pästreze confidentiale majoritatea datelor reale. Dar nu-i nimic, posteazä cât mai mult, si te vom cunoaste în orice caz ca valoare, dacä nu si ca identitate.
Welcome to CineMagia - si dä-i bice! :)

nume

14 Sep 2008, 20:27

Amice nume cred ca te duci prea departe cu 99%.
Ca Sergiu a copiat si inca la greu asta nu e o noutate,dar totusi
"Capcana Mercenarilor" sau "Nemuritorii" nu sunt idei originale?

Off-topic:sunt nou pe acest forum si as ruga un moderator sa imi puna un link catre un topic gen"sa ne cunoastem" daca bineinteles exista vreunul.Multumesc :)
Amice disciple, topicu' asta e facut de je acum vreo 4 anisori. Citeste, ai functia search, nu vreau sa-mi tocesc literele tastaturii la fiecare nou venit. Sergiu e un gunoi.

mafalda

15 Sep 2008, 12:48

La cat e de injurat mos Nicolaescu, eu incerc sa-mi imaginez care vor fi reactiile la moartea lui!

Pashpix

25 Sep 2008, 10:23

Sergiu Nicolaescu va candida ca independent în București

Regizorul Sergiu Nicolaescu, care vrea sã revinã în Senat dupã o pauzã de patru ani, aºteaptã ºi acum un rãspuns de la PSD: „Am vrut sã particip la alegeri ºi, cum era ºi normal, m-am adresat PSD. Nu am primit un rãspuns clar nici acum. În aceste condiþii, probabil, nu-mi rãmâne decât sã candidez ca independent“, spune regizorul, care ar vrea sã devinã senator de Bucureºti: „Nu mã tem de nici un contracandidat. Cred cã am, la rândul meu, o personalitate în care-i bat pe oamenii politici“.

mafalda

25 Sep 2008, 10:42

Ce bine ca nu ma duc sa votez! :P

Pitbull

25 Sep 2008, 10:43

Nu läsa votul täu sä se piardä!

mafalda

25 Sep 2008, 10:49

Arata-mi tu un partid onest, cu politicieni care chiar le pasa de popor si vrea sa facea ceva bun pentru tara asta nu pentru buzunarul lor si votez cu el!

Pitbull

25 Sep 2008, 10:54

Cel mai mic dintre toate relele: P.D.-L.
(E vot negativ, desigur: nu pro-P.D.-L., ci contra P.S.D. - cu curvistinele lor: traseistii de la P.N.L.)

Am votat chiar si la prezidentialele din 2000: cu Vadim, dar de data asta invers - am ales CEL MAI MARE dintre douä rele (sau, cel mai cu mot dintre doi cäcati) în speranta cä un presedinte atât de dezastruos ca el ar pica pe drum - nu ca Tätuka, kare a rezistat bine-mersi încä patru ani, si uite unde-am ajuns.

...Si mai e ceva, lucrul CEL MAI IMPORTANT: absenteismul ästa e factorul pe care mizeazä ei - cu cât e mai mare, cu atât lasä o marjä de manevrä mai largä, pentru fraude. Uitä-te ce s-a-ntâmplat la primärie, cu nea Autostradä-prin-Hiperspatiu - sau acu' patru ani, cu turismele electorale (voturi furate pe fatä, pentru care NIMENI n-a intrat nici mäcar în anchetä!) Deci, dacä stai cu palma-n cur, poate cä-ti gâdili mândria, da' sigur le faci lor jocurile!
Adicä, dacä stäm acasä cä noi, mä-ntelegi, "n-avem cu cine vota, cä toti e hoti" - atunci chiar MERITAM toti Nästasii si Mitrii si Pontii si Täricenii si Patricii si Felicsii si Vadimii si (Doamne-fé) Becalii! (Da' noi, ästia fraierii care tot ne ducem sä votäm, fie si cu pedelistii - noi de ce sä-i meritäm? Sau credeti poate cä, dacä voi nu votati, de la voi n-au sä mangleascä? Well, news for you - o sä v-o tragä si vouä, ca si nouä! Mult îi doare pe ei cä i-ati ignorat!)

redmen

25 Sep 2008, 12:15

Nu votezi,nu contezi(comentezi) !

Pitbull

25 Sep 2008, 12:16

Adevärat, dar sä nu ne reducem numai la sloganuri.

redmen

25 Sep 2008, 12:18

Pai nu ne`am redus numai la sloganuri pentru ca tu explicasei deja cum sta treaba cu voturile.

Pitbull

25 Sep 2008, 12:19

Corect. Am vrut doar sä precizez.

mafalda

25 Sep 2008, 12:29

De la Revolutie incoace am votat SCHIMBAREA, adica am votat de fiecare data cu altii decat cu cei care erau deja la putere si m-au dezamagit si PDSR-ul, si Conventia lui Emil Constantinescu si ceilalti cu care am mai votat. As vota... MONARHIA!

Pitbull

25 Sep 2008, 12:35

EXACT scenariul ästa l-am parcurs si eu, EXACT Monarhia o vreau si eu - si deocamdatä, faute de mieux, je couche avec Bäsescu.

mafalda

25 Sep 2008, 12:41

Cred ca discutia noastra ar face subiectul unui alt topic!

Pitbull

25 Sep 2008, 12:55

La Cafenea, evident. Il deschizi tu?

Apropo, am avut asa ceva si acu' un an jumate, în perioada 322; fulminant!
Ia uite-l: ;)
http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=13421

mafalda

25 Sep 2008, 13:15

Da!
O sa-i dau titlul "Tu cu cine votezi?"

nume

25 Sep 2008, 23:30

Sunteti off. Aici se discuta despre alte jeg(uri).

Pashpix

30 Sep 2008, 17:59

Luminiþa Anghel ºi Sergiu Nicolaescu-printre candidaþii la Parlament validaþi de PSD Bucureºti

Consiliul PSD Bucureºti a validat, prin vot secret, candidaþii care se vor înscrie în cursa pentru Parlament, printre cele mai cunoscute nume figurând Cristian Diaconescu,Rãzvan Theodorescu,dar ºi personalitãþi ale vieþii culturale ºi din show-biz precum Sergiu Nicolaescu sau Luminiþa Anghel.

Pitbull

30 Sep 2008, 18:16

Vai ce bine-mi pare.

Cinemania

30 Sep 2008, 18:44

bagati de seama ca asta o sa ajunga Tunarul no. 1 al politicii romanesti

Pashpix

15 Oct 2008, 18:16

Sergiu Nicolaescu: “Mi-am renegat familia!”

15 Octombrie 2008, ora 16:04 |
Articol semnat de Iulia Bordeianu

Cu o carierã colosalã in spate, regizorul este insã bantuit ºi acum de fragmente mai puþin plãcute din trecutul sãu, pe care nu le-a mai povestit pânã acum.
Nãscut intr-o familie de burghezi, Sergiu Nicolaescu nu s-a putut bucura de averea tatãlui sãu, arestat de cãtre comuniºti. Rãmas fãrã vreo susþinere financiarã, Nicolaescu a trebuit sã mintã în privinþa originilor sale pentru a putea fi primit în facultate. „A fost poate cel mai greu moment al tinereþii mele. Am trãit în minciunã. E foarte dificil sã nu poþi sã spui cine eºti, mai ales când eºti mândru de familia ta. Mi-am renegat originea ºi familia”, a povestit Sergiu Nicolaescu pentru libertatea.ro.

"Eu eram la Scoala de ofiteri de marina cand a fost arestat. Intrasem de cateva zile in vacanta de Craciun atunci cand au venit, in 5 ianuarie 1948. Eram de fata cand l-au luat pe tata. Incepusera deja sa loveasca in familie. Ai mei au avut de suferit de pe urma regimului. Eu am fost cel care a reusit, totusi, sa traiasca bine atunci" (Sergiu Nicolaescu)

Pitbull

16 Oct 2008, 19:16

"«Un fleac. M-au amendat.» Asa si-a spus, probabil, Sergiu Nicolaescu, asearä, dupä ce o patrulä a politiei rutiere..." etc.
- Andreea Esca, Stirile PRO-TV, mai adineaurea

herbert

18 Oct 2008, 22:40

aoleu! acest sergiu nicolaescu este o fiinta complet deformata... comunistii i-au arestat familia, asa cum marturiseste, iar el s-a inhaitat, dupa revolutie, cu kgb-sti ca iliescu...

Pitbull

18 Oct 2008, 23:10

Nope, s-a înhäitat dupä familiarestare cu kgb-istii lui Dej.

Dej, Nea Nicu, Iliescu...
Asta e Nicolaescu. :hmm:

herbert

18 Oct 2008, 23:22

pitbull, am evidentiat perioada de "dupa revolutie", pentru ca atunci a fost liber sa fie cel adevarat... el nu mai avea, din pacate, ce "repara"...

Pitbull

18 Oct 2008, 23:41

Eu speram sä-ti placä distihul meu... :((

herbert

19 Oct 2008, 00:04

da, da, distihul e foarte OK, dar mi-a fost teama sa nu sufere adevarul :)

Pitbull

19 Oct 2008, 00:29

Dacä sufere Adevärul, nu-i mare lucru.
România liberä sä nu sufere.
Cât despre Evenimentul zilei, mai vedem...

herbert

19 Oct 2008, 00:47

Dacä sufere Adevärul, nu-i mare lucru.
România liberä sä nu sufere.
Cât despre Evenimentul zilei, mai vedem...

ce sa-ti spun, my brother?
la Adevarul am cativa prieteni care sustin rubrici bine platite. nu dau nume, poate ca nu se afla :D
din pacate, Romania libera e foarte plicticoasa in ultimul timp. doar comentariile Alinei Mungiu ma intereseaza...
EVZ e viu, am cativa rubricarzi pe care-i citesc cu interes...
imi place Cotidianul - 2-3 editorialisti buni. tare si compartimentul cultura.

Pitbull

19 Oct 2008, 00:51

Adevärului nu-i pot ierta rolul anti-national si subversiv pe care l-a jucat în 1990, cot la cot cu Libertatea si câteva fituici mosite anume (Dimineata si Azi) - chit cä garnitura si multe altele s-au schimbat... S-ar fi impus mäcar un mea culpa tardiv, în raport cu mizeriile fostei gästi Noväceanu-Andon.
Rämân la România liberä; nu mä plictiseste si consider cä mä informeazä acceptabil de corect.
Ev.Z = backup (când n-o mai prind)

marx

19 Oct 2008, 00:53

hehehe, esti mare musiu Sherbet.
nenea Pit incearca sa te convinga sa va jucati o mica tzurca sau un tzintar, sau orice, doar joc sa fie, si dvs. o tineti doar in raspunsuri scrobite, seniorale, solemne si intzepenite intr-un tzel gospodaresc. mijto apret!

Pitbull

19 Oct 2008, 00:59

Las-cä mie-mi place: el serveste cu racheta Dunlop, eu i-o întorc pe rever cu fundu' de täiat ceapä de la bucätärie... E mai spectaculos asa.

marx

19 Oct 2008, 01:06

Las-cä mie-mi place: el serveste cu racheta Dunlop, eu i-o întorc pe rever cu fundu' de täiat ceapä de la bucätärie... E mai spectaculos asa.
rectificare:
raketa nu e Dunlop, ci Soiuz
ceapa e CEKA camuflata
bucataria nu e bucatarie
(detalii doar la radio erevan).

Pitbull

19 Oct 2008, 01:13

CEKA camuflata

Grij, cä cacofonifici.

Chiar, sunä interesant: "cacofonificare"... :happy: Are inefabil... :sleep:

marx

19 Oct 2008, 01:15

Grij, cä cacofonifici.

ehhh, acum ma acuzi de involuntariat?

Pitbull

19 Oct 2008, 01:16

Grij = acuzatie? :?

herbert

19 Oct 2008, 01:16

da, nu facem unirea nici in aceasta seara. oameni neseriosi, ati dat-o pe cacofonii. ma duc la culcare. poate maine...

Pitbull

19 Oct 2008, 01:18

Sigur mâine.

marx

19 Oct 2008, 01:18

Grij = acuzatie? :?
gongorica, coane fanica

ps: mda, am flamboyat eu, amplu si intens, grij-miritura....

Pitbull

19 Oct 2008, 01:20

Ce-are grij-miritura cu fir-imitura?

marx

19 Oct 2008, 01:23

Ce-are grij-miritura cu fir-imitura?
cimilitura ;)

Pitbull

19 Oct 2008, 01:27

Ce mai tura-vura!

nume

19 Oct 2008, 10:25

raketa nu e Dunlop, ci Soiuz
Sau Sputnik. Mare idi** acest herbert, a umplut topicul lu' nea serj de balarii ....

Pashpix

19 Oct 2008, 11:42

MAESTRUL NU CREDE CA VA TRAI MAI MULT DE TREI ANI

A plans la intalnirea cu Sergiu Nicolaescu

Oana Roman a inceput sa lucreze intens la emisiunea pe care o va avea la Antena 2. Prima personalitate intervievata a fost celebrul regizor care i-a facut confesiuni cutremuratoare despre zbuciumarile ultimilor ani ai vietii sale.

Sabina Ivanica
(CANCAN)

In curand, Oana Roman va avea propriul format la Antena 2. Fiica fostului premier si-a propus sa realizeze o serie de interviuri exclusive cu personalitati ce s-au demonstrat a fi zgarcite cu declaratiile de-a lungul carierei lor. Mai mult, Oana intentioneaza sa-i intalneasca in medii care sa-i reprezinte. Primul pe lista ei a fost Sergiu Nicolaescu, pe care l-a interviat in studioul in care lucra la ultimul sau film. "Am vorbit despre foarte multe lucruri. Mi-a povestit despre primele sale filme, despre cenzura din timpul comunismului si despre cel mai mare regret al vietii sale", ne-a declarat Oana. Celebrul regizor i-a marturisit acesteia ca il doare faptul ca nu a facut un copil caruia sa-i lase mostenirea la care a muncit atatea zeci de ani. Chiar si asa, Nicolaescu a recunoscut ca incearca sa aranjeze ultimele detalii, pentru ca
si-a incheiat socotelile cu viata. "Am incheiat interviul intr-o nota cutremuratoare. Maestrul mi-a marturisit ca, desi a invins boala, nu stie pentru cat timp. Insa, nu si-a dat mai mult de trei ani", povesteste Oana, recunoscand ca acela a fost momentul in care i s-au umplut ochii de lacrimi. Si pentru ca vrea sa debuteze cu cel mai bun material, vedeta este convinsa ca povestea regizorului Sergiu Nicolaescu este carte castigatoare.

Format de weekend

Emisiunea pe care Oana Roman o va gazdui la Antena 2 a fost botezata "Interviuri exclusive cu Oana Roman". Aceasta va fi difuzata, o singura data pe saptamana, in weekend. Dupa ce a pierdut contractul cu B1 TV din cauza producatorului emisiunii sale, Oana a acceptat, pentru o perioada, functia de invitat permanent in emisiunea "Rai, da? Buni". Acum insa, vedeta are drepturi depline la Antena 2.

Pashpix

30 Oct 2008, 10:03

Dupa 40 de ani, Sergiu Nicolaescu s-a impacat cu Florin Piersic

Regizorul Sergiu Nicolaescu i-ar oferi cu drag seniorului Florin Piersic un rol în urmãtorul sãu film, "Candele de zãpadã", chiar dacã s-au certat în urmã cu 40 de ani, pe când lucrau împreunã la coproducþia "Lupta pentru Roma". Pânã când va demara filmãrile la noua peliculã, Nicolaescu lanseazã în decembrie docudrama "Carol I: Un destin", în care îl joacã pe Regele României.

Veteranul Nicolaescu abia a ieºit din uniforma lui Carol I, "un personaj interesant, trist, neînþeles de nimeni", de care regizorul s-a simþit apropiat, deoarece, spune el, "românii nu l-au iubit pentru cã era prea al dracu’", aºa cum este ºi el, cã se va înhãma cât de curând la realizarea a încã douã pelicule.

Dincolo de asemãnarea fizicã cu Regele Carol ºi de povestea interesantã pe care acesta o dezvãluie, actorul-regizor mãrturiseºte cã a ales sã prezinte ultimele zile ale monarhului, pentru cã ºi el simte cã a ajuns la apusul vieþii: "Trebuia sã fac filmul ãsta. M-am grãbit sã-l fac pe Carol. M-a grãbit ºi mai mult boala care m-a încercat la începutul acestui an". Suferinþã peste care nu a trecut "fluierând", aºa cum s-a vãzut din afarã: "Trag foarte tare de mine. Dar nu mã simt în regulã deloc. Lumea este probabil admirativã faþã de efortul pe care îl fac. Un lucru obiºnuit la mine, pânã la urmã".

Sunt al dracului!
Chiar dacã îi este greu, Nicolaescu nu se lasã de cinematografie. Mândru, gãseºte ºi o motivaþie pentru cei care ºi-ar dori sã-l vadã plimbându-se mai degrabã prin Ciºmigiu la ora siestei, decât pe platourile de filmare: "Sunt al dracului! Nu pot sta locului". S-a documentat la modul foarte serios înainte de a începe filmãrile la "Carol I: Un destin", aºa cum mãrturiseºte cã a fãcut în cazul fiecãrui film istoric. Dar nu a avut nevoie sã se sfãtuiascã ºi cu familia regalã înainte de a demara acest proiect, deºi aºa s-a zvonit: "De ce sã discut cu familia regalã? Nu mã intereseazã punctul lor de vedere", ne-a declarat intrigat Nicolaescu. Discuþia redeschide vechile rãni. În 1989, când a lansat filmul "Oglinda", Regele Mihai a fost nemulþumit de felul în care Nicolaescu l-a prezentat publicului: "Totul a pornit de la un punct de vedere pe care Regele Mihai l-a exprimat unui ziarist canadian cãruia i-a declarat cã l-am arãtat într-o luminã proastã în film. Canadianul a venit ºi mi-a spus ce s-a întâmplat: "I-am povestit regelui cã eu am vãzut filmul ºi cã nu mi s-a pãrut cã ar fi fost pus într-o luminã proastã. La care regele mi-a dat un rãspuns foarte ciudat: «Pãi nu ai vãzut cât m-a pus sã fumez?»". Eu îl cunosc pe Mihai din 1942-1944. Eram copil, aveam vreo 12-13 ani, el cu 9 ani mai mare ca mine. Am rãmas uimit când am auzit punctul lui de vedere. Pentru cã eu ºtiam cã fuma cel puþin cinci þigãri pe zi, Marlboro. Poate cã în film pãrea cã fumeazã mai mult, dar asta s-a întâmplat, pentru cã actorul care îl juca în film pe Mihai, Vâlcu, era mult mai relaxat în momentul în care aprindea o þigarã. ªi atunci i-am zis: «Fumeazã, bãiatule!», mai ales cã ºtiam cã Mihai fuma ºi el."

L-am pedepsit niºte ani
Trecerea anilor ºterge însã supãrãri ºi mai mari. Aºa s-a întâmplat cu actorul Florin Piersic, cu care nu a mai colaborat ani de-a rândul, pentru cã… aveau viziuni diferite asupra muncii lor: "Pe Florin eu l-am pedepsit niºte ani, dupã ce m-a pãcãlit la douã filme. La «Lupta pentru Roma» (1968) ne-am dus la Berlin. ªi producãtorul mi-a spus: «Domnule, eu vreau sã-l iau pe Florin sã-l trimit în America ºi sã-l fac un mare actor». Eu i-am spus atunci lui Piersic sã fie atent cã producãtorul a pus ochii pe el ºi cã o sã ajungã în State. La Berlin Florin mã întreba însã în fiecare zi când primeºte diurna. I-am spus ºi eu sã o lase naibii de diurnã! Aveam ce mânca, ce bea. Care era problema? Nu puteam sã mã duc sã-i cer producãtorului diurna. ªi apoi, într-o zi, a venit producãtorul la mine ºi mi-a arãtat lista de cheltuieli fãcutã de el. Era inimaginabilã! Invitase 7-8 inºi la masã, au mâncat icre negre ºi a iscãlit. El credea cã se rãzbunã aºa. Producãtorul nici nu a vrut sã mai audã de el. A fost pierderea lui. A doua oarã eram pe platourile de la «Mihai Viteazul» ºi i-am dat drumul sã plece la o filmare, dar i-am spus cã a doua zi de dimineaþã, la ora 7:00 sã fie la treabã. A venit regizorul de la cealaltã filmare la care trebuia sã ajungã ºi mi-a spus cã nu i l-am trimis pe Florin. «Cum sã nu þi-l trimit», i-am spus. «Ieri am discutat cu el ºi i-am dat o maºinã». Bãiatul se dusese cu o fufã nu ºtiu pe unde ºi nu a mai ajuns unde trebuia. Atunci i-am spus cã nu mai lucreazã cu mine. Dar acum au trecut toate astea. Au trecut anii...", se amuzã Nicolaescu. Acum este gata sã-l distribuie pe Florin Piersic în urmãtoarea sa producþie, "Candele de zãpadã", aºa cum îºi doreºte ºi Corneliu Vadim Tudor, care semneazã scenariul filmului. Ba chiar, dacã tribunul îi va cere, în film ar putea fi cooptatã ºi Oana Zãvoranu: "Pe Zãvoranu nu o cunosc, dar e frumoasã. Aºa cã rãmâne de vãzut", îºi dezvãluie din nou Sergiu Nicolaescu slãbiciunea pentru eternul feminin.

Dor de filmãri
"Candele de zãpadã" a câºtigat concursul de scenarii organizat de CNC în urmã cu patru ani. Filmul, în care am putea sã-l vedem atât pe Florin Piersic (foto), cât ºi pe Oana Zãvoranu, spune povestea unor familii celebre din perioada interbelicã. Nu ar fi pentru prima datã când Florin Piersic ar juca într-o producþie alãturi de apriga Zãvoranu. Marele actor a fost invitat special în telenovela "Lacrimi de iubire", experienþã despre care declara la acel moment: "La urma urmei, de ce n-aº fi fost curios, chiar tentat sã interpretez un rol în aceastã telenovelã care mi-a dat ocazia sã intru din nou pe platourile de filmare, locul unde m-am simþit atât de bine în cele patruzeci ºi ºase de apariþii în filme româneºti?". Totuºi, în ultima vreme, Piersic s-a concentrat pe teatru. De altfel, îl vom putea vedea în spectacolul "Peer Gynt" dupã opera omonimã a lui Henrik Ibsen, cu care va avea o reprezentaþie la Sala Palatului, în cadrul Festivalului Artelor din Bucureºti, desfãºurat în perioada 2-9 noiembrie.

mafalda

30 Oct 2008, 10:51

Nu cred ca Florin Piersic ar fi putut juca in filme sub comanda lui Nicolaescu. Sunt doua personalitati structural diferite. Pe Nicolaescu, cu rigurozitatea lui, l-ar fi scos din minti nevoia permanenta de a improviza a lui Piersic!

Pitbull

30 Oct 2008, 13:40

De fapt, exact asta s-a întâmplat în cazurile relatate mai sus - doar cä nu la cadru, ci prin jurul lui! ;)

mafalda

30 Oct 2008, 13:45

Poate ar fi ajuns sa se bata amandoi pe platoul de filmare ! :lol:

Pashpix

02 Nov 2008, 15:30

Gérard Depardieu filmeazã în România un remake dupã un film de-al lui Sergiu Nicolaescu

“Este, probabil, primul remake al unui film românesc”, a declarat Giuliano Doman, producãtor la Tandem Films, despre pelicula “Condamnat la viaþã”. ªi aceasta, ca ºi iniþiala “Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte”, regizatã de Sergiu Nicolaescu în 1972, se bazeazã pe proza lui Titus Popovici, “Moartea lui Ipu”.
Schimbarea de titlu a fost decisã de regizorul Bogdan Dumitrescu (regizorul “Thalassa, Thalassa”, premiat la Valladolid ºi Rotterdam în 1995) ºi de cel care va adapta scenariul iniþial, semnat tot de Titus Popovici, Anuºavan Salamanian, cunoscutul inginer de sunet, autor de coloane sonore ºi compozitor. El a semnat ºi scenariile de la “Ciuleandra”, “Ultima noapte de dragoste ºi “Osânda”.
“Aproape sigur, rolul iniþial jucat de Amza Pellea va fi interpretat de Gérard Depardieu”, explicã Doman, care susþine ºi cã Harvey Keitel sau Michele Placido va mai avea un personaj de interpretat în “Condamnat la viaþã”. Publicitate
“Copilul, personajul principal, din cauza lui Depardieu (cu care are destule scene ºi dialoguri - n.r.), va fi probabil francez”, detaliazã Doman; producãtorul a mai declarat cã încã nu a început castingul pentru actorii români, dorind sã aibã întâi numele mari asigurate. Filmãrile vor avea loc în perioada iulie-septembrie 2009.
În cazul în care se va folosi peliculã, directorul de imagine al lungmetrajului va fi Florin Mihãilescu (“Orient Express”, “A 11-a poruncã”), însã producãtorul nu s-a decis încã. “Fiind vorba de multe filmãri care implicã un copil, ar fi poate mai sigur sã tragem cu mai multe camere, caz în care digitalul ar fi de preferat”, spune Doman. Tot potrivit lui, 35% din buget provine de la Centrul Naþional al Cinematografiei, iar restul, din fonduri proprii.
Scenariul iniþial se concentra asupra relaþiei dintre Ipu (Pellea), nebunul satului, ºi un bãiat (Cristian ªofron), care, tarat de pierderea fratelui sãu, se refugiazã într-o lume imaginarã. Acþiunea se petrece într-un sat transilvãnean în ultimele zile ale ocupaþiei germane. Un militar neamþ e ucis, iar localnicii sunt ameninþaþi cu decimarea dacã nu dau în vileag vinovatul. Ipu acceptã sã ia vina asupra lui în schimbul unei parcele de pãmânt ºi a unei înmormântãri luxoase, la a cãrei repetiþii þine sã asiste. Însã nu el, ci finalul ocupaþiei va avea ultimul cuvânt.

mafalda

03 Nov 2008, 10:02

Interesant! Astept cu mare curiozitate sa vad filmul !

Floydman

04 Nov 2008, 01:56

super tare... si eu astept cu interes...

Pashpix

11 Nov 2008, 12:30

Ion Iliescu in campanie electorala pentru Razvan Theodorescu si Sergiu Nicolaescu

de Luminita Parvu (HotNews.ro)

Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu a iesit, duminica dimineata, sa stranga voturi pentru garda veche si colaboratorii din PSD.

Iliescu a facut o plimbare prin parcul Herastrau pentru a promova candidatii pentru sectorul 1. Cum parcul a fost mai mult pustiu din cauza frigului, la pas, Iliescu a depanat amintiri din anii '60-'80 mai mult cu candidatii Razvan Theodorescu, Sergiu Nicolaescu si Adrian Severin. Plimbarea electorala nu a avut prea mare succes - doar cativa pensionari care mergeau grabiti pe aleile pustii au dat mana cu Iliescu si si-au exprimat regretul dupa vremurile trecute.
Fara fastul de campanie cu care ne-a obisnuit PSD, fara tineri care sa imparta sepci, fulare, baloane sau alte materiale de promovare a candidatilor, Ion Iliescu, incadrat de Razvan Theodorescu, Sergiu Nicolaescu, Adrian Severin si conservatorul Marius Marinescu au pornit la strans de voturi prin Sectorul 1. Strategia staff-ului de campanie al celor patru candidati s-a rezumat la a merge cu cativa pasi in fata, abordand putinii pensionari cara au iesit din casa, impartind pliante astfel incat, candidatii sustinuti de Ion Iliescu sa aiba tinte precise.
In parcul Herastrau, Iliescu a depanat aminitri cu cativa pensionari, vechi sustinatori ai partidului si le-a prezentat acestora candidatii.
"Speranta trebuie pastrata intotdeauna, important este ca oamenii sa perceapa evenimentele si sa aleaga. Urmarind asa mersul vietii se poate face asa un bilant cand a fost mai adunata lumea, cand au fost mai asezate lucrurile, pe vremea guvernarii PSD a fost liniste si stabilitate. Acum, oamenii de asta au nevoie de stabilitate, de aceea trebuie sa iesiti la vot. Am iesit la plimbare cu candidatii sa vi-i prezint: domnul Theodorescu si domnul Sergiu Nicolaescu...".

Nimic din fastul de altadata si nimic din masele care se calcau in picioare sa-l vada si sa-i ofere flori lui Ion Iliescu. Doar o doamna care mergea grabita spre casa s-a oprit cateva minute sa-i ofere o floare de liliac si sa-si exprime respectul fata de fostul presedinte al Romaniei.

Led-Ze-Pencil

11 Nov 2008, 12:37

Normal ca era liniste pe vremea PSD-ului. Stiti ce liniste este intr-o casa care tocmai este jefuita? Poti sa auzi si musca.
Dupa aia, cand apar proprietarii, aprind lumina si vad paguba, atunci vin urletele si tipetele si gata, s-a dus linistea.

civica65

16 Nov 2008, 19:22

Am parcurs cat de cat acest topic si nu-mi vine sa cred, pur si simplu mi se pare foarte nedrept ca un om ca Sergiu Nicolaescu sa fie ponegrit in asemenea hal. Oameni buni, omul acesta inseamna enorm pentru cinematografia romaneasca. Putina decenta! Omul acesta a creat filme iubite de toti, bine, mai putin voi, care vad ca spuneti ca tot ce-i "de Nicolaescu" e prost din oficiu.
Sa nu uitam ca filmele sale sunt primele in topurile celor mai vizionate filme romanesti. De ce s-ar intampla acest lucru daca omul nu ar fi apreciat de milioane de romani iubitori de film? Si ma gandesc la productiile recente. Am vizionat la cinematograf atat Orient Expres cat si 15 sau Supravietuitorul. Sali aproape pline. Am cumparat discurile Adevarului cu filmele sale doar pentru ca am avut pile la chiosc! Se dadeau in cateva ore. Cum asa, daca omul e asa cum il improscati voi cu venin?
Sa lasam mania proletara deoparte si sa gandim obiectiv. Omul are merite uriase, chiar daca este evident ca nimeni nu e perfect.
Nu vreau sa creez conflicte inutile spunand ca ceilalti regizori nu sunt si ei valorosi, doar ca imi pare rau sa vad cum mari romani sunt aruncati pur si simplu la gunoi la batranete. Asa suntem noi, nu ne apreciem niciodata valorile. Haideti sa-l reevaluam, de data asta prin criterii obiective!

Pashpix

16 Nov 2008, 19:23

Sergiu Nicolaescu: "Am intrat în Parlament prin Revoluþie"

Agerpres, 16 noiembrie

Regizorul Sergiu Nicolaescu, candidat la Senat din partea Alianþei PSD+PC, a declarat cã a intrat în Parlament prin Revoluþie, iar în ultimii patru ani, când n-a mai fost senator, i-au lipsit acþiunile fãcute pentru populaþie, pentru oamenii care au fãcut Revoluþia.
Intrat în Parlament încã din 1990, regizorul a ocupat funcþia de senator pânã în 2004, când a decis sã nu se mai implice în viaþa legislativã.

Descriind perioada 2004-2008 drept un gest ‘egoist‘, Sergiu Nicolaescu a afirmat cã vrea sã se reîntoarcã în Parlament pentru cã este nevoie de el ºi pentru cã simte cã mai are multe lucruri de fãcut ºi de spus.
El a subliniat cã un politician nu poate fi credibil în ochii alegãtorilor decât prin fapte. Dacã în mandatele trecute de parlamentar, Nicolaescu a ales sã reprezinte Braºovul, Focºaniul sau Aradul, la alegerile din 30 noiembrie el va candida în colegiul 1 din sectorul 1 al Capitalei, zona în care ºi locuieºte. El a susþinut cã existã ºi candidaþi care vor sã intre în legislativ doar din ambiþia de a fi parlamentari.

Led-Ze-Pencil

16 Nov 2008, 19:56

Sa lasam mania proletara deoparte si sa gandim obiectiv. Omul are merite uriase, chiar daca este evident ca nimeni nu e perfect.

... Haideti sa-l reevaluam, de data asta prin criterii obiective!

Proletari din toate tarile, uimiti-va!

@civica
stii cine e in topul celor mai bune vanzari in muzica din romania? guta, regele manelelor. Daca succesul la public egal valoare atunci respect!
cei care vin la filmele lui nici-o-lae-scu sunt cei educati pana in revolutie cu filmele lui, deci proletarii de care vorbesti. Mânia celor de aici e asadar departe de a fi proletara.

hai sa-l reevaluam: in afara filmelor care au rezistat regiei lui prin efortul actorilor, sa zicem Osanda si Atunci i-am condamnat pe toti la moarte, ce alte filme bune mai propui? Alea cu Lascarica?
Da' ai vazut ca daca esti Limba ti se taie nasul, nu? Aviz.

civica65

16 Nov 2008, 20:12

hai sa-l reevaluam: in afara filmelor care au rezistat regiei lui prin efortul actorilor, sa zicem Osanda si Atunci i-am condamnat pe toti la moarte, ce alte filme bune mai propui? Alea cu Lascarica? Da' ai vazut ca daca esti Limba ti se taie nasul, nu? Aviz.

Led-Ze-Pencil

Propun mai multe filme, sortate pe genuri. Umila mea parere e ca sunt foarte reusite. Cele pe care le-ai amintit deja nu le mai scriu, din moment ce chiar si tu le recunosti valoarea.

Filme istorice: Mihai Viteazul, Mircea, Nemuritorii, Noi cei din linia intai, Oglinda
Filme de aventuri: Seria Comisarul, evident
Comedie: Nea Marin Miliardar

Desigur ca nu e suficient criteriul publicului, dar totusi e un argument forte. Te contrazic in privinta publicului filmelor marca Nicolaescu, am vazut numerosi tineri la cinema. Multi tineri au cumparat si discurile de la Adevarul, daca nu crezi verifica mesajele de pe site-ul Filmelor Adevarul.
Tinerii vor sa vada un Comisar, un film istoric regizat de Sergiu Nicolaescu, plus creatiile altor regizori, cum ar fi comediile spumoase marca BD si filmele de aventuri cu Margelatu.

Led-Ze-Pencil

16 Nov 2008, 20:31

Desigur ca nu e suficient criteriul publicului, dar totusi e un argument forte. Te contrazic in privinta publicului filmelor marca Nicolaescu, am vazut numerosi tineri la cinema. Multi tineri au cumparat si discurile de la Adevarul, daca nu crezi verifica mesajele de pe site-ul Filmelor Adevarul.
Tinerii vor sa vada un Comisar, un film istoric regizat de Sergiu Nicolaescu, plus creatiile altor regizori, cum ar fi comediile spumoase marca BD si filmele de aventuri cu Margelatu.

cand nu ai carne macra, mai rozi si cate un ciolan uscat.

civica65

16 Nov 2008, 20:52

astea sunt PRINTRE filmele de referinta ale cinemaului romanesc. e trist ca sunt comparate cu ciolane.

redmen

17 Nov 2008, 00:18

Hmm ... faci reclama la Adevarul bag de seama :lol:

cornel

17 Nov 2008, 15:22

Am auzit ca "maistrul" Sergiu va face un film dupa scenariul de teatru Poker scris de Adrian Lustig. Eu unul am vazut piesa la Teatrul de Comedie si mi-a placut, a fost o comedie acceptabila.
Cred ca va fi primul film regizat de acest monstru al cinematografiei pe care il voi vedea (dupa Nea Marin).

Pashpix

17 Nov 2008, 17:23

filmãrile la "Poker" ar fi trebuit sã aibã loc în luna mai, dar Sergiu nu s-a mai înþeles cu producãtorul, aºa cã nu se ºtie când ºi dacã se mai face. Din câte am citit în presã, omul se concentreazã acum pe "Candele de zãpadã".

civica65

18 Nov 2008, 13:54

va fi un film foarte bun, avand in vedere succesul piesei de teatru si participarea lui Lustig ca scenarist. Ce tot pornim cu prejudecati la adresa dlui. Nicolaescu? Normal ca totul ni se pare prost daca ne gandim din prima ca va fi asa!

Pitbull

18 Nov 2008, 13:58

Nu stie, cä n-are de unde - omul îsi exprimä o dorintä profund sentimentalä, bazatä pe emotii, nu pe ratiune... E evident cä va fi un film foarte slab - si nu din cauza "prejudecätilor" sau a "autosugestiei" noastre - ci pur si simplu pentru cä bietul Sergiu e epuizat, efectiv nu mai are resurse (si nu de azi, de ieri, ci de treizeci si doi de ani!) Iar Lustig nu prea stie sä construiascä scenarii - la "Nuntä mutä" era plin de intentii bune, finalizate doar partial... Asta e, încä un film românesc ratat... N-o sä murim noi din asta, dar päcat de bani, cä nu ne dau afarä din casä.

Pitbull

18 Nov 2008, 14:08

StefanDo

18 Nov 2008, 14:13

hm, eu am auzit ca un actor din piesa, pe care nicolaescu vrea sa-l pastreze si in film, se gandeste serios sa refuze aceasta "onoare"

Pitbull

18 Nov 2008, 14:17

Interesant - dar... oare cine? Dutu si Jorj sunt nedespärtiti de Serj, Val nu refuzä nimic, nici chiar Barne si Daneliuci.... Mai rämân doar fätucile alea, trei pe-un rol... :?

civica65

18 Nov 2008, 14:45

N-are, mä Maffy, nimic! :D Civica85 îl admirä foarte mult pe Sergiu, crede cä ar stäpâni cât de cât meseria, asa cä îsi imagineazä cä Pokerachele are unele sanse infime sä nu iasä la fel de penibil ca toate sergiulismele post-1985... Si s-a exprimat mult mai categoric decât era cazul... Totul e o chestie de semanticä si de verbiaj, n-are nici o legäturä cu profesiunea sau arta filmului.

Da, Pitbull, cam asa e. Doar ca dupa mine filmele lui Sergiu aparute dupa 1985 sunt bunicele, ce-i drept cu cateva exceptii. RECUNOSC, au fost si filme mai bune facute in Romania, cum ar fi cele de Mungiu, Puiu, Caranfil sau Porumboiu.

Punctual, iata ce impresie am:

- Noi, cei din linia 1: nota 8

- François Villon - Poetul vagabond: nota 7

- Mircea: nota 8

- Coroana de foc: nota 6, aici am citit ce-ai spus anterior si ai dreptate, cred si eu ca e sub celelalte istorice.

- Oglinda: nota 8, mai mult pentru acuratetea cu care sunt prezentate faptele

- Punctul Zero: nota 5, e slabutz in comparatie cu celelalte

- Triunghiul Mortii: nota 6, se vede ca e cam lalait, lungit inutil, dialogurile se vede ca sunt scrise de Vadim

- Orient Express: nota 8, e o poveste emotionanta, muzica e bine aleasa

- 15: nota 6, nu mi-au placut decat anumite secventze

- Supravietuitorul: nota 7, mi se pare bunicel, dar ma asteptam la mai mult

StefanDo

18 Nov 2008, 14:46

unu' caruia ii e frica de dialoguri idioate :D

Pashpix

25 Nov 2008, 11:28

:D Sergiu Nicolaescu impotriva tinerei femei politician :D

Ionel Dancu (Romania Libera)

Regizorul Sergiu Nicolaescu, candidat PSD, a criticat sambata femeile tinere acuzandu-le ca se ocupa de cariera politica in loc sa isi asume rolul de mame. Afirmatie taxata pe loc de tinerele candidate.

Intr-un interviu acordat Agerpress, regizorul Sergiu Nicolaescu a criticat "fetele tinere" care-si doresc sa acceada in Parlament. Nicolaescu a tinut sa remarce ca pentru femeile tinere care doresc sa devina senator sau deputat "altceva pe lume nu mai exista, nu au loc sa faca copii, se gandesc sa fie parlamentari, senatori si asa mai departe".
Candidat din partea Aliantei PSD-PC in Colegiul 1 senatorial din Bucuresti, Nicolaescu pledeaza pentru reducerea numarului de femei-politician, dar si pentru ca femeile care ajung sa fie parlamentari sa se apropie serios de varsta senectutii. El spune ca "fara discutie" in politica trebuie sa fie "cateva" femei, dar si acelea sa fie "mai in varsta, nu sa faca cariera politica". "Ma uitam la doamna Clinton in SUA, mi-a stat mintea in loc! Clinton la vremea lui n-a fost un presedinte, daramite nevasta sa", este argumentul suprem aruncat in joc.

In actualul Legislativ, femeile se regasesc doar in proportie de 10%. Deputatul PD-L Raluca Turcan ne-a declarat ca mentalitatea lui Nicolaescu este "invechita", "depasita" si a apreciat ca acesta "nu s-a adaptat, acum exista egalitatea de sanse intre femei si barbati". Unei femei ii este mai greu sa performeze politic deoarece "are de-a face cu unii barbati cu mentalitatea domnului Nicolaescu", ne-a explicat Turcan. Pentru candidata PNL la un post de deputat in Capitala, tanara Alina Gorghiu, cariera politica a unei femei nu este conditionata de copii, iar "politica nu mai este de multa vreme arena exclusiva a barbatilor". Senatorul PC Silvia Ciornei a fost amuzata de afirmatiile regizorului, spunand: "Eu am investit pana acum in cariera politica si nu regret". Ciornei a precizat ca unei femei ii este mai greu decat unui barbat sa obtina acordul partidului pentru o candidatura la Parlament. Candidatul PNL pentru un post de deputat in Braila, Diana Tusa, a apreciat ca trimiterile la "copii si cratita nu il onoreaza deloc" pe Nicolaescu, ea anuntandu-l ca arma femeii in politica este integritatea.

civica65

28 Nov 2008, 19:09

Mi-as bucura sa-l vad pe mos Nicolaescu dat in judecata de ONG-uri feministe pentru discriminare sexuala! Uite cine le acuza pe femei ca nu-si asuma rolul de mame!
El care nu a fost in stare sa fie tata!

Are dreptate! Ajunge cate nesimtite gen Irina Loghin, Elena Udrea, Elena Basescu, Oana Zavoranu polueaza mediul politic!

Cinemania

28 Nov 2008, 23:35

:D Sergiu Nicolaescu impotriva tinerei femei politician :D

Ionel Dancu (Romania Libera)

[i]Regizorul Sergiu Nicolaescu, candidat PSD, a criticat sambata femeile tinere acuzandu-le ca se ocupa de cariera politica in loc sa isi asume rolul de mame.

serge e un fel de mascul feroce :D

Pashpix

29 Nov 2008, 15:18

http://www.politicatv.ro/cat/video/sergiu-nicolaescu-vrea-tot-in-parlament-video/pagina/176/

Iatã un interviu proaspãt dat de Nicolaescu pentru numãrul din decembrie al revistei TANGO.

L-am admirat dintotdeauna, am vazut aproape toate filmele pe care le-a regizat, i-am citit interviurile, l-am urmarit in interventiile televizate. Nu m-am indoit de profesionalismul sau, dar, in acelasi timp, mi l-am imaginat ca pe un om foarte dur. Aveam senzatia ca stiu totul despre el. M-am inselat. Abia dupa acest interviu am realizat, de fapt, ce se ascunde in spatele imaginii sale si am aflat, din povestile sale fascinante, de unde vine izvorul nesecat al inspiratiei celui mai prolific regizor roman, Sergiu Nicolaescu.

Tango: Toata lumea va admira stilul foarte precis de a lucra, vi se spune des ca lucrati ca un neamt. Asa ati fost crescut sau v-ati autoeducat?

Sergiu Nicolaescu: Sigur ca amandoua s-au combinat. Exemplul tatalui meu, pe de-o parte, si propria mea fire, pe de alta parte. Eu sunt pe jumatate machedon, iar ei sunt foarte darji. Cateodata, in sens negativ. De pilda, in perioada legionara, ei au fost foarte implicati. Erau de-a dreptul fanatici. Erau patrioti, dar cauza era negativa. De aceea a si disparut miscarea. Dar asta e o alta poveste.

Tango: Erati la fel de meticulos si in copilarie?

S.N.: Da. De mic copil eram foarte bine organizat. Jocurile mele aveau o istorie, niste reguli pe care le scriam seara, acasa. Niciodata nu stricam vreo jucarie, din contra, le reparam pe ale altora.

Tango: Ati avut o copilarie frumoasa?

S.N.: Am avut o copilarie fantastica. A fost cea mai frumoasa perioada din viata mea. Eu adolescenta nu am avut, dar copilaria a fost de vis. Stateam la Timisoara, pe strada Paris, langa linia tramvaiului 4, iar dincolo de sine era un maidan. Ei, tot terenul acela era domeniul meu. Aveam o gasca de 38-40 de prieteni cu care ne jucam de dimineata pana seara. Si tot ce am trait acolo mi-a influentat existenta ulterioara. Mai toate filmele mele contin cate o frantura din acei ani.

Tango: Stateati de dimineata pana seara afara? Nu erati la scoala?

S.N.: Pe timpul razboiului, scoala se facea doar 3 luni pe an. Si restul de 9 luni eram liberi sa ne jucam.

Tango: Care ar fi primele amintiri pe care le aveti din copilarie?

S.N.: Jocurile teribile. Inca de la Targu-Jiu, unde am stat primii cinci ani de viata. Ne jucam pe malul Jiului. Apoi tata, care era inginer de drumuri si poduri a fost mutat la Timisoara.

Tango: Ce relatie ati avut cu tatal dumneavoastra?

S.N.: Din pacate nu una foarte apropiata. Tata lipsea foarte mult de acasa. Abia prin ’58, cand ne-am mutat in aceeasi cladire, am reusit sa-l cunosc mai bine. Tata muncea foarte mult. Eu cu el seman. Eu tot ce fac, fac prin munca. Munca asidua. De aceea multi ma invidiaza, dar nimeni nu ma imita.

Tango: Banuiesc ca nu intelegeati programul foarte incarcat al tatalui dumneavoastra...

S.N.: Intr-adevar. Mama era o femeie foarte sentimentala si a suferit foarte mult din cauza lipsei tatei de acasa.

Tango: Sa inteleg din tonul vocii dumneavoastra ca legatura cu mama a fost mult mai puternica...

S.N.: Categoric... Am iubit-o enorm. Era o femeie extraordinara. De un patriotism iesit din comun. De cand eram copil de tata, mama ma legana si imi canta cantece patriotice. Azi poate parea o scena stupida. O mama tanara, de 20 si ceva de ani, care-si iubea copilul si tara. Ma bucur enorm ca a apucat sa vada succesul meu in lumea filmului. Si astazi, daca ma duc la cinematograful Patria, o vad pe mama la toate premierele mele, pe acelasi loc, extrem de mandra si fericita.

Tango: Parintii v-au tinut din scurt?

S.N.: Nu. Am avut parte de o libertate totala din partea lor. Tata nici nu a stiut cand am terminat liceul. Ma intreba „dar tu in ce clasa esti?“. Niciodata parintii mei nu au fost la scoala unde invatam. Nu era nevoie. Invatam foarte bine si ei aveau incredere in mine.

Tango: Cum era liceanul Sergiu Nicolaescu?

S.N.: Fiindca traiam momente zbuciumate ale istoriei, nu puteam fi prea calm. I-am admirat si respectat mereu pe nemti, dar, in acelasi timp, ma bateam cu ei. A ramas celebra o bataie intre liceul nostru si cel german. A venit si Antonescu atunci sa potoleasca spiritele. In 1940.

Tango: Dar ce motive aveati sa va bateti cu elevii nemti?

S.N.: Ne era ciuda pe lucrurile pe care le aveau. Ei aveau uniforme, noi nu, ei aveau cursuri de aeromodelism, faceau sport, primeau din Germania tot felul de materiale... Si totul a pornit de la noi: am aruncat cu rosii intr-un grup de la liceul german ca sa le patam uniformele acelea impecabile. Dupa cateva zile m-au prins singur si m-au batut, astfel incat mama nu m-a mai recunoscut. Apoi ne-am luat revansa si ei au venit cu tot liceul peste noi. Dupa incident ne-au inchis liceul si ne-au luat la intrebari, stiau ca eu pornisem totul. Si am fost sincer, le-am spus celor de la Bucuresti care facusera ancheta ca ne era ciuda pe nemti, ca ei aveau uniforme, ca ei aveau conditii... Cand ne-au redeschis liceul aveam si noi uniforme... Oricum, ii admiram foarte tare pentru cat erau de bine organizati. Mult mai tarziu, cand am ajuns in Germania, am observat ca eu devenisem mai neamt decat ei.

Acea perioada a copilariei a fost universitatea mea de cinematografie

Tango: Ati avut o copilarie extrem de activa inteleg...

S.N.: Categoric. Descoperisem, de exemplu, pe dealul de langa noi, o intrare in subteran care ducea la toate cladirile importante din Timisoara. Erau subteranele turcesti. Toate cladirile mari actuale fusesera cladite pe vechile fundatii turcesti. Si noi intram peste tot. In sinagoga, in cazarmi, in alte licee, peste tot. Eram exploratori. Mai mult, am descoperit ca reteaua de subterana trece pe sub Bega si ducea la Lugoj, la 50 de kilometri distanta de Timisoara. Era o subterana in care puteai sa mergi calare. Dar erau si parti surpate, in care se putea inainta numai pe burta. Ne taram centimetru cu centimetru, cu lumanari aprinse pentru a verifica cantitatea de oxigen.

Tango: Dar nu era extrem de periculos? Cati ani aveati?

S.N.: Eu 8-9 ani, dar aveam si pusti de 4-5 ani cu noi. Odata ni s-a intamplat ceva destul de grav. Cum inaintam noi pe burta, la un moment dat s-a stins lumanarea. Si am dat retragerea. Din pacate, in coada era un copil de 5 ani care nu stia cum sa se mai intoarca. Am inceput sa-i descriu fiecare miscare pe care o are de facut, dar nu era usor. Ba mai adormeam din lipsa de aer, ba ne mai trezeam si continuam, iar adormeam. Am reusit sa iesim abia dupa doua zile in care nu am mancat, nu am baut. La gura de intrare erau adunati pompieri, politisti, parintii mai mult morti decat vii, de ingrijorare... Nu mai sperau sa ne gaseasca teferi... Si chiar am fost la un pas de moarte.

Tango: Ati mai avut si alte patanii?

S.N.: Oho... De pilda, tot cu prietenii mei obisnuiam sa furam. Ce? Obuze. Arme. Uniforme. Dadeam cu ciocanul si scoteam din obuz praful de pusca. Erau ca niste macaroane carora le dadeam foc in mijlocul strazii, in spatele fetelor. Iar cu armele furate trageam. Nimeni nu ne intreba nimic, nimeni nu ne-a prins niciodata. Apoi mergeam in groapa de gunoi, tot in cautare de obiecte speciale. Filmarile mele prin gropile de gunoi ale Bucurestiului de acolo s-au inspirat.

Tango: Dar ce cautati dumneavoastra acolo?

S.N.: Noi cautam cauciuc sa facem prastii. Si apoi vara plecam in munti, cate 2- 3 luni. Tot asa, pe la 10-11 ani. Ne luam de acasa provizii si cand se terminau mai impuscam cate un animal, il pregateam la foc... era senzational. Iar cand ploua, ii adunam pe toti in jurul meu si le povesteam aventurile mele fantastice din primul razboi mondial. Pure fictiuni, evident. Dar asa mi-am antrenat imaginatia. Pe baza unor evenimente reale. Imi place sa spun ca acea perioada a fost universitatea mea de cinematografie.

Tango: Desi nu erati nici la liceu...

S.N.: Eu am terminat liceul in doi ani. Am facut de doua ori doua clase intr-un an. Am terminat liceul la 16 ani, am dat la trei facultati, am intrat la toate trei, dar am plecat la marina. Visul meu a fost intotdeauna sa fiu ofiter de marina. Stiam pe dinafara toate navele de razboi, cu date precise, numar de tunuri, de ofiteri. Am intrat primul pe toate unitatile militare. Dar pe 5 ianuarie 1948 l-au arestat pe tata si m-am reformat de la Marina, dupa nici doi ani de scoala. A trebuit sa ma angajez ca muncitor ca sa intretin casa. In toamna aceluiasi an am intrat la Politehnica. Vroiam sa-mi continui studiile, chiar daca lucram in fabrica si faceam sport de performanta. Am trait clipe grele, si la marina si dupa aceea. Tot ce era mai prost in acea perioada am trait eu. Acum, privind in urma, nu-mi vine sa cred prin ce am trecut.

Tango: Dar de ce ati vrut sa terminati liceul mai repede?

S.N.: Ma simteam prea matur ca sa mai stau pe bancile scolii. Aveam deja experienta eliberarii orasului. M-am implicat in asediul si eliberarea Timisoarei..

Tango: Cum? Ce ati facut?

S.N.: Nu vreau sa spun mai multe. Nu am vorbit niciodata nici de asta, nici de copilaria mea, pentru ca astazi astfel de intamplari pot parea absurde, pot parea mincinoase. Nu stiu nici macar daca sunt interesante pentru cineva. Doar in filmele mele se intalnesc experientele mele de atunci. In „Duelul“, de exemplu, am „inventat“ o banda de copii exact ca banda mea. Cu tot cu subsolurile noastre.

De trei ori am dus revolverul la tampla si am apasat pe tragaci

Tango: Apropo de filme. Va duceati la cinematograf in copilarie ?

S.N.: Enorm de mult. Furam de acasa o sticla de cognac, de lichior, ii dadeam celui de la intrare si ma lasa toata ziua in cinematograf. Vedeam o pelicula de 4-5 ori la rand. Chiar cand inca nu stiam carte. Ma rugam de cate cineva mai amabil sa-mi citeasca subtitrarea. Si daca ma intreba cineva cum e un anumit film, calculam cate zile m-am gandit eu la acel film. Daca ma gandeam 3-4 zile, era bun. Daca ma gandeam mai mult de o saptamana, era exceptional. Daca in clipa cand ieseam de la cinema deja ma gandeam la altceva, era clar. Pana azi tot asa clasific peliculele pe care le vad.

Tango: Totusi, de ce nu vreti sa povestiti tot ce vi s-a intamplat? Multe lucruri le treceti sub tacere.

S.N.: Am trait din plin istoria. Dar, din pacate, am vazut ca e neinteresant astazi. Spun doar ca nu am avut adolescenta. Am intrat direct din copilarie in maturitate. Dur de tot. Scoala razboiului este extrem de nemiloasa.

Tango: Si ce lasa in urma?

S.N.: O indiferenta totala fata de viata. Cel putin mie asa mi-a lasat. Eu aveam de mic un revolver in casa, de care mama stia. Si de trei ori l-am luat si «m-am jucat» cu el. Adica de trei ori l-am dus la tampla si am apasat pe tragaci. Atatea parale dadeam pe viata mea. Va suna cunoscuta tema din «Supravietuitorul»? Teoretic, nu aveam niciun motiv sa o fac, dar aveam o lehamite fata de tot. Nu ma gandeam nici la mama, nici la nimic.

Tango: Atunci de ce nu ati mers pana la capat?

S.N.: Am considerat ca asa mi-a fost destinul. Ca, poate, am un scop de atins in viata. Si mi-am propus teluri. Pe care le-am indeplinit intotdeauna. Si apoi mi-am descoperit marea dragoste. Cinematografia. Si acum mai vreau sa fac filme. Nu mi-e frica de moarte, dar as vrea sa mai traiesc sa fac cateva filme. Desi nu mai sunt acelasi...

Tango: Ce vreti sa spuneti?

S.N.: Pana in ianuarie 2008, pana sa am accidentul acela stupid, ma simteam extraordinar de tanar, aveam aceeasi putere ca la 30-40 de ani, nu era nicio diferenta. Am trait mereu in lumea mea, a filmului, si nu aveam varsta. Dar in decembrie 2007 am cazut pe scari, mi-am spart capul si de la un hematom am ajuns sa ma opereze pe creier de doua ori. Si am revenit la stadiul de copil mic. Am luat totul de la zero. Am invatat sa merg din nou, sa vorbesc din nou, imi repetam in cap „Desteapta-te, romane“ si ma chinuiam sa-l recit, ma gandeam la colegii mei de regie si asa am pronuntat primele nume: Blaier, Pita, Mihu... La 78 de ani am invatat sa scriu din nou... nu mai stiam nimic... era o senzatie cumplita. Am avut o doctorita extraordinara la spitalul Elias, doamna Dimulescu, care a fost foarte atenta cu mine. Dar totul a depins de vointa mea. Si am luat recuperarea ca pe o alta munca. Trei luni de zile de munca asidua. Gimnastica fizica si gimnastica mintii. Le fac si azi, zilnic. Medicii nu au crezut nicio clipa ca imi voi mai reveni. Inainte de prima operatie eu eram complet paralizat...

Tango: Ati luat acest episod ca pe o incercare data de „sus“?

S.N.: Daca a fost mana lui Dumnezeu, a fost rau cu mine. Nu meritam aceasta ultima «surpriza». Nu am tradat pe nimeni, nu am facut niciodata nimic urat. Am avut o repulsie pentru rau, pentru urat. Mi-a placut intotdeauna frumosul, mi-am propus mereu sa traiesc fara sa deranjez pe nimeni. Dar acum m-am schimbat. Nu mai am rabdare, sunt tot timpul nervos...

Eu am facut Revolutia!

Tango: Poate si politica va face mai nervos...

S.N.: Hai sa clarificam. Eu n-am intrat in politica. Eu am facut Revolutia. Eu am actionat. Nu stateam ascuns, eu am iesit pe strazi de pe 19 decembrie pana in ianuarie. Pe 22 decembrie as fi putut prelua puterea, cand la Comitetul Central, la balcon, a luat cuvantul Verdet si toata lumea l-a huiduit. A luat microfonul Iliescu si li s-a adresat cu „dragi tovarasi“. Au inceput sa strige „jos comunistii“. Le-am vorbit eu. Am spus „sunt Sergiu Nicolaescu“. In clipa aceea, 400.000 de oameni au strigat in cor numele meu „Sergiu, Sergiu“. A fost un sentiment fantastic, cu siguranta cel mai emotionant moment din viata mea. Le-am spus, insa, sa nu mai strige niciodata numele nimanui, ci al tarii. Si au strigat Romania. Apoi i-am dat cuvantul lui Iliescu. Am crezut ca e mai bine sa las politicienii sa conduca Romania. Eu am vrut doar sa fiu ascultat pe problemele culturale. Poate am gresit. Mai ales ca in final, nici la cultura, nici macar la capitolul cinematografie nu m-au luat in seama.

Tango: Cu dumneavoastra presedinte, poate ca n-ar fi fost asa haos...

S.N.: Asta cu siguranta. Dar, vezi, eu nu vroiam sa am puterea. Stiam de la tata ca fiecare trebuie sa faca ceea ce stie mai bine. Iar eu eram regizor si vroiam sa fac filme. Tata lua mereu lucrurile asa cum veneau, nu a regretat niciodata nimic, nici ce a pierdut, nici ce i-au luat. Nu a facut niciodata cerere de retrocedare a proprietatilor luate de comunisti. Ca atare, nu mi-a lasat nimic. Tot ce am de la el e un cavou la Targu Jiu. Mi-a spus mereu: „Mai baiete, daca vrei sa ai ceva, fa-ti singur“. Desi a fost un om bogat.

Tango: Dar de ce a fost arestat tatal dumneavoastra?

S.N.: A fost inchis timp de 7 ani, a muncit la Canal. I s-a inventat ceva, dar adevaratul motiv a fost ca el a fost prezent la plecarea regelui din tara, de la Savarsin. Mai mult, trebuia sa plece cu el. Dar nu a putut sa-si lase familia aici, fiindca mama nu vroia sa merga, iar pe mine nu m-a lasat sa ma duc cu el. Atat stiu de acel episod, altceva nu mi-a povestit. In general, nu-mi povestea si nu ma invata nimic.

Tango: Ati participat activ la Revolutie. Dar ati fost vreodata tentat sa initiati o revolta?

S.N.: Nu. Stiam ca urma sa fie o revolutie. Eu din ‘78 aveam 2 arme in casa. Le-am cumparat si nu le-am declarat. In decembrie 1989 le-am luat si le-am aruncat in curtea ambasadei Germaniei. Mi-era frica sa nu le gaseasca cineva acasa si sa o aresteze pe sotia mea. Oricum, nu mai contau la Revolutie. Erau importante daca reuseam sa fac ceva inainte.

Tango: V-ati gandit la o posibilitate de a-l anihila pe Ceausescu?

S.N.: Teoretic, da. Imi luasem o pusca cu luneta si amortizor. Nu imi inchipuiam neaparat ca am sa pot eu sa-l omor pe Ceausescu. Dar arma aceea reprezenta o speranta. O posibilitate. Dar ca sa fiu sincer, eu nu sunt un om violent. Urasc vanatoarea, o detest. Nu inteleg de ce se omoara acele animale, acele pasari. Dar revenind, nu sunt un om politic. Sunt un om de stanga, dar nu un comunist. Sunt in acelasi timp un om de dreapta, dar nu un bogatas. Imi plac lucrurile juste si nu pot sa accept compromisurile.

N-am avut conducatorii de care aveam nevoie

Tango: Si atunci de ce nu dati cu ei de pamant?

S.N.: Eu dau cu ei de pamant, nu-i iert niciodata. Doar ca ma intristeaza ce vad. Traim acum cea mai cumplita perioada de dupa comunism, un haos total. O gramada de jigodii sunt bagate in politica... Ridicola perioada! O detest. Imi pare rau ca mai traiesc ca sa vad asa ceva. Nu pentru asta am facut noi Revolutia, nu pentru ei. Toate lucrurile au luat o intorsatura sinistra...

Tango: De ce?

S.N.: N-am avut conducatorii de care aveam nevoie. Exista oameni cu calitati, dar nu au ajuns in politica. Noi aveam nevoie de un om care sa faca ordine. Eram o tara proaspata, eram atat de curati, aveam o sansa extraordinara, dar haosul a pus stapanire pe tara.

Tango: Acum se mai poate face ceva?

S.N.: Fiecare ar trebui sa-si faca meseria bine. Eu mi-am facut datoria. Pe fiecare film de-al meu mi-am scos banii si am mai platit alte 30. Ar trebui sa mai fie si altii care sa faca asta. Si avem cativa regizori tineri foarte buni.

Tango: Dar de ce credeti ca s-a nascut acel razboi impotriva dumneavoastra?

S.N.: Nu a fost niciun razboi, niciun conflict. A fost ceva zgomot facut de cei care au avut interes sa iasa in fata.

Tango: Ce ne spuneti despre „Carol“, urmatorul dumneavoastra proiect?

S.N.: Intr-o zi, Sorin Vantu m-a chemat la el si mi-a spus ca imi da un milion de euro ca sa fac 10 documentare istorice si inca un milion pentru orice film al meu. In doua saptamani, cu ajutorul unor istorici, i-am pregatit 10 subiecte, printre care si Carol. Nu l-am mai gasit pe Vantu, asa ca am prezentat proiectele unui om de-al lui de incredere. Iar acesta a inceput sa dea din colt in colt, „sa vedem de unde facem rost de bani“. De atunci nu am mai auzit nimic de la ei. Insa eu ma indragostisem prea mult de proiectul «Carol» ca sa-l abandonez. Asa ca l-am facut cu Media Pro.

Tango: Care este cel mai mare of al vietii dumneavoastra?

S.N.: Cel legat de filmul „Mihai Viteazul“. Negocierile cu Columbia Pictures erau facute, batusem palma pe o distributie fabuloasa, cu Orson Welles, Charlton Heston, Richard Burton, Elisabeth Taylor si eram in avion sa semnez contractul, cand Ceausescu s-a sucit, a hotarat ca vrea productie 100% romaneasca si mi-a oprit avionul pe pista. Ulterior, Titus Popovici (bunul meu prieten, scenaristul care m-a adus pe mine in cinematografie) mi-a spus ca Mircea Albulescu i-ar fi trimis o scrisoare lui Ceausescu. Adevarul era ca insusi Titus, speriat de posibilitatea de a fi sarit din schema filmului, daca cei de la Columbia ar fi venit cu scenaristii lor, a scris acea scrisoare in care recomanda neimplicarea americanilor. Ar fi fost filmul cu cel mai mare buget din istorie, aveam la dispozitie 4 milioane de dolari, pe langa onorariul actorilor...

Acum sunt cu Dana, o fata cu 46 de ani mai tanara

Tango: Haideti sa ne intoarcem la lucruri frumoase. Cand v-ati indragostit prima oara?

S.N.: La gradinita. Aveam doua iubite. Una avea mainile calde si una mainile reci. Ce sa zic, mi-au placut fetele.

Tango: Dar despre familie ce ne spuneti?

S.N.: Acum sunt casatorit pentru a treia oara. Prima oara a durat cateva luni, a doua oara 10 ani. Asta pentru ca lucram impreuna. Ea facea costumele. Meritul ei este ca nu a confundat niciodata viata particulara cu platoul de filmare. Acolo eu eram regizorul, acasa ea conducea totul. Acum sunt cu Dana, o fata cu 46 de ani mai tanara.

Tango: Nu regretati ca nu aveti copii?

S.N.: Enorm. Ca nu am copii, ca nu am nepoti. Sau, cel putin, nu ii stiu. A fost la un moment dat o fata foarte frumoasa, Roxana o chema, proaspat casatorita. Mi-a facut curte. Am trait impreuna o perioada, evident, doar ca amanti, si apoi a disparut. Am cautat-o peste tot. Nimic. Am aflat ulterior ca a plecat din tara si ca a nascut. Planul ei a fost sa faca un copil cu mine, (fara falsa modestie, atunci eram frumos) si sa il creasca cu sotul ei. I-am respectat alegerea, intr-un fel m-a flatat, dar m-a si durut. Nu l-am cautat, insa, niciodata, n-am vrut sa distrug viata nimanui. Iar acum e prea tarziu, n-as mai putea recupera nimic.

Tango: Nu e tarziu sa aveti acum copii. V-ati casatorit de curand...

S.N.: Sunt prea in varsta. Risc sa nu iasa copilul normal.

Tango: Pana de curand spuneati ca nu va veti mai casatori. Ce s-a schimbat?

S.N.: Dana m-a schimbat. E meritul ei. Am petrecut 14 ani extrem de frumosi impreuna. Si repet, e numai meritul ei. Eu cred ca femeia este cea care dicteaza intr-o relatie. Si bune si rele.

Tango: Inainte de aceasta relatie, credeati ca poate functiona un cuplu cu o asa mare diferenta de varsta?

S.N.: Nu, nici acum nu cred. Sunt doar putine exceptii. In cazul nostru, pana acum nu am simtit niciodata diferenta de varsta. Sunt totusi 46 de ani. Dar eu m-am simtit mereu tanar. Si ea m-a facut sa ma simt asa. Dar asta nu se poate la infinit. Varsta isi spune, pana la urma, cuvantul. Uneori ma simt vinovat fata de ea, avea si ea dreptul la o familie, la viata normala.

Tango: Dar poate pentru ea normalitatea sunteti dumneavoastra...

S.N.: Da, asa ma face sa simt...

Tango: O ultima intrebare: ce inseamna femeia pentru dumneavoastra?

S.N.: Mama.

Led-Ze-Pencil

29 Nov 2008, 18:13

Acum sunt cu Dana, o fata cu 46 de ani mai tanara

Acum inteleg numele topicului "Tunarul nr 1 al filmului romanesc".

Pashpix

29 Nov 2008, 18:30

Nicolaescu, talpã la Depardieu

Celebrul actor francez va juca în „Condamnat la viaþã”, un remake al peliculei „Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte” de Sergiu Nicolaescu. Românul afirmã cã nu va permite ca sã se facã noul lungmetraj.

„O sã fiu împotriva acestui remake, ideea eu i-am dat-o lui Titus Popovici pentru nuvela «Moartea lui Ipu», ceea ce mi-a confirmat în scris dupã ce a apãrut nuvela. Nu mi-a pãrut rãu cã i-am dat-o. Eu scot documentul ºi gata, nu se mai face filmul”, susþine regizorul Sergiu Nicolaescu. „Nu se poate sã vinã cineva, sã îmi facã cineva praf ideea. Eram la Paris pe malul Senei într-un bar când i-am povestit lui Titus Popovici subiectul. El m-a întrebat dacã îi dau voie sã scrie o carte pe aceastã temã, spunându-mi: «Am sã scriu cã e dupã ideea ta». Eu i-am replicat cã nu e nevoie, cã e suficient sã scrie «Dedic aceastã carte lui Sergiu Nicolaescu»“, îºi aminteºte cineastul. „Adaptarea cinematograficã a nuvelei (scenariul filmului «Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte» - n.r.) eu am fãcut-o, am încã manuscrisul, dar a semnat-o Titus Popovici. Eu nu puteam sã ridic banii potrivit legii care stipula cã regizorul nu poate fi ºi scenarist, aºa cã l-am trecut pe el. Mi se pare culmea (remake-ul filmului «Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte» - n.r.) mai ales cã Salamanian ºtia cã e ideea mea”, subliniazã Sergiu Nicolaescu.

„Este, probabil, primul remake al unui film românesc”, a declarat Giuliano Doman, producãtor la Tandem Films, despre pelicula „Condamnat la viaþã”. ªi aceasta, ca ºi iniþiala „Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte”, regizatã de Sergiu Nicolaescu în 1972, se bazeazã pe proza lui Titus Popovici, „Moartea lui Ipu”.
Schimbarea de titlu a fost decisã de regizorul Bogdan Dumitrescu (regizorul „Thalassa, Thalassa”, premiat la Valladolid ºi Rotterdam în 1995) ºi de cel care va adapta scenariul iniþial, semnat tot de Titus Popovici, Anuºavan Salamanian, cunoscutul inginer de sunet, autor de coloane sonore ºi compozitor. El a semnat ºi scenariile de la „Ciuleandra”, „Ultima noapte de dragoste“ ºi „Osânda”.
„Aproape sigur, rolul iniþial jucat de Amza Pellea va fi interpretat de Gérard Depardieu”, explicã Doman, care susþine ºi cã Harvey Keitel sau Michele Placido va mai avea un personaj de interpretat în „Condamnat la viaþã”. „Copilul, personajul principal, din cauza lui Depardieu (cu care are destule scene ºi dialoguri - n.r.), va fi probabil francez”, detaliazã Doman; producãtorul a mai declarat cã încã nu a început castingul pentru actorii români, dorind sã aibã întâi numele mari asigurate. Filmãrile vor avea loc în perioada iulie-septembrie 2009. În cazul în care se va folosi peliculã, directorul de imagine al lungmetrajului va fi Florin Mihãilescu („Orient Express”, „A 11-a poruncã”), însã producãtorul nu s-a decis încã. „Fiind vorba de multe filmãri care implicã un copil, ar fi poate mai sigur sã tragem cu mai multe camere, caz în care digitalul ar fi de preferat”, spune Doman. Tot potrivit lui, 35% din buget provine de la Centrul Naþional al Cinematografiei, iar restul, din fonduri proprii.

Scenariul iniþial se concentra asupra relaþiei dintre Ipu (Pellea), nebunul satului, ºi un bãiat (Cristian ªofron), care, afectat de pierderea fratelui sãu, se refugiazã într-o lume imaginarã. Acþiunea se petrece într-un sat transilvãnean în ultimele zile ale ocupaþiei germane. Un militar neamþ e ucis, iar localnicii sunt ameninþaþi cu decimarea dacã nu dau în vileag vinovatul. Ipu acceptã sã ia vina asupra lui în schimbul unei parcele de pãmânt ºi al unei înmormântãri luxoase, la ale cãrei repetiþii þine sã asiste. Însã nu el, ci finalul ocupaþiei va avea ultimul cuvânt.

Led-Ze-Pencil

29 Nov 2008, 18:37

Da, subiectul e tare si, daca nu ma insel, e dinainte de Magicianul lui Fowles cu repetitia inmormantarii.
In rest, tunarul trage in porumb, ca de obicei.

Pitbull

29 Nov 2008, 20:34

Acum sunt cu Dana, o fata cu 46 de ani mai tanara

Acum inteleg numele topicului "Tunarul nr 1 al filmului romanesc".
Nu, cä Dana e mai tanara ("tânãrã"), nu mai "tunarã".

Acþiunea se petrece într-un sat transilvãnean în ultimele zile ale ocupatieii germane.
Ce-au cãpiat? :w00t: "Ocupaþie" germanã la noi???

În rest, apropo de copirait, documentele vorbeºte. Si cum crez cãci ele nu se ezistã, prevãz cã filmule se poate face liºtinit.

Pashpix

30 Nov 2008, 13:18

Sergiu Nicolaescu doreºte un Parlament care sã munceascã

Regizorul Sergiu Nicolaescu a votat duminicã, la Liceul Ion Neculce din Bucureºti, pentru un Parlament care sã munceascã mai mult pentru viitorul românilor. ‘Doresc munca. Am votat pentru o viaþã mai bunã’, a declarat, pentru AGERPRES, Nicolaescu, care candideazã în colegiul 1 Senat. Pentru îndrãgitul cineast, sistemul de vot uninominal reprezintã un progres pentru democraþie. ‘În ceea ce priveºte rezultatele (n.r. - votului uninominal), nu spun nimic’, a adãugat el.
Apariþia ‘Comisarului Moldovan’ i-a fãcut iniþial pe cei din comisia de votare aproape sã uite cã acesta trebuie înscris pe o listã suplimentarã. Atât cei care votau, cât ºi membri ai staff-ului secþiei de votare l-au rugat pe cunoscutul regizor sã le ofere autografe.

civica65

30 Nov 2008, 17:16

Decat cu Iliescu sau Constantinescu, cred ca mult mai bine era cu Nicolaescu presedinte!

Pitbull

30 Nov 2008, 17:19

Ei, lasä, cä si Geo Saizescu ar fi mers! :D

Led-Ze-Pencil

30 Nov 2008, 17:46

Decat cu Iliescu sau Constantinescu, cred ca mult mai bine era cu Nicolaescu presedinte!

Dar si americanii astia! Decat cu Bush sau Obama, de ce nu ni l-or fi cerut pe dom' Miclovan? Rezolvau cu razboaiele imediat, cu coruptia, cu regimul armelor.

Sau Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei? Hm! De unde? N-ar merge mai mult un Supravietuitor?

Pitbull

30 Nov 2008, 17:58

Da, si sä le punä imn national "Zaraza", în loc de "Stars Spangled Banner"!

Mai bine-l luau pe Selim Pasa, c-atunci se linisteau si Al-Qaeda si-i läsau în pace. In plus, se-nfuriau evreii, Lustig îi reträgea scenariul, si scäpam si noi färä nenorocirea de "Poker".

Pashpix

01 Dec 2008, 16:04

Deocamdatã, Sergiu Nicolaescu n-a reuºit sã intre în Senat, aºteaptã redistribuirea mandatelor la nivel naþional.
REZULTATE Colegiul 1, Senat, Bucureºti: Cornelia Cazacu (PD-L) - 39,30%, Sergiu Nicolaescu (PSD+PC) - 30,79%, Arin Avramescu (PNL) - 21,04%.

Acelaºi lucru ºi pentru actorul Tudorel Filimon.

REZULTATE Colegiul 6, Camera Deputaþilor, Bucureºti : Rodica Nassar (PSD+PC) 39,81 %, Tudorel Filimon (PD-L) 32,02%, Florin Melciu (PNL) 10,83% .

Pitbull

01 Dec 2008, 16:13

Ca sä nu mai zicem de bietul meu Dichi...
Adio, pensie de senator! :(( :(( :((

Pashpix

02 Dec 2008, 14:50

Ca sä nu mai zicem de bietul meu Dichi...
Adio, pensie de senator! :(( :(( :((

Adevãrat. Dichiseanu a adunat...numai 670 de voturi, trecând peste faptul cã a candidat pentru PNG-CD. Nici actorul Tudorel Filimon n-a avut mai mult noroc, deºi a fost votat de 7.070 alegãtori.
UPDATE Deºi dimineaþã era anunþat în afara legislativului, Sergiu Nicolaescu a intrat în Parlament în urma redistribuirii, graþie celor 12.728 de voturi adunate!

Daniela Popa ºi Sergiu Nicolaescu devin oficial parlamentari de Bucureºti dupã redistribuire

Alianþa PSD+PC a primit, la a doua etapã a redistriburii, mandatul de senator ºi pe cel de deputat, rãmase nealocate dupã prima etapã, în Parlament intrând Daniela Popa -deputat- ºi Sergiu Nicolaescu -senator. Preºedintele BEM Alin Viºan a declarat cã cele douã mandate revin Alianþei PSD+PC ºi astfel au primit mandate de parlamentari Sergiu Nicolaescu în Colegiul 1 Senat ºi Daniela Popa, Colegiul 19 la Camera Deputaþilor. În prima etapã de redistribuire, PD-L a obþinut cele mai multe mandate în Municipiul Bucureºti, adicã 5 la Senat ºi 12 la Camera Deputaþilor, fiind urmat de Alianþa PSD+PC cu 4 mandate la Senat ºi 10 la Camera Deputaþilor ºi de PNL cu 2 mandate la Senat ºi 5 la Camera deputaþior, iar UDMR nu a obþinut niciun mandat, a anunþat BEM.
Dupã ultima redistribuire PD-L are 12 mandate de deputat ºi 5 de senator, PSD+PC are 11 deputaþi ºi 5 senatori, iar PNL rãmâne cu 2 senatori ºi 5 deputaþi, în Bucureºti.

civica65

03 Dec 2008, 19:36

Sa speram ca domnul Sergiu Nicolaescu va reusi, ca unic reprezentant al cinematografiei in noul legislativ, sa rezolve problema cinematografelor transformate in cluburi sau baruri. Poate va reusi sa obtina mai multe finantari de la stat pentru filmul romanesc.

http://www.jurnalul.ro/articole/121581/sergiu-nicolaescu-raspunde

Led-Ze-Pencil

03 Dec 2008, 21:54

zice si lucruri interesante domnul Micloldovan acolo, nu inteleg de ce nu citezi:

"Sã aruncãm o privire asupra producþiilor de filme româneºti din 1960 ºi pânã astãzi:

Filme româneºti cu peste 10 milioane de spectatori (7): Sergiu Nicolaescu (3); Mircea Drãgan (2); Lucian Bratu (1); Geo Saizescu (1) ...

Filme româneºti cu peste 5 milioane de spectatori (31): Sergiu Nicolaescu (5); Dinu Cocea (4); Mircea Drãgan (3); Doru Nãstase (3) ...

Filme româneºti cu peste 4 milioane de spectatori (12): Doru Nãstase (2); Victor Iliu; Dinu Cocea; Sergiu Nicolaescu; Mircea Mureºan; Mircea Moldovan; Liviu Ciulei; Gheorghe Vitanidis; Geo Saizescu (câte 1 film) ...

Filme româneºti cu peste 1 milion de spectatori - din 1990 ºi pânã în 2006 inclusiv (3): Mircea Mureºan (2); Nicolae Corjos (1) ...

Filme româneºti cu peste 500.000 de spectatori - din 1990 ºi pânã în 2006 inclusiv (4): Florin Codre; Sergiu Nicolaescu; Lucian Pintilie ...

Filme româneºti cu peste 100.000 de spectatori - din 1990 ºi pânã în 2006 inclusiv (17):
Mircea Daneliuc (3); Sergiu Nicolaescu (2); Nae Caranfil, Dan Piþa, Andrei Blaier, Lucian Pintilie, Cristina Nichituº, Radu Muntean (câte 1 film) ...

În anul 2000 nu a avut loc premiera niciunui film, doar o relansare a filmului „Mihai Viteazul” (40.000 spectatori).

Anul 2001: relansãri ale filmelor „Moromeþii” ºi „Baltagul” cu peste 40.000 de spectatori.

În 2002 se remarcã regizorii Nae Caranfil, Cristian Mungiu ºi Radu Muntean, cu filme ce au înregistrat peste 50.000 de spectatori.

Filme româneºti cu peste 50.000 de spectatori - din 2003 inclusiv ºi pânã în 2007 (9): Cristian Mungiu (premiat la Cannes cu Palme d’Or) ºi Sergiu Nicolaescu („Orient Express”).

Din 2003, anul cu cele mai scãzut numãr de spectatori (5 filme cu 22.000 de spectatori), intrãm în cea mai neagrã groapã, de unde în anii urmãtori cifra maximã de spectatori este 50.000. Este o crizã maximã pe care nu reuºim s-o depãºim nici mãcar cu un film ce a câºtigat Palme d’Or la Cannes (2007).

În ce priveºte participarea la festivaluri, situaþia se prezintã astfel:

12 regizori au participat la 382 de festivaluri; e drept cã festivalurile sunt fãcute pentru a fi onorate cu filme, dar parcã totuºi e prea mult; un singur regizor a fost la 107 festivaluri cu 3 filme; altul, cu un singur film, participã timp de 6 ani la 36 de festivaluri; filmul „Marele jaf comunist” participã la 22 de festivaluri pentru 3 premii, iar „Legãturi bolnãvicioase” la 31 de festivaluri pentru 2 premii.

S-a luat ºi marele premiu Palme d’Or (Cannes), ceea ce reprezintã o mare realizare. Felicitãri d-lui Cristian Mungiu ºi cinematografiei româneºti.

Nu putem înþelege de ce un film al lui Hanno Hofer colindã pe la 23 de festivaluri, în 5 ani consecutivi, pentru 2 premii. Este o situaþie care trebuie studiatã ºi îndreptatã.

E drept cã existã o explicaþie: selecþiile la festivaluri conteazã la punctajul ce se obþine la concursul de scenarii. O fi numai asta explicaþia sau criteriul e greºit pus de cãtre C.N.C.? "

pai de, in vremea comunista la ce sa se uite oamenii? La vitrinele cu pesti de sticla? Normal ca mergeau cu milioanele la cinema.

Pashpix

05 Dec 2008, 15:37

Keo: „Aºtept o provocare de la Sergiu Nicolaescu”

Ioana Nechifor, Ring
Sãrbãtorile se apropie, iar vedetele deja s-au apucat sã-i scrie lui Moº Crãciun. Cântãreþul Cosmin Mustaþã, cunoscut publicului sub numele de scenã Keo, are o mare rugãminte la Moºu’: îºi doreºte sã joace într-un film regizat de maestrul Sergiu Nicolaescu. Deºi telenovelele sunt încã pe „val”, vedetele înghesuindu-se în distribuþia unor astfel de producþii, Keo nu se regãseºte printre acestea. Solistul ar vrea sã-ºi încerce aptitudinile actoriceºti, dar nu în orice gen de film. El ar accepta cu plãcere un rol într-o producþie semnatã de Sergiu Nicolaescu. „N-am nimic cu actorii care joacã în telenovele, dar pe mine nu mã caracterizeazã”, a declarat artistul. „Ar fi o mare provocare pentru mine sã joc într-un film al lui Sergiu Nicolaescu, recunosc cã asta m-ar încânta”, a mãrturisit Keo.

Pashpix

15 Dec 2008, 14:17

Sergiu Nicolaescu: "Lumea vedetelor este oribila"

Regizorul Sergiu Nicolaescu sustine ca lumea vedetelor din Romania nu ii poate oferi subiecte pentru un eventual film. Motivul? "Aceasta lume este una oribila si nu vreau sa vorbesc despre asta", a spus Sergiu Nicolaescu in timpul emisiunii Agentul VIP de la Antena 2.

"OBIECTIV: UN FILM PE AN"

Intrat din nou in peisajul politic, Sergiu Nicolaescu nu renunta la cariera de film. "Sigur voi avea timp sa fac un film pe an. Acum se fac filme cu 13-20 de miliarde. De groaza! Nu se mai pot face filme cum faceam eu pe vremuri", a adaugat Sergiu Nicolaescu. Celebrul regizor, care are la activ 60 de filme romanesti si 27 straine, pregateste in acest moment lansarea docu-dramei "Carol I", ce prezinta ultimele zile din viata monarhului.
In acest film, pe langa scenele turnate in acest an, Sergiu Nicolaescu va folosi si scene filmate in 1977 pentru productia "Pentru patrie". "Am si secvente din 1977, cu filmari realizate in alte conditii. In 1977, am avut niste filmari si lupte fantastice. Si acum ma minunez cum le-am facut", a mai spus celebrul regizor la emisiunea lui Cristi Brancu .

Pitbull

15 Dec 2008, 14:24

In 1977, am avut niste filmari si lupte fantastice. Si acum ma minunez cum le-am facut
Eu mä oripilam numai atunci cum le fäcuse - între timp m-am lämurit
Luptele cu adevärat fantastice au fost în "Dacii" (1967) si "Mihai Viteazul" (1971) :) :love:
La "Pentru patrie" (1977 - ästa mentionat mai sus), mä uitam si nu întelegeam de ce mä plictiseau asa de räu. Läläite, lungite, molesite, filmate groaznic de prost... :((
La "Noi, cei din linia întâi" (1985) idem. Cu atât mai surprinzätor, cu cât îi fusesem asistent, si pe platou totul päruse interesant, diamic, generos... (Incepeam sä înteleg cum poti filma prost o mizanscenä bunä... Lectie clarä de "asa nu!"). :hmm:
In "Mircea" (1989), erau deja ridicole. :oops:
Iar în "Triunghiul mortii" (1999), de neprivit! :sick:

Floydman

15 Dec 2008, 14:51

in triunghiu' era incredibil frate...

garduri de sarma ghimpata DECUPATE ca sa poa sa treaca enfanteristu' amator pren ele domle' spre mitralera dushmanului, si dire de motorina varsata drept (paralel cu pe culoarul de sarma ghimpata decupat) carora li se daduse foc sa sa se vada obuzu incendiar ce efect are domle.(Semanau mai mult cu balizaje de aterizare in Tanganika in linie dreapta decat cu focuri de obuz)

Pacat, Marasestiul merita o ecranizare tip D-Day din "Private Ryan" adica filmata/trucata in stil Spielberg . Nici "Necrutatorul" :w00t: nu s-a descurcat rau in Flags si Iwo Jima. Foarte tari filmarile alea.

Totusi, memorabil rolul lui Mircea Rusu...

nume

17 Dec 2008, 02:45

IOANEEEEEEEEEE, GHEORGHEEEEEEEEEEEEE, VASILEEEEEEEEEEEEEEEEEEE !!!!!

Pashpix

19 Dec 2008, 17:02

Sergiu Nicolaescu i-a injurat pe senatorii care au intarziat la depunerea juramantului

Desi trebuia sa fie o sedinta festiva in care senatorii nou alesi trebuiau sa depuna juramantul, senatorii prezenti au inceput sa cedeze nervos, deoarece cea mai mare parte a colegilor au intarziat, neexistand cvorumul necesar pentru inceperea sedintei. Cel care s-a enervat cel mai tare a fost decanul de varsta al Senatului, Sergiu Nicolaescu. Dupa ce si-a rugat insistent colegii sa semneze prezenta, Nicolaescu si-a pierdut rabdarea si a scapat o injuratura printre dinti, relateaza Realitatea TV."Va rog foarte mult sa veniti si iscaliti prezenta. Ati intarziat 20 de minute, sa stiti. Va rog, grupul liberal sa iscaleasca prezenta. Domnul Melescanu, va rog luati loc in...ma-sii", a spus indignat Sergiu Nicolaescu.

http://www.ziua.ro/news.php?id=18317&data=2008-12-19 (VIDEO)

Pitbull

19 Dec 2008, 21:41

Hehe, fix ca pe platou! :happy: :love:

"Bagä o lampä acolo... Bag-o lampä-n pizda mä-sii, bagä ceva..." :hmm:

"Când vä spun sä puneti aparatu', parcä v-as spune sä vä deschideti pizdele... pe care nu le-aveti...! Cum n-aveti nici minte!" :x

"Asta-i cadru strâns la tine?!? :(( Eu când zic cä vreau cadru strâns, înseamnä cä vreau sä väd o pulä si-un coi!!!" :w00t:

"I-auzi dom'le! Cicä n-a stiut cä vreau sä filmez ambulanta si-n interior! :shock: Dacä eu îi zic s-aducä o pulä la filmare, el pe urmä zice cä n-a stiut cä vreau sä si futä!" :o

"Bine, mä, Vodä, ästa-i tot sângele pe care-l ai la filmare?!? O sticlä de-un kil? Si abia acuma-mi spui? Päi dacä-mi ziceai ieri, dädeam telefon la Bucuresti, la Buftea la machiaj, sä-mi mai trimitä - acuma ce vrei sä fac, sä-mi bag pula-n pämânt, sä scot sânge?" :sick:

(Toate, de la "Noi, cei din linia întâi", Sinaia, Izvorul Ampoiului; aprilie, 1985)

Proletar

19 Dec 2008, 23:59

:lol:

savuroase replici de culise.
chiar cã era atmosferã de trupeþi :)

Led-Ze-Pencil

20 Dec 2008, 19:55

Asta ar fi un bun subiect pt un topic separat: regizori care injura si regizori care nu, la filmari.
Am auzit ca Tarkovski injura pe platou, nu-mi vine sa cred. Gulea cica era destul de pudic (chiar si cand replicile erau cu p^lã sau p!zdã nu putea sa le zica actorilor cuvantul pe care trebuiau ei sa-l rosteasca. :) )Sau poate sunt doar legende, nu stiu sigur.
De exemplu nu mi-l imaginez pe Tatos injurand pe platou, dar daca stie cineva ceva...

Floydman

21 Dec 2008, 17:21

pacat ca in filme nu avea replicile la fel de spontane.

Pitbull

21 Dec 2008, 17:32

Päi nu, în filme erau studiate! :hmm:

Pashpix

21 Dec 2008, 17:55

În ciuda înjurãturii :-D, veteranul regizor va prezida COMISIA PENTRU CULTURÃ din cadrul Senatului României în urmãtorii 4 ani.

nume

21 Dec 2008, 22:06

În ciuda înjurãturii :-D, veteranul regizor va prezida COMISIA PENTRU CULTURÃ din cadrul Senatului României în urmãtorii 4 ani.
Ce pula lui, e smeker.

Pashpix

05 Jan 2009, 22:00

Sergiu Nicolaescu va regiza „Poker” in 2009

(Agenda)

Regizor, actor si politician, Sergiu Nicolaescu este una dintre cele mai complexe personalitati, despre care putem spune ca detine cheia succesului garantat.
Cu privire la anul 2008, Sergiu Nicolaescu poate spune ca a fost un an plin de realizari, daca tinem cont de faptul ca a mai facut un film. Putini oameni se pot lauda cu un numar de realizari importante intr-un singur an, mai ales cand cel in cauza este septuagenar. Fie ca vorbim despre realizarea unui film artistic, de o premiera a unui alt film, dar si de obtinerea unui nou mandat in Parlamentul Romaniei, toate acestea reprezinta realizari ale cunoscutului actor si regizor Sergiu Nicolaescu. „Am facut un film artistic foarte important, intitulat ‹Carol I›, am avut premiera cu filmul ‹Supravietuitorul›, care a iesit si pe DVD, am fost reprimit in Parlament ca senator si am fost ales drept decan de varsta ca presedinte al Senatului Romaniei”, a declarat acesta.

Dupa un an atat de incarcat, Sergiu Nicolaescu va petrece sarbatorile acasa unde va putea avea un moment de „respiro”, deoarece noul an se pregateste sa vina, si va trebui sa puna in aplicare noile proiecte. „Pentru anul 2009, planuiesc sa fac un nou film care se va numi ‹Poker›, care este o piesa de-a lui Lustig, ce a fost facuta la Teatrul de Comedie. Dar imi va lua ceva timp deoarece voi fi ocupat si cu comisia din care fac parte in Parlament”, a mai spus Sergiu Nicolaescu.

Proletar

05 Jan 2009, 22:04

Adrian Lustig nu e soþul Eugeniei Vodã?
întreb ºi eu....

Pitbull

05 Jan 2009, 22:08

Ba ye.

Proletar

05 Jan 2009, 22:10

Ba ye.

Ei, atunci se cam explicã succesurile dumnealui...

Pitbull

05 Jan 2009, 22:13

Ye.

Pashpix

06 Jan 2009, 11:35

Declaratiile de avere si de interese ale lui Sergiu Nicolaescu

http://www.senat.ro/votpublic/Declaratii/Senatori/2008/av_nicolaescu_sergiu_16_12_2008.pdf

http://www.senat.ro/votpublic/Declaratii/Senatori/2008/in_nicolaescu_sergiu_16_12_2008.pdf

Proletar

06 Jan 2009, 12:02

la Bunuri mobile, ce are acolo, ca nu inteleg prea bine...remorcã?

avea apartament de vreo 224 de metri pãtraþi în '73? nu e rãu deloc.
valutã în bãnci încã din anii 80...
nu se poate plânge cã a trãit prost...

nume

06 Jan 2009, 12:08

Nu inteleg ce va mirati atat, Sergiu a fost foarte bine platit ca regizor, un actor lua 200.000 lei pe film, deci? Nicolaescu avea in '80 Mercedes W123 si remorca-rulota transformata in cabina de machiaj, in timp ce restu' se machia in cinemobile friguroase sau in autobuze Dac transformate adhoc in asa ceva.

civica65

07 Jan 2009, 18:54

E normal sa aiba bani, ca doar a muncit pentru ei, n-a dat in cap la nimeni.

nume

07 Jan 2009, 19:03

E normal sa aiba bani, ca doar a muncit pentru ei, n-a dat in cap la nimeni.
Cu toate ca se stie parerea mea despre domnul Sergiu, singurul lucru care nu i se poate reprosa este ca are bani multi. In ultimul timp am devenit mult mai tolerant cu domnia sa, mai ales ca l-am tot vazut la tv in ce hal se prezinta. Singurul lucru pe care i-l reprosez ca spectator este ca a avut proasta incapatanare de a nu sti sa se retraga la timp. Tine cu dintii sa faca filme, cu toate ca de 20 de ani produce rebut dupa rebut.

Pashpix

09 Jan 2009, 08:28

ANTENA 1 - INTERVIU / Sergiu Nicolaescu vrea sã-l mai joace încã o datã pe Comisarul Moldovan

- în 2009 are un nou look: a renunțat la barbã

- "Mi-e mai ușor sã fiu regizor-actor. Nu trebuie sã mai explic cine știe ce lucruri, iar eu știu ce pot sã fac"

- "Eu nu-mi doresc roluri, eu sunt de fapt un interpret, nu actor. Nu joc orice rol, eu joc numai ceva ce-mi seamãnã. Îmi aleg actorii foarte repede. Mã uit la el și spun dacã-i bun sau nu-i bun"

- "Eu nu știu sã vorbesc despre succesul unui film, ci doar despre ce fac eu. Mizez pe acțiune, sã nu am timpi morți, și o poveste foarte interesantã. Vezi Orient Express, vezi Supraviețuitorul, în care oricum nimeni nu ghicea finalul"

- "Nu am intrat în politicã, eu am intrat în revoluție. N-am fãcut niciodatã politicã. Eu mi-am urmat drumul drept, fãrã curbe"

- "Carol I e un film bun, deși l-am fãcut dupã boalã. Dã foarte bine, pentru cã se simte slãbiciunea lui Carol. Filmul trebuie sã aparã în curând, e la Media Pro. Aștept sã stau de vorbã cu cineva, cã nu știu nimic. E un secret total acolo"

- "Eu aș avea un proiect pentru al șaptelea Comisar, dar nu știu dacã va fi sau nu. În orice caz, am lãsat filmul Supraviețuitorul într-o coadã de pește. Trebuie însã sã am o idee la fel de bunã ca cea din Supraviețuitorul"

http://www.antena1.ro/index.php?page=news&subcat=1&id=39949&currentPage=2

Pashpix

15 Jan 2009, 14:29

Sergiu Nicolaescu, urmãrit de Securitate în douã dosare

Potrivit deciziei CNSAS de necolaborarea cu Securitatea în cazul senatorului PSD, regizorul Sergiu Nicolaescu, acesta a fost urmãrit de Securitate în douã dosare, cineastului fiindu-i atribuite douã nume conspirative de urmãrit: "Nicolau ªtefan", respectiv "Comisarul".
Publicitate Potrivit Agerpres, dosarul din perioada 1978-1979 a fost deschis de Securitate pentru presupusa apartenenþã a lui Nicolaescu la un "anturaj alcãtuit din elemente cu preocupãri ºi legãturi suspecte".

De asemenea, în cel de-al doilea dosar, regizorul a fost urmãrit, în perioada 1982-1983, pentru cã întreþinea "relaþii neoficiale cu mai mulþi cetãþeni strãini, producãtori de film", se menþioneazã în documentele publicate de CNSAS.

Sergiu Nicolaescu a fost verificat de CNSAS în calitate de candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, precum ºi de deþinãtor al titlului de Luptãtor pentru victoria Revoluþiei din decembrie 1989.

Led-Ze-Pencil

15 Jan 2009, 14:56

Practic e "Cu mainile curate" :)

Ma intreb, in ipoteza in care ar fi fost cu ele murdare, cate capete mai tragea dupa el o eventuala demascare...

Pitbull

15 Jan 2009, 16:58

Päi de fapt ESTE cu ele murdare - da' docomentele atestânde au fost tocate märunt încä din '90, când era sef de comisie parlamentarä.
(In scenariul meu "Parlambardamentarzii", din 1992, aveam o secventä cu biroul comisiei de cercetare a crimelor vechiului regim, condusä de senatorul Sergûlä Nikolsgocs. Parlambardamentul era sträbätut de un tobogan vertical, ca de ghenä, în care se puneau documentele; toboganul dädea într-un tocätor de hârtie, aflat în biroul comisiei. Atât.)

Led-Ze-Pencil

15 Jan 2009, 17:34

Metafore, metafore, metafore...

sau sa le zicem "soparle"? :)

Pitbull

15 Jan 2009, 17:50

Mai degrabä croseuri pamfletarde.

Led-Ze-Pencil

15 Jan 2009, 18:00

si n-a fost niciunul care sa duca filmul pana la copie standard dupa care sa i se interzica?

vorbesc aici de Ciocarliile pe sarma a lui Menzel, de Omul de fier al lui Wajda... Cum de la ei se putea?

Atunci e legitim ca l-au omorat pe Ceausescu fara proces corect: ce dracu puteau sa faca?

Pitbull

15 Jan 2009, 18:31

Sä-l bage la pârnaie.
Pe urmä, iesea conditionat pe motive de boalä.
Vedea filmele lui Pintilie si Daneliuc post '90 si murea.
Da-ncet si-n chinuri.

Led-Ze-Pencil

15 Jan 2009, 18:40

cred ca asta e alt topic.
nu stiu daca prezenta IN VIATA a ceausestilor nu ar fi schimbat mersul lucrurilor.
dar asta e alta gasca in alta traista.

Pitbull

15 Jan 2009, 18:57

Da, e topicul ästa:
http://www.cinemagia.ro/forum/viewtopic.php?t=17543
Am spus acolo de ce nu le-ar fi schimbat.

Pashpix

04 Feb 2009, 14:37

Exclusiv / NewsIn

Sunt un dinozaur, dar eu m-am fãcut (Sergiu Nicolaescu)

Regizorul Sergiu Nicolaescu spune, într-un interviu acordat NewsIn, cã ºi-a clãdit singur titulatura de "dinozaur" al cinematografiei ºi cã renumitul Steven Spielberg, dacã ar fi regizat în România comunistã, ar fi ajuns cel mult la nivelul sãu.

Reporter: Care credeþi cã sunt principalele probleme cu care se confruntã cinematografia româneascã în prezent?

Sergiu Nicolaescu: Nu poate exista cinematografie fãrã cinematografe. Asta este prima problemã. Iorgulescu (n.r. - fostul ministru al Culturii) ºi alþii ca el, din cadrul Ministerului Culturii, au hotãrât singuri, împotriva sindicaliºtilor din România Film ºi a altor cineaºti, sã dea cinematografele. În primul rând, sã le dea la primãrii, iar acestea, la rândul lor, sã le vândã sau sã le dea mai departe. Consider acest lucru o greºealã absolutã. Eu cred cã în fiecare oraº mai important sau mãcar în fiecare capitalã de judeþ trebuie sã existe cinematografe administrate ºi controlate de cãtre o întreprindere care are capacitatea respectivã, aºa cum este România Film. "Porcãriile" au început înainte de Iorgulescu, când directorii de cinematografe închiriau cinematografele, din diferite motive, iar acestea deveneau restaurante, sãli de jocuri de noroc sau discoteci. De aici omul îºi trãgea un ciubuc lunar. Transformând toate cinematografele în localuri, au venit mai mulþi bani, dar a început, în acest fel, o crizã a cinematografelor româneºti.

R.: Doar în România a fost o astfel de crizã?

S.N.: ªi în Europa a fost o crizã, care a apãrut întâi în Franþa, în 1970, a urmat Italia, Spania ºi Germania, pentru ca dupã 1980 sã se extindã în toate þãrile europene, dar nu cu gravitatea situaþiei pe care o avem noi, pentru cã la noi au fost prãduite toate cinematografele. Existã o ordonanþã de guvern transformatã în lege, care este pe punctul de a fi aplicatã. Vom încerca, noi, cineaºtii, sã o oprim ºi sã o modificãm, pentru cã n-am fost întrebaþi, s-au luat mãsurile respective unilateral, cu scopul prãduirii ºi jefuirii. Ca sã fiu mai clar, cinematografele au fost private. Din 800 de cinematografe, peste 700 au fost particulare, iar 60-80 au fost construite de Ceauºescu. Acestea din urmã ar trebui sã rãmânã în administrarea România Film, care are o experienþã de zeci de ani ºi care dispune de oameni capabili sã reia aceastã sarcinã. Din vânzarea unora dintre cele 700 de cinematografe se pot strânge bani pentru repararea altor 60 de cinematografe. Deci nu ar trebui sã investeascã nimeni în repararea cinematografelor, pentru cã în acest fel ne-am putea rezolva singuri problemele. Dar pentru asta ar trebui anulate toate închirierile banditeºti fãcute în trecut ºi cele pe care vrea sã le facã actuala lege. Sunt indivizi care s-au îmbogãþit în urma acestor lucruri. Acest Iorgulescu a fost de-a dreptul iresponsabil, sã scrieþi lucrul acesta!

R: Mai sunt ºi alte probleme?

S.N.: Modul în care se obþin finanþãrile. Filmele trec printr-un concurs. La un moment dat, noi am înfiinþat cinci studiouri, conduse de cinci regizori, care primeau bani de la România Film sau de la Stat. Unul sau doi erau seniori, restul erau tineri. Eu am þinut cu tineretul. Aceste studiouri, care erau o formulã de tranzit, au fost desfiinþate ºi au venit þãrãniºtii cu Radu Gabrea ºi Stere Gulea, care au fãcut ºi ei la rândul lor niºte greºeli. Au hotãrât sã se dea un concurs la Centrul Naþional al Cinematografiei. Corect! E firesc! Pe urmã le-a venit ideea ca acest concurs sã fie secret. Pe urmã au spus cã fiecare regizor sã aibã un punctaj care sã înceapã din 1997. Cum e posibil? E adevãrat cã un regizor în vârstã trebuie sã-ºi confirme ºi la vârsta respectivã valoarea. Este foarte greu sã fii în vârstã ºi sã continui sã ai succes. Fireºte cã ar trebui sã existe un coeficient care sã þinã cont ºi de faptul cã din '97 pânã acum a apãrut o generaþie tânãrã, dar nu poþi sã faci nedreptate, chiar dacã e un singur caz, celor care au consacrat cinematografia româneascã. Vreau sã spun cã sunt unul din oamenii care respectã atât generaþiile dinaintea mea, cât ºi pe cele care urmeazã; am dovezi concrete, am susþinut ºapte debutanþi. Acest lucru stricã atmosfera ºi apare o aºa-zisã luptã între generaþii, care e falsã. E mincinoasã, nu poate sã existe. Un tânãr nu mã poate concura pe mine indiferent ce-ar face, indiferent cât talent ar avea. Nu ne putem compara. Eu sunt la sfârºit de carierã, el la început. Mai existã o stupiditate. Un idiot sosit nou în cinematografie a zis cã trebuie împãrþit numãrul de spectatori din anii '70 cu o cifrã pentru a afla echivalentul de spectatori în prezent. Concursul trebuie dat, dar nu secret. Nu poate sã dea un tânãr concurs cu mine. Nu se poate. Nu e moral. Trebuie sã se ºtie cã din zece filme câte facem acum, în etapa ianuarie-februarie 2009, trei sau patru sunt pentru debuturi. ªi atunci ºtii cã te baþi cu trei-patru de aceeaºi vârstã, iar seniorii se bat în altã parte.

R.: În ce mãsurã producãtorii ºi distribuitorii susþin eforturile cineaºtilor?

S.N.: ªi unii, ºi ceilalþi, duc de râpã cinematografia. Filmul românesc trebuie sã ruleze în cinematografe, trebuie sã atragã din nou spectatorii. "Supravieþuitorul", un film care a câºtigat în 2008, locul I, ca numãr de spectatori din rândul filmelor româneºti, a apãrut în aprilie la cinematografe, iar în toamnã, în septembrie, a apãrut pe DVD-uri ºi la televiziune. Un film a fost consumat, astfel, în doar un an de zile. Dacã unui film nu îi laºi timp sã cucereascã spectatorii, îl distrugi. Acelaºi lucru s-a întâmplat ºi cu filmul clasat dupã "Supravieþuitorul", cel al lui Nae Caranfil (n.r. - "Restul e tãcere").

R.: Cum vedeþi noua generaþie de regizori români?

S.N.: Comportamentul unora dintre ei este o problemã. Am respectat întotdeauna generaþiile. Le spuneam lui Victor Iliu, lui Jean Georgescu, maestre, dar nu pentru vârsta pe care o aveau, ci pentru ceea ce au fãcut ei pentru cinematografia româneascã. Nu poate sã aparã cineva nou acum ºi sã spunã: cinematografia începe cu mine. Este o batjocurã la adresa culturii cinematografice româneºti, care are un secol, iar dupã anii '50 a devenit o cinematografie puternicã ºi din anii '70 una dintre cele mai puternice din Europa. Nu poþi sã arunci totul la coº, iar apoi sã spui cã, acum, "cinematografia începe cu mine".

R.: Care dintre regizorii tineri v-au atras atenþia?

S.N.: Îmi place generaþia tânãrã. Au început bine, dau dovadã de curaj. Îmi vin în minte acum Radu Muntean, Cãtãlin Mitulescu, Tudor Giurgiu, Cristian Mungiu, dar ºi alþii, pentru cã nu vreau sã nedreptãþesc pe nimeni. Vreau sã spun, însã, un lucru care sã fie cât se poate de clar: de-abia dupã cinci filme poþi fi catalogat într-un fel sau altul. Mungiu a avut noroc, pentru cã la al doilea film din viaþa lui a luat Cannes-ul, cel mai mare premiu european. E o performanþã. Dar sunt regizori care au avut succes ºi care în urmãtorii doi-trei ani nu au mai fãcut nimic. Este drept cã mulþi au fost ajutaþi ºi de mediatizare, dar la fel de adevãrat este ºi faptul cã presa nu poate salva un film. Televiziunea, cu numãrul mare de posturi disponibile în prezent, a promovat, din pãcate, ºi multe filme de o calitate înfiorãtoare, de mâna a treia sau chiar a patra.

R.: Credeþi cã tinerii actori sunt valoroºi, þinând cont cã s-a spus în trecut faptul cã nu se vor mai naºte actori ca Amza Pellea, Toma Caragiu, ªtefan Iordache ºi alþii?

S.N.: Actorii tineri de astãzi sunt ºi ei valoroºi, dar au ghinion. Acum, cu filmele mizerabile ºi banii puþini cu care se fac aceste filme, nu îi putem descoperi pe cei valoroºi. În generaþia mea, erau cel puþin 12 oameni care intrau în acelaºi costum - Ilarion Ciobanu, Amza Pellea, Silviu Stãnculescu, Ion Besoiu, Emanoil Petruþ...Acum nu mai are cine sã îi ridice, chiar dacã sunt oameni cu talent. Pe de altã parte, existã, ce-i drept, ºi impostori, dar aceºtia se pierd de-a lungul anilor ºi rãmân actorii adevãraþi, care îºi dovedesc singur capacitatea prin filmele pe care le fac. Dar dacã aceºtia din urmã nu fac filme? Cum sã fie remarcaþi?

R.: Credeþi cã o sã ajungem sã vedem un film românesc la Oscar? Existã o reþetã de succes care trebuie urmatã?

S.N.: Totul este posibil. Festivalurile sunt o societate prin care te afirmi cu o anumitã tenacitate ºi devii cunoscut. Asta conteazã foarte mult. Dacã eºti unul din cunoscuþii societãþii, drumul este mult mai uºor. Devenind "festivalist", pânã la urmã ai ºansa sã iei un premiu. Cu toate acestea, consider cã, în general, filmele premiate au meritat acest lucru. Premiile la aceste festivaluri creeazã filmul românesc. Nu-i suficient sã ai peste 14 milioane de spectatori în România, dacã peste graniþã eºti zero. Eu am vândut filmul "Mihai Viteazul" cu 200 de mii de dolari, care acum înseamnã mult mai mult. A fost difuzat în lumea întreagã de cãtre Columbia Pictures. Dacã nu eºti prezent peste hotare, filmul tãu este bãgat la duzinã. S-au mai câºtigat premii internaþionale: premiul de regie al lui Liviu Ciulei, "Opera prima" a lui Mircea Mureºan, "Leul de argint" de la Veneþia al lui Dan Piþa ºi altele. Toate filmele noastre mari au avut succes ºi pe plan internaþional.

R.: S-a spus despre dumneavoastrã cã dacã v-aþi fi nãscut în SUA aþi fi ajuns un al doilea Spielberg. Ce-ar fi ajuns Spielberg dacã se nãºtea în România?

S.N.: Maximum ca Nicolaescu. Asta în acelaºi context al României ºi mai ales al comunismului din România. Primul meu film ajuns la Cannes a mers cu o delegaþie de 12 oameni, printre care eu nu mã aflam. Eu eram realizatorul ºi nu m-am dus, pentru cã aveam o origine "burghezã, proastã" ºi nu aveam voie sã trec peste graniþã. Acest lucru a durat 20 de ani, pânã au avut încredere în mine sã ies. Asta s-a întâmplat în 1963, când preºedintele Columbia m-a invitat sã ne întâlnim la Cannes, cu ocazia vânzãrii unui scurtmetraj al meu. A doua zi, am avut paºaportul ºi biletul. Înainte sã plec, am mers la mama ºi i-am spus cã nu mã mai întorc. Când am ajuns la Cannes, m-am întâlnit cu cei mai mari oameni din cinematografia mondialã, iar preºedintele de la Columbia mi-a propus un contract pe trei ani, în care primul film sã fie un musical dupã "Visul unei nopþi de varã". Am refuzat.

R.: Dacã tot eraþi ieºit din þarã, ce v-a determinat sã vã întoarceþi în România?

S.N.: Am întâlnit niºte evrei români, foarte patrioþi, care mi-au propus sã facem un film românesc în coproducþie cu Franþa ºi Germania. Astfel am fãcut "Dacii". Am avut apoi numeroase propuneri din strãinãtate, dar niciodatã nu m-am mai gândit la aceastã variantã. Am preferat sã rãmân în România sã muncesc. Talent? Nu ºtiu ce-i aia. Dar profesionalismul ºtiu ce e.

R.: Referitor la etapa actualã a concursului CNC, aveþi proiecte în concurs?

S.N.: Nu, nu am. Independent de asta, însã, am un proiect, "Poker", dupã o piesã de teatru a lui Adrian Lustig. Este un film pe care vreau sã îl fac ºi nu pot sã îl fac, pentru cã nu gãsesc bani.

R.: Aþi fost numit un "dinozaur al cinematografiei româneºti". Mai sunteþi supãrat pentru aceastã titulaturã?

S.N.: Sunt un dinozaur. Dar eu m-am fãcut.

Pashpix

11 Feb 2009, 17:32

COTIDIANUL: Cei mai slobozi la gurã din România

Cotroceniul, Parlamentul, tribunele de fotbal ºi blogurile de vedete au ceva în comun: miros uneori a mahala. Iatã mai jos un trist top al înjurãturilor scãpate în public de VIP-urile autohtone.

10. „F... morþii mã-tii de þigan împuþit“, i-a strigat Lãcãtuº lui Lucescu junior vara trecutã spre finalul meciului dintre Steaua ºi FC Braºov. Peste câteva minute, cei doi antrenori au dat mâna ca ºi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, relateazã presa sportivã.
9. „Domnule Meleºcanu, vã rog sã luaþi loc în p... mã-sii“, a scãpat printre dinþi Sergiu Nicolaescu. Scena a fost surprinsã la finele anului trecut, când decanul de vârstã al Senatului se enervase pe liberalii care întârziau sã semneze condica de prezenþã.
8. „Ce spunea Tatulici cu ãla care i-a dat m... sau ce þi-a dat?“, a intervenit în stilu-i neaoº Mircea Dinescu la un talk show gãzduit de Realitatea TV, parafrazând vorbele anterioare rostite de Mihai Tatulici cu referire la un primar PSD care ia bani cu toptanul dupã care „îi dã bot în emisiune“.
7. „Cred cã se f... iar ãsta cã eu aud emisia în casca mea“, a reacþionat cu ºase ani în urmã Andreea Esca în timpul unei probe de sunet, cu puþin timp înainte de a intra în emisie cu celebrele ºtiri la ceas de searã.
6. „Þigancã împuþitã“ ºi „pãsãricã“. Epitetele lansate de preºedintele Traian Bãsescu la adresa unei jurnaliste tv nu sunt o excepþie. Se spune cã inclusiv Andrei Pleºu, fost consilier prezidenþial, ºi Theodor Stolojan ar fi fost þinta înjurãturilor lui Zeus.
5. „Un simplu limbric angajat ºi guraliv“ ºi „laº la ordinele cui plãteºte“ sunt etichetele care se lipesc de fruntea lui Mircea Badea, crede ªerban Huidu pe blogul sãu. Rãspunsul comentatorului din gura presei n-au întârziat: „Eºti extraordinar de prost. Îþi curge oare scuipat din gurã? Ar trebui, la cât eºti de prost“.
4. „Puºti cordit“, iatã definiþia gãsitã de Adriana Bahmuþeanu pentru Dani Oþil, actualul partener al Mihaelei Rãdulescu. Supãratã foc pe vedeta de la Antena 1 care i-a oferit diploma pentru cel mai bun botez „Maximus... care este“, Bahmu a început sã scuipe foc ºi parã, pe blogul ei, înspre „idilele de rahat cu apã rece“ ale Mihaelei
3. „Te dau în p... mã-tii ºi a lui tac-tu de cretin“, s-a rãstit Oana Zãvoranu la un aºa-zis fan pus pe farse telefonice. Înjurãturile sale birjãreºti au fãcut deliciul tabloidelor în primãvara lui 2008.
2. „Pãi da, dar la porcãriile pe care le spune curva asta...“ au fost ultimele vorbe ale lui Corneliu Vadim Tudor înainte ca intervenþia sa telefonicã de la emisiunea „100%“ sã fie întreruptã de Robert Turcescu. „Rupãtoarea de bilete la circ“ ºi „vagaboanda“ spre care împroºca Tribunul în vara lui 2006 era Lavinia ªandru
1. „Legat de prima parte, îmi sugi p... tu ºi Dan Voiculescu, ºi toatã Antena 1, ºi toþi muncitorii de acolo, ºi tu primul mi-o sugi. Aºa sã scrii, da?“, zbiera în 2005 Gigi Becali la un reporter. Citatul înseamnã abia vreo 1% din tirada de injurii desfãºuratã de-a lungul a cinci minute.

Pashpix

18 Feb 2009, 18:51

Sergiu Nicolaescu, trimis de 5 ori la Oscar

Florentina Ciuverca (Joi, 19 Februarie 2009)

EXCLUSIV / Cinci dintre cele 23 de filme propuse de România la premiile americane, din 1966 încoace, sunt regizate de Sergiu Nicolaescu, potrivit Academiei Americane de Film. În 42 de ani, din 1966 pânã în 2008, România a expediat peste Ocean 23 de pelicule care sã se batã pentru titlul de Cel mai bun film strãin, potrivit Arhivei Academiei Americane de Film, singura care deține lista tuturor propunerilor. În țarã, nici o instituție din domeniul cinematografiei nu deține aceastã evidențã, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) având doar date din 1994 încoace.
Regizorul pe care l-am propus cel mai des americanilor e și cel care a pus monopol pe producția de film în anii 70-80, Sergiu Nicolaescu. Cinci dintre peliculele lui au ajuns peste Ocean, cu una mai mult decât bãnuia regizorul însuși: „Mihai Viteazul” (1971) „Osânda” (1976), „Ciuleandra” (1985), „Noi, cei din linia întâi” (1986) și „Orient Express” (2004).
„Credeam cã sunt doar patru. La trei dintre ele a venit un certificat din partea lor în care scrie cã acest film a reprezentat România. Eu nu știam cã filmul meu pleacã la Oscar, aflam din ziar sau mi se trimitea o diplomã. Eu filmam tot timpul, nu mã ocupam cu asta. N-am fost decât la trei festivaluri toatã viața mea! Oricum, sunt singurul român cu atâtea filme propuse, asta e cert”, spune Nicolaescu.

„De ce trag clopotele, Miticã?”, sabotat de grevã

În anii aceia, se rãspândise chiar un zvon cã Sergiu Nicolaescu s-ar numãra printre cei intrați în cursã. „La un moment dat, foarte multe ziare au preluat informația cã Nicolaescu ar fi fost nominalizat la Oscar, ceea ce nu era adevãrat. A existat o paginã cumpãratã de RomaniaFilm în «Variety», pentru promovare, dar nimic mai mult, era o simplã propunere”, povestește criticul de film Cristina Corciovescu.
Pe comisarul Moldovan nu-l egaleazã nimeni în aceastã chestiune, singurii care s-au bucurat de mai mult de o propunere (adicã douã) fiind Mircea Daneliuc, Lucian Pintilie, Nicolae Mãrgineanu și Nae Caranfil. Din cauza unei greve la aeroport, în primul an de dupã Revoluție – se aratã într-o notã a Arhivei Academiei - copia filmului „De ce trag clopotele, Miticã?” al lui Lucian Pintilie, n-a mai ajuns însã la juriul american. Ani întregi, aratã lista Academiei, ori n-am avut nimic de expediat ori nici un film din cele trimise n-a fost eligibil. Nici între 1977 și 1982, nici în 1991-1992 sau 2000-2001. Totodatã, deși „Marfa și banii” al lui Cristi Puiu figureazã ca propunere a României pe 2001 la CNC, nu apare și pe lista Academiei. La fel se întâmplã și cu „Hotel de lux”, în regia lui Dan Pița, care nu e trecut în arhiva americanã.

„Fiecare trimitea de capul lui”

Înainte de ‘89, sarcina de a ne face auzitã vocea la Oscar îi revenea RomânieiFilm, sarcinã transferatã ulterior CNC-ului. „Uneori, felul în care s-au fãcut propunerile era destul de aleatoriu și de în afara regulamentelor Academiei, plus cã responsabilitãțile se declinau de la Uniunea Cineaștilor la RomâniaFilm, de aceea cred cã multe filme nu erau luate în considerare. Abia de vreo patru s-a reglementat și la noi cât de cât acest sistem”, explicã Bujor Rîpeanu, autorul a numeroase studii și dicționare despre filmul românesc. În 2007, anul în care „4 luni, 3 sãptãmâni și 2 zile” al lui Cristian Mungiu devenise un concurent puternic la Oscarul pentru Cel mai bun film strãin, Mircea Daneliuc declara pentru EVZ cã, înainte de Revoluție, fiecare candida „pe barba lui”, un motiv bun ca propunerile sã fie invalidate: „Prin ‘90 și înainte, fiecare trimitea de capul lui, numai sã aibã bani sã punã plicul la poștã. Nu era nici o comisie care sã aleagã, știu doar cã aveai nevoie de o aprobare de la RomâniaFilm. Puteau sã plece și 200 de filme din România”.

„Oscarul e pentru filme de succes”

Ideea cã Oscarul nu preferã filmele sofisticate de artã îi încuraja pe cineaști prolifici ca Sergiu Nicolaescu. „De obicei, se lua cel mai puternic film din anul ãla, cu cel mai mare succes la oameni. Oscarul nu e un festival selectiv de filme de artã, e pentru filme de succes. Nu face atâtea diferențe între filme ca la noi. Nu în fiecare an se trimitea totuși, cã se considera câteodatã cã nu erau destul de tari filmele”, spune Nicolaescu.
În ultimii ani, un juriu format din Magda Mihãilescu, Eugen Atanasiu, Dana Duma, Cristina Corciovescu, Mihai Chirilov, Eugenia Vodã și Dinu Tãnase face selecția dintre toate producțiile lansate în țarã între 1 octombrie anul trecut și 30 septembrie anul în curs. Prin vot secret, se alege un singur titlu – „Restul e tãcere” al lui Nae Caranfil, de pildã, pentru 2008. O datã ajunsã pe masa Academiei Americane de Film, pelicula intrã în atenția unui comitet special desemnat, alcãtuit din circa 30 de „academicieni”, care voteazã în final cinci filme nominalizate, din cele peste 60 trimise de tot atâtea țãri.

„432”, la un pas de nominalizare

Nici unul dintre cele 23 de filme n-a fost însã mai aproape de statuetã ca „432”, care a beneficiat de o mediatizare foarte puternicã dupã Palme d’Or. „Înainte de 89, ce filme românești au intrat atunci pe piața din SUA și în atenția criticii, ca mãcar sã poatã râvni la o nominalizare?”, spune Bujor Rîpeanu. Însã chiar și atunci când toate rotițele marketingului funcționau perfect, când critica de peste Ocean îl dãdea drept favorit la Oscarul pentru film strãin, „432” a fost lãsat pe dinafarã. Explicația pe care au gãsit-o ulterior criticii revoltați e una foarte umanã. Majoritatea membrilor Comitetului pentru film strãin sunt foști profesioniști în cinema acum pensionați, care duc dorul poveștilor de largã respirație epicã, al filmelor despre rãzboi și Holocaust gen „Katyn” al lui Andrzej Wajda (pe care l-au selectat) și nu pun mare preț pe minimalismul noii generații de regizori, cum e Cristian Mungiu. Plus cã, speculeazã presa strãinã, cei mai mulți „academicieni” nu apucã sã vizioneze toate filmele înscrise. Dupã scandalul generat de absența lui „432” dintre nominalizați, Academia a operat câteva schimbãri în regulament, fãrã efect însã, deoarece anul acesta a fost ignorat tocmai „Gomorra” lui Matteo Garrone.

„Restul e tãcere” avea nevoie de lobby

Propunerea de anul acesta, „Restul e tãcere”, în regia lui Nae Caranfil, deși e în spiritul hollywoodian al filmelor de epocã grandioase, a intrat în cursã cu un mare handicap: lipsa unui distribuitor în Statele Unite și, în consecințã, a unui lobby pe mãsurã. În aceste condiții, șansele de a intra în cursã au fost extrem de reduse. Duminicã vom afla care dintre cele cinci filme rãmase în cursã își vor adjudeca statueta: „The Baader-Meinhof Complex”, cu Alexandra Maria Lara într-un rol secundar, „În clasã” (laureatul Palme d’Or, Franța), „Departures” (Japonia), „Revanche” (Austria) și „Vals cu Bashir” (Israel). Ceremonia de la Los Angeles va fi transmisã de HBO, de la 3.00, în noaptea de duminicã spre luni.

LISTA COMPLETA A PROPUNERILOR ROMANESTI LA OSCAR

1966 - Rãscoala (M. Mureșan)
1968 - Columna (M. Drãgan)
1969 - Rãutãciosul adolescent (Gh. Vitanidis)
1971 - Mihai Viteazul (S. Nicolaescu)
1973 - Veronica (E. Bostan)
1976 - Osânda (S. Nicolaescu)
1983 - Întoarcerea din iad (N. Mãrgineanu)
1984 - Glissando (M. Daneliuc)
1985 - Ciuleandra (S. Nicolaescu)
1986 - Noi, cei din linia întâi (S. Nicolaescu)
1989 - Cei care plãtesc cu viața (Ș. Marinescu)
1990 - De ce trag clopotele, Miticã? (L. Pintilie)
1993 - Patul conjugal (M. Daneliuc)
1994 - Pepe și Fifi (D. Pița)
1996 - Stare de fapt (S. Gulea)
1998 - Terminus Paradis (L. Pintilie)
1999 - Faimosul paparazzo (N. Mãrgineanu)
2002 - Filantropica (N. Caranfil)
2004 - Orient Express (S. Nicolaescu)
2005 - Moartea domnului Lãzãrescu (Cr. Puiu)
2006 - Cum mi-am petrecut sfîrșitul lumii (C. Mitulescu)
2007 - 4,3,2 (Cr. Mungiu)
2008 - Restul e tãcere (N. Caranfil)