Sergiu Nicolaescu - Tunarul no. 1 al filmului romanesc! [Archive] - Page 4

civica65

19 Aug 2010, 09:33

Tudor Giurgiu l-a „ciuruit“ pe Sergiu Nicolaescu

Adevărul

Tânărul regizor a primit cei mai mulţi bani din concursul CNC pentru proiectul „Despre oameni şi melci“, devansându-l pe veteranul finanţărilor, câştigător cu „Ultimul corupt al României“. Cătălin Mitulescu, cu proiectul „El Rumano“, a obţinut punctajul maxim la categoria lungmetraj de ficţiune, dar nu şi cei mai mulţi bani. Mitulescu va contesta decizia CNC.

La categoria lungmetraj de ficţiune, proiectul „Despre oameni şi melci" al lui Tudor Giurgiu a obţinut 1.635.000 de lei la concursul organizat, anul acesta, de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). Locul al doilea în clasamentul finanţărilor i-a revenit lui Sergiu Nicolaescu, care a obţinut 1.561.000 de lei pentru „Ultimul corupt al României", realizat de casa de producţie MediaPro Pictures.

Deţinătorul celui mai mare punctaj din concurs, 80.05, proiectul „EL Rumano" al regizorului Cătălin Mitulescu şi produs de Strada Film s-a situat abia pe locul al treilea, cu o finanţare de 1.269.909 de lei. Situat pe locul al cincilea, Horaţiu Mălăele a obţinut finanţare pentru cel de-al doilea film ca regizor. La categoria documentar, „Ultimele zile din viaţa lui Nicolae Ceauşescu" în regia lui Radu Gabrea, după un scenariu de Grigore Cartianu, a primit o finanţare de 696.087 de lei. În acelaşi concurs, alte două proiecte ale lui Gabrea nu au obţinut note de trecere. Regizorul Marian Crişan, recent premiat la Festivalul de la Locarno, a obţinut peste 1.000.000 de lei pentru lungmetrajul de ficţiune „Iguanele".

„Vom face o contestaţie"

Printre nemulţumiţii concursului se numără Cătălin Mitulescu, al cărui proiect, „El Rumano", spune povestea unui emigrant român care se întoarce din Spania pentru a rezolva o misiune, să omoare un afacerist. „Nu ni se pare normal ca, având în vedere că am obţinut cea mai mare notă din concurs, să nu primim suma pe care am solicitat-o, în timp ce proiectele care sunt clasate sub noi să primească mai mulţi bani", a declarat pentru „Adevărul" Daniel Mitulescu, producător Strada Film. „Vom depune o contestaţie, iar acum începem să căutăm surse pentru bani în plus", a mai spus acesta, punctând că, pentru a obţine o finanţare din străinătate, susţinerea financiară din ţară este foarte importantă.

Producători din Franţa şi Irlanda

Câştigător la capitolul finanţare cu proiectul „Despre oameni şi melci", produs de Libra Film, regizorul Tudor Giurgiu va începe castingul la toamnă, iar filmările anul viitor, în luna iulie. Giurgiu speră ca premiera filmului să aibă loc în 2012, în cadrul festivalulului pe care îl conduce,

Abbas

19 Aug 2010, 09:44

Printre nemulţumiţii concursului se numără Cătălin Mitulescu, al cărui proiect, „El Rumano", spune povestea unui emigrant român care se întoarce din Spania pentru a rezolva o misiune, să omoare un afacerist. „Nu ni se pare normal ca, având în vedere că am obţinut cea mai mare notă din concurs, să nu primim suma pe care am solicitat-o, în timp ce proiectele care sunt clasate sub noi să primească mai mulţi bani", a declarat pentru „Adevărul" Daniel Mitulescu, producător Strada Film. „Vom depune o contestaţie, iar acum începem să căutăm surse pentru bani în plus", a mai spus acesta, punctând că, pentru a obţine o finanţare din străinătate, susţinerea financiară din ţară este foarte importantă.

Da' n-are nicio jena Mitulescu? Pai la scenariu nota lui e a patra din concurs (la fel ca Gabrea, primul sub linie), iar asta a fost un concurs de scenarii!

Pitbull

19 Aug 2010, 09:49

Deja chestia asta cu noua vomä Nicolaescu-Lustig întrece orice limite.
E ca si cum toti membrii comisiei s-ar plimba cu pulile scoase pe Magheru.

Pashpix

19 Aug 2010, 16:54

"Ultimul corupt al României" ar fi al treilea proiect pe care-l are Sergiu Nicolaescu în acest moment, după "Candele de zăpadă" (scenariul Corneliu Vadim Tudor, finanţare de 3.000.000 lei, bani obţinuţi în 2004) şi "Trenul Morţii (finanţat de CNC tot în urma concursului din 2004).

Pitbull

19 Aug 2010, 20:37

Trei labe si toate trei.

Ipu

20 Aug 2010, 01:39

...cel dintâi şi cel de pe urmă, începutul și sfârșitul.” (Biblia, „Apocalipsul”, cap. 22, vers. 13)

Sergiu Nicoleascu, filmografie selectivă:

* Primăvara obișnuită (1962)
* Ultimul mohican (1968)
* Ultimul cartuș (1973)
* Ultima noapte de dragoste (1980)
* Noi, cei din linia întâi (1986)
* Începutul adevărului / Oglinda (1993)
* Punctul zero (1996)
* Ultimul corupt al României (2011?)

Pashpix

20 Aug 2010, 16:26

Festival de film românesc, organizat în Mumbai, între 23 şi 30 august

"Restul e tăcere", de Nae Caranfil, şi "Hârtia va fi albastră", de Radu Muntean, se numără printre peliculele care vor fi proiectate în cadrul unui festival de film românesc ce se desfăşoară în Mumbai (India), în perioada 23 - 30 august, informează indiantelevision.com. Acestor filme li se adaugă "Supravieţuitorul", de Sergiu Nicolaescu, şi "Întâlniri încrucişate", de Anca Damian.

Ipu

20 Aug 2010, 16:43

Probabil l-or fi întrebat pe Nicolaescu ce film preferă. Dintre tot ce a regizat ăsta în ultimii 15 de ani, singurul care e cât de cât film și care nu strică imaginea Țării în afară e Orient Express. Totuși, fiind vorba de Mumbai, ar fi fost interesant și Cincisprezece, ca să vadă și indienii că și în Europa e sărăcie și mizerie.

Pashpix

23 Aug 2010, 16:36

Sergiu Nicolaescu nu se consideră “ciuruit” de alţi regizori

Naţional

Regizorul Sergiu Nicolaescu nu se consideră “ciuruit” de alţi regizori în urma comunicării rezultatelor Centrului Naţional al Cinematografiei. “Ziarelor care spun că nu ştiu ce regizor “m-ar fi ciuruit” la concursul de proiecte organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei le răspund: Dosarul filmului este înscris în concurs de producător, în cazul de faţă de MediaPro Pictures, nu de mine. Banii de producţie sunt deci obţinuţi de studio, nu de mine. Eu voi avea un contract de regizor. Iar pentru a mă ciurui amintitul regizor (n.r: Tudor Giurgiu) sau alţii, trebuie să facă mai întâi nişte filme, să determine nişte spectatori să le vadă şi pe urmă mai vorbim”, a declarat apreciatul regizor.

Ipu

23 Aug 2010, 16:51

Iată un adevăr trecut cu vederea de către comentatorii rezultatului concursului de proiecte cinematografice: banii s-au distribuit între marile case de producție.
Cei mai mulți s-au apucat, poate datorită/din cauza succesului din ultima vreme al filmelor de autor, să comenteze coloana regizorilor.

Pitbull

23 Aug 2010, 17:19

c.ghevara

23 Aug 2010, 18:16

...a declarat apreciatul regizor.
Foarte adevärat:
Notorietatea îl expune pe Serj tuturor aprecierilor.
Plebea îl apreciazä pozitiv, fanatic, adulator.
Mintile creditabile îl apreciazä negativ, impartial, dispretuitor.

(A aprecia = a evalua, a estima, a valoriza; aprecierea poate avea ambele sensuri: pozitiv sau negativ.)

Nu ne place, dar e adevărat. Dacă întrebi spectatorul de rând: "Spuneţi-mi un nume de regizor!", va răspunde "Sergiu Nicolaescu". Chiar mai repede decât să numească un regizor de renume mondial! Pe pariu! Nicolaescu a învăţat câteva şmecherii of the trade pe care le aplică cu sfinţenie. Sunt puţine, dar funcţionează, şi spectatorul obişnuit nu îşi dă seama când e vorba de un autoplagiat şablonard. Spectatorul nu înţelege ce i se poate reproşa, ca regizor, lui Nicolaescu, şi asta nu i se poate explica prin critici rafinate. Spectatorul are nevoie de exemple - filme! Nu avem dreptul să condamnăm spectatorul pentru gusturile lui. Filmele cu adevărat bune au de partea lor şi aprecierea criticii, şi aprecierea spectatorului. Oricât ne-am ascunde după deget, filmele româneşti "bune" de după 89 au doar aprecierea criticilor. Văd la televizor destule filme americane proaste, de nivelul "Supravieţuitorului", care, repet (ca să nu mă înţelegeţi greşit), e o imbecilitate dezgustătoare. Dacă spectatorul român mai poate înghiţi produsele lui Nicolaescu, o face doar influenţat de succesul său din trecut, şi pentru că nu are termen de comparaţie în filmul românesc de gen. Şi asta nu mai e problema lui Nicolaescu!

Pitbull

23 Aug 2010, 18:44

In mare ai dreptate - dar exprimi prea alambicat un adevär atât de simplu...

c.ghevara

23 Aug 2010, 19:13

Oi fi eu alambicat, Pit, dar nu-mi place "plebea", dacă se referă la spectatorul de rând, cel pentru care s-a inventat cinematograful.

Pitbull

23 Aug 2010, 19:33

Nu trebuie sä absolutizäm.
Reactia spontanä a plebei e importantä - dar e doar jumätate din propozitie.
Reactia chibzuitä a elitei e cealaltä jumätate din propozitie.
Absolutizarea celei dintâi duce la Garci, manele, muieri cräcite.
Absolutizarea celei de-a doua duce la...

Oopas, scuze, sunä la usä!d:">
Fii bun, pânä revin, completeazä tu: trei exemple de genuri proaste, respinse de public dar agreate de intelectuali.

c.ghevara

23 Aug 2010, 19:51

Exprimarea mea e alambicată tocmai pentru că am vrut să subliniez că nu absolutizez. Regisorul român (şi aici e buba) uită că EL există pentru public, nu invers. La fel cum medicul există pentru pacient, nu invers. Publicul (plebea, pulimea :D ) nu este un accesoriu. Cine îl împiedică pe regizor să dea publicului comedii subtile, de bun gust, filme de acţiune, SF-uri, romantice, nu cu femei crăcite, şi poante grosolane? Ce vină poartă plebea că de vreo 40 de ani singurele filme de acţiune sunt ale lui "Serj"! Plebea e de vină că ajunge să confunde calitatea cu genurile?

Uite cele 3 exemple:

1. Drama
2. Drama
3. Drama
:D

p.s. Ooops! şi eu... Acu observ! Ai scris intenţionat "genuri proaste"?

Pitbull

23 Aug 2010, 19:59

Initial, scrisesem "filme proaste".
Mi-am dat seama cä era un domeniu prea restrâns, si l-am extins la "genuri".

c.ghevara

23 Aug 2010, 20:36

Ah! Am crezut că îmi întinzi o capcană. Iniţial îmi scăpase cuvântul "proaste". Nu cunosc genuri proaste, doar filme proaste. Am scris "dramă" pentru că eu n-am văzut alt gen pe care să-l abordeze tinerii regizori premiaţi sau apreciaţi. Mai ales că e vorba de drame tip sistem, societate vs. individ. Dacă se poate autocritice (comunism, mentalităţi necivilizate). Asta se premiază, asta face regizorul român. Îl doare în cot că publicul ar vrea altceva. Mai bine îl face "plebe".

Floydman

25 Aug 2010, 14:09

ce pare la prima vedere foarte ciudat e ca, pe langa lipsa de rezonanta, perfect explicabila, pe care o manifesta oamenii simpli, din paturi sociale medii sociale joase (manelizati sau nu, tineri prefabricati ai scolii noastre actuale, falimentare, sau fostele loaze din era scolii ceausiste) fata de filmele "fin-intelectuale" ale "minimalistilor" glorificati si descusuti pe toate partile de critica de film la fel de "fin-intelectuala" , mai exista o tendinta de respingere a noilor valori cinematografice romanesti si in alt sector al societatii.

observi in jurul tau ca exista si destui oameni cu o cultura generala peste medie, mergand chiar pana la intelectuali( , (in general mai batrani de 35 de ani) care nu agreeaza nici subiectele nici viziunea tinerilor regizori romani, in general. cum o dai, tot Serj prevaleaza cand e vorba de preferinte, si asta din cauza ca memoria romanului pastreaza niste filme spectaculoase, memorabile la vremea lor, din timpul erei comuniste care erau privite ca super-entertainment (daca imi permiteti termenul) la vremea aparitiei lor.

multi dintre oamenii seriosi si la locul lor, cu o cultura generala consistenta, nu sunt dispusi la nivel constient sau inconstient, sa aprecieze,sa pipaie, sa mai descoasa, sa mai reflecteze la ceea ce au trait deja, ceea ce au simtit, sau ceea ce au gandit in vremea comunistilor sau a tranzitiei ce a urmat. pur si simplu, la nivelul acestei paturi de public reactia e "da, da , bine, stim, am trait si noi asta....hai sa ne uitam la altceva mai interesant decat la potcoavele astea de cai morti despicate in 7 de niste regizori "pretiosi" care cred ca au descoperit roata filmand cu camera in mana prin holuri de hotel si curti de bloc vopsite sa para din anii 80-90"

djinjis

25 Aug 2010, 14:48

eu gasesc ca raspunsul populatiei e foarte elegant vis-a-vis de minimalul asta superboring. iti spun eu ce e ciudat: dupa ce ca filmele astea sunt facute din banii populatiei, omul de rand daca vrea sa le vada, trebuie sa-si cumpere bilet. adica sa plateasca de doua ori pentru acelasi lucru. bwehehe.

c.ghevara

25 Aug 2010, 15:54

Aspectul ăsta mi-a şi scăpat... filme făcute din banii populaţiei, adică ai ”plebei”? :))

Mercutio

25 Aug 2010, 16:07

....
multi dintre oamenii seriosi si la locul lor, cu o cultura generala consistenta, nu sunt dispusi la nivel constient sau inconstient, sa aprecieze,sa pipaie, sa mai descoasa, sa mai reflecteze la ceea ce au trait deja, ceea ce au simtit, sau ceea ce au gandit in vremea comunistilor sau a tranzitiei ce a urmat. pur si simplu, la nivelul acestei paturi de public reactia e "da, da , bine, stim, am trait si noi asta....hai sa ne uitam la altceva mai interesant decat la potcoavele astea de cai morti despicate in 7 de niste regizori "pretiosi" care cred ca au descoperit roata filmand cu camera in mana prin holuri de hotel si curti de bloc vopsite sa para din anii 80-90"

eu cred ca se trateaza prea serios, prea tragic, de catre regizorii romani perioada respectiva. am vazut in schimb recent un film cehoslovac, Kolia, similar, din aceiasi perioada, care are cu totul alta alura. povestea si felul in care este redata sunt mai degraba comice, prin absurdul situatiilor, prin atitudinea personajului. desi si ei cehoslovacii au trait la fel de naspa, sub ocupatie ruseasca and all.

djinjis

25 Aug 2010, 18:27

pai minimalele fac fix atat profit cat sa-si acopere cheltuielile cu genericul. cnc = buget = populatie.

nu sunt nici macar tragice. se tot vorbeste despre realismul lor care e de fapt banalism. nici nu e asa proasta miscarea. filmul e banal, dar banalitatea aia e bine implementata. baietii au facut film despre ceva c cunosteau bine. sau daca vrei, filmul are ceva din autor, aspectul lui definitoriu.

civica65

31 Aug 2010, 20:36

Pur şi simplu despre film, cu Sergiu Nicolaescu (TVR CULTURAL)

http://www.tvr.ro/articol.php?id=86609

Femeile fierbinţi ale lui Nicolaescu (Pro TV Magazin)

http://www.protvmagazin.ro/stiri/cinema/a6966769-femeile-fierbinti-ale-lui-nicolaescu

Pashpix

09 Sep 2010, 15:25

UN ARTICOL INTERESANT, DIN "OBSERVATOR CULTURAL"

FILM. Sergiu Nicolaescu, „mîntuieşte-te“!
de Valerian Sava

Cu concursul defectelor tuturor, o variantă recoafată a Legii Cinematografiei ameninţă să lase în continuare Noul Cinema la discreţia financiară a unui CNC nereformat. Distribuirea Fondului Cinematografic şi strategiile (sub)dezvoltării instituţionale a cinematografiei publice ar rămîne în seama anchilozei corporatiste patronate de veteranele UCIN (Uniunea Cineştilor din România)-UARF (Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Filme)-UPFAR (Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România), în simbioză cu candoarea artizanală a junelor ACRO (Asociaţia Cineaştilor din România)- APFR (Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc). Există vreo ieşire? Cineastul senator Sergiu Nicolaescu este pînă într-acolo de sincer, de cinstit şi de curajos – cum îşi caracterizează ritos personajele preferate din filmele pe care le semnează –, încît nu-şi ia nici un fel de precauţii, nu dă semne că ar încerca ezitări sau temeri, nu pare să-şi imagineze nici o clipă că textele pe care le semnează, în două recente culegeri, ar putea avea în ochii cititorilor alte caracteristici şi rezonanţe, cu efect contrar celor pe care el însuşi le concepe. Mă refer la volumul cumva autobiografic, intitulat peremptoriu şi condensat Destin şi film. Destăinuirile unui cineast (Editura Axioma Print, 2009, 230 p.) şi la dosarul cu printuri la zi, în ajunul noii sesiuni parlamentare, dar cu distribuire mai largă: Opis cu documente privind Legea cinematografiei şi alte materiale referitoare la cinematografie (82 p.).

Autodefinirea legiuitorului nr. 1

În ciuda speciilor şi destinaţiilor diferite, cele două lucrări sînt nu numai perfect unitare ideatic şi stilistic, dar şi identice pe alocuri, repetitive în multe puncte. Volumul editorial se deschide, înainte de prefaţa autorului – o carte de vizită, cum ar veni – cu ceea ce va relua pe parcurs, în diverse varaţii, de vreo zece ori şi vom regăsi parţial în printurile senatoriale: o „Fişă cinematografică Sergiu Nicolaescu“, cu 16 repere cronologice, 54 titluri de filme, la rîndu-le datate şi cu indicarea studiourilor producătoare, o listă cu 39 festivaluri şi premii, altă listă întorcîndu-se la 8 dintre titlurile anterioare, sub denumirea „Filme europene de lungmetraj pentru TV...“, în fine, o statistică: 35 roluri principale, de 19 ori scenarist sau coscenarist, de 14 ori producător sau producător executiv. Circumstanţa atenuantă e că autorul recunoaşte undeva că vede totul „inginereşte“, deşi „Cuvîntul înainte“ la volumul tipărit e subintitulat patetic „Sîntem un popor credincios şi cu frica lui Dumnezeu“. Subtitlul e folosit de trei ori şi ca intertitlu, pe parcursul celor trei pagini ale prefeţei. Nu fără liant subînţeles cu această aserţiune religioasă este un al patrulea intertitlu, şi ultimul din „Cuvîntul înainte“, singurul cules cu verzale: „TRĂDAREA“. Potrivit senatorului cineast, am fi un popor crucificat, în urma unui şir neîntrerupt de trădări. În numai 14 rînduri concluzive de text, prefaţatorul rezumă istoria naţională, „de la Vlad }epeş, trădat de români şi dat pe mîna ungurilor“, continuînd cu destinele similare ale lui Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I („moare singur, ca un neamţ pe un teritoriu străin“), Ion Antonescu, Mihai I şi – ca încheiere – „trădarea lui Ceauşescu de către Armată şi Securitate, pe care le-a protejat şi favorizat“ (observaţie completată clarificator într-o pagină următoare: „care l-au trădat cu atîta uşurinţă...“ – subl. mea). Aflăm ad-hoc şi că „Ceauşescu era bîlciul delirului şi al lipsei de măsură şi (incongruenţă a frazei! – n. n. ) denotă slăbiciunile poporului român“ (s. m.).

„În plin moment de glorie pentru mine“

Abţinîndu-mă de la un pamflet şi chiar de la etichetările pe care le-am citat uneori, din partea binefăcătorului lui Sergiu Nicolaescu, scenaristul Titus Popovici, mă limitez la juxtapunerea unor pasaje. „Superproducţia Mihai Viteazul putea deveni unul dintre cele mai mari filme ale cinematografiei mondiale (într-o pagină ulterioară se precizează: «unul din primele trei filme istorice ale cinematografiei mondiale» – n. m.), dacă Ceauşescu ar fi aprobat propunerea societăţii Columbia Film“ (cu acelaşi S. N. regizor, dar altă distribuţie – n. m.). „Filmul Dacii este prima manifestare publică de artă a naţionalismului românesc de după 1947.“ „... în plin moment de glorie pentru mine, Doamne, ce amintiri aş avea de adăugat!“. „Elita intelectuală a fost lichidată după 1948 [...], rămînînd numai aceia care au acceptat trădarea (s.m.), fără condiţii şi fără demnitate.“ „Cu un zîmbet şi un salut, milioane de oameni îmi transmit sincer recunoştinţa şi admiraţia lor“. „... nişte realităţi ale cinematografiei naţionale. Trebuie să le spună cineva care a dovedit că le cunoaşte, şi nu un premiat la un important festival european, dar care a făcut doar două filme.“ „Las spectatorilor toate filmele mele [...] cu toată convingerea că e (respectiv, sînt – n. m.) cel mai important lucru din viaţa mea, în afară de revoluţie.“ Revoluţie pe care se subînţelege oarecum cine a făcut-o, mai ales că mai departe se indică: „Această întîrziere (fusese la Ambasada RFG, în ziua de 22 decembrie 1989, să lase nişte arme deţinute ilegal – n. m.) a (corect: le-a – n. m.) permis lui I. Caramitru şi M. Dinescu să intre pe post înaintea mea“. După aceste citate inocente din Capitolul I („Perioada comunistă în cinematografie – 1954-1989“, în care nu sînt însă pomenite decît filmele proprii), din Capitolul II, intitulat (mai apăsat) „Filmul românesc“, Sergiu Nicolaescu ne avertizează din capul locului: „Anii 1967-1989 au constituit afirmarea cinematografiei româneşti în lume“. Nota bene – coincidenţă : 1967 e anul premierei cu Dacii, dar premiile de la Cannes le obţinuseră Liviu Ciulei şi Ion Popescu Gopo în 1965‚ respectiv 1957 (cu filme niciodată citate în cele 230 de pagini). Să reluăm însă citatele cu No comment: „Îi întreceam chiar şi pe polonezi, nu mai vorbesc de unguri. Astăzi ne întrec şi bulgarii“. „În privinţa premiilor, am cîştigat destule. Dar nu de asta am avut timp.“

Punerea la punct (la zid) a Noului Cinema

„Unul dintre voi (spicuiesc din seria diatribelor la adresa tinerilor cineaşti – n. m.), fără facultate, joacă rolul principal într-un film de-al lui. Foarte bine, să vedem ce iese“ (să fie oare o trimitere la Cristi Puiu, cu al său Aurora, regizor care are facultate, deşi făcută la Geneva, ba chiar o facultate de film, spre deosebire de S. Nicolaescu; Cristi Puiu, acelaşi deschizător de drum şi vîrf al Noului Cinema, este exclus din lista pe care recidivistul întru actorie diletantă o întocmeşte exhaustiv: „Dintre regizorii care reprezintă noua generaţie, s-au remarcat Cristi Mungiu, Cătălin Mitulescu, Radu Muntean, Corneliu Porumboiu“). Sergiu Nicolaescu pare indispus subliminal de autorul filmului Marfa şi banii, poate fiindcă a condus campania împotriva acestuia în 2001, cînd, ca senator, era preşedinte, în conflict de interese, al Colegiului Consultativ de la CNC, şi ne miră cum de sincerul şi cinstitul autobiografist scrie acum, negru pe alb: „Nu am ocupat funcţii în cinematografie, precum alţi colegi...“. O explicaţie a amneziei ar fi împrejurarea că acel „Colegiu-fur“ – cum i s-a spus nedezminţit, fiindcă şi-a împărţit banii la concursurile din 2001 şi 2003 – a fost trecut discret în culise de partidul senatorului aflat la putere. Ceva nu-i dă pace deloc, drept care ţine să stigmatizeze formula filmică a inamicilor: „Ce uşor! veţi spune, voi, care aţi făcut filme cu puţine personaje, gen Marfa şi banii...“.

N-avem spaţiu pentru o amplă recenzie, cu date mai copioase decît cele de mai sus, despre o „Carte apărută cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei“, cum stă scris pe pagina de gardă (ar fi interesant de ştiut procentajul finanţării). De asemenea, am fi curioşi să aflăm cine de la CNC a aprobat această decizie?

Toţi oamenii senatorului şi „trădarea“ acestuia

Trecem la al doilea document, destinat parlamentarilor. Sîntem tot în registrul diatribei resentimentare, dar către toate azimuturile: „Am aflat în mod surprinzător din presă că la un festival cinematografic (TIFF, Cluj-Napoca, iunie 2010), finanţat de Centrul Naţional al Cinematografiei, instituţie despre care ştim cu toţii ce rol ar trebui să aibă în politica de promoţionare (sic!) a filmului românesc, cîţiva cineaşti (corect: cîteva zeci – n. n.) şi-au exprimat nemulţumirea (printr-o aşa-zisă Proclamaţie) faţă de noul proiect de lege...“ (s. n.) Este textul de deschidere al Opisului, adresat Camerei Deputaţilor, unde urmează să se ia în discuţie contestatul proiect, deja adoptat de Senat, cu pesedistul pur sînge pe post de preşedinte al Comisiei de Cultură. Adresa-reclamaţie e ornată cu exact 10 (zece) nume de susţinători, dintre care trei, ţinînd de alte partide (senatorii Radu F. Alexandru şi Mircea Diaconu) sau coterii (Elisabeta Bostan, din partea UCIN-ului), nu şi-au pus apostila pe document, rămînînd numai cu numele ca susţinători.Toţi oamenii senatorului, care semnează olograf contra-proclamaţia, se reduc la 7 (şapte) performeri ai filmelor nule din ultimul deceniu sau dintotdeauna: Andrei Blaier, Ioan Cărmăzan, Alecu Croitoru, Mircea Mureşan, Geo Saizescu, Mihai Şurubaru, Constantin Vaeni. Ca să nu mai lungim vorba şi să ne întoarcem la tema trădării: cum se simte campionul de altădată al „epopeii cinematografice naţionale“ în compania „celor 7“?! Dacă ar avea temeritatea de a-i „trăda“, Sergiu Nicolaescu s-ar putea „mîntui“ (apropo de subtitlul repetat în prefaţă), ba ar mai înregistra un titlu onorabil în biofilmografia sa, alături de cele 3-4-5 filme pe linia de plutire şi performante în speciile lor, semnate în anii ’70. Iar dacă şi-ar „trăda“ şi proiectul de modificare a legii în vigoare, retrăgîndu-l din Parlament şi eliberînd astfel calea lucrului calificat la o lege organică a cinematografiei, ar dovedi că ştie să fructifice cunoştinţele despre culisele istoriei. El nu se poate să nu-şi dea seama unde se află filiaţia neştiută de profani (să punem un accent în rimă cu stilul senatorului) a corporatismului-salazarist al actualei legi, prin care veteranele UCIN-UARF-UPFAR, de conivenţă cu candoarea artizanală a junelor ACRO şi APFR, au mînă liberă să stopeze sine die reforma instituţională din branşă. Mai mult, cineastul senator ar cîştiga un ascendent moral asupra tinerilor cineaşti, care ignoră acest punct nodal al legislaţiei şi al regulamentelor în vigoare. Ar fi pentru prima dată din 1997 încoace (după ordonanţele şi variantele de legi „decapitate şi fără coloană vertebrală“), cînd s-ar depăşi nivelul pertractării necesarelor surse de finanţare, versatilele procentaje de impozitare, manipulările ordonatorilor de credite sau grilele mecanice şi incontrolabile de notare a proiectelor, prin aceea că profesioniştii valizi şi performanţi ai creaţiei şi criticii de film ar avea acces determinant în organismele de decizie şi de lucru ale CNC, concepute, desemnate, compuse şi mandatate în consecinţă.

keepwalking

09 Sep 2010, 15:55

zice valerian sava:

"profesioniştii valizi şi performanţi ai creaţiei şi criticii de film ar avea acces determinant în organismele de decizie şi de lucru ale CNC, concepute, desemnate, compuse şi mandatate în consecinţă."

dar de ce, taica, "criticii de film" trebuie sa aiba acces determinant in organismele de decizie ale CNC?
si care sunt criticii aia "valizi si performanti"?
cine ii valideaza si le confera "performanta"?
bai, numai mafioti, nu stiu cum sa puna botul pe ciolan!

civica65

13 Sep 2010, 16:22

Sergiu Nicolaescu şi-a regizat moartea!

Marele regizor Sergiu Nicolaescu şi-a propus ca, pînă la sfîrşitul vieţii, să mai facă un singur film, film care va coborî cortina pentru vecie. Reporterii “Naţional” au reuşit să afle, în urma unui interviu în exclusivitate, cele mai de taină gînduri ale regizorului în vîrstă de 80 de ani. Răspunsurile cineastului au fost de-a dreptul cutremurătoare. După o viaţă în care a văzut aproape totul, Sergiu Nicolaescu trăieşte o bătrîneţe bîntuită de fantasmele trecutului. Implicat într-un proiect legislativ ce are ca scop revigorarea domeniului cinematografic, regizorul mai vrea să turneze şi un ultim film. Cel în care îşi imaginează, parcă, propria moarte.

Regizorul, bîntuit de fantasmele trecutului

“În această peliculă e vorba de un fel de concluzie, pe care o trag eu, acum, la sfîrşitul vieţii. Este punctul de vedere pe care îl am astăzi asupra trecutului”, a mărturisit maestrul reporterilor noştri. Scenariul peliculei are în prim-plan un bătrîn de 80 de ani (vîrsta exactă a lui Sergiu Nicolaescu, n.r.) care îşi trăieşte ultimele clipe de viaţă.

Filmul ultimei zile din viaţa lui

“Individul acesta se trezeşte de dimineaţă şi, în timp ce se bărbiereşte, se întreabă cine este cel pe care îl zăreşte în oglindă”, spune regizorul, lăsînd să se înţeleagă că acesta este momentul în care personajul său ia decizia de a se sinucide. “Mai departe, bătrînul coboară la metrou, ia un tren fără o destinaţie precisă. Aici el întîlneşte o serie de indivizi. Unii îl recunosc, alţii habar nu au de el. Privind la ei, cum urcă şi coboară din tren, bătrînul îşi retrăieşte propria viaţă”, mai dezvăluie cineastul din secretele ultimului său film. Mărturisirile ce au urmat au fost de-a dreptul delirante. “Finalul acestui film, cu care eu mă identific, îl văd în felul următor: bătrînul ajunge la capăt de linie. Cînd ajunge la suprafaţă, zăreşte o clădire din asta superbă, înaltă, cu douăzeci şi ceva de etaje, pe aici pe undeva (regizorul a indicat clădirea Televiziunii Române, n.r.). Se urcă în clădirea aia şi ia liftul. Tot aşa, intră şi ies oameni şi mai are şi cu ăştia o discuţie, două. Se urcă pe acoperiş şi… se duce la margine… zîmbeşte şi se aruncă în gol. Gata! Atît am avut de spus”, a mărturisit Sergiu Nicolaescu reporterilor “Naţional”. Mai mult, maestrul crede că sfîrşitul său nu este departe. “Cît mai am de trăit. Un an. Pe mine personal nu mă încălzeşte cu nimic dacă îi pare rău cuiva sau nu că nu mai sînt. Realitatea e că nu îmi mai doresc decît să mai fac un film”, s-a confesat Sergiu Nicolaescu reporterilor noştri. Pe finalul discuţiei, regizorul, care este şi parlamentar, membru în comisia de cultură a Senatului, a ţinut să mai spună că încearcă prin orice mijloace să schimbe Legea Cinematografiei. “Din cauza acestei legi, plină de malformaţiuni, filmele româneşti sînt atît de sărace, lipsite de fond. Din cauza asta, regizorii tineri sînt obligaţi să inventeze noi sisteme şi pînă la urmă vor ajunge la filmul mut”, a mai declarat, plin de regrete, Sergiu Nicolaescu.

Cele mai importante filme ale maestrului

- Pelicula “Mihai Viteazul” a fost realizată de către Sergiu Nicolaescu în 1970, iar bugetul său a fost, la acea vreme, echivalentul a circa 500.000 de dolari. De altfel, filmul ocupă locul trei în topul celor mai apreciate producţii istorice din toate timpurile, alcătuit de faimosul site IMDB (Internet Movie Database).

- “Ultimul cartuş” s-a bucurat de bagheta regizorală a maestrului Nicolaescu în 1973, fiind o continuare a la fel de celebrului “Cu mîinile curate”.

- “Supravieţuitorul” este o continuare a faimoasei serii cu comisarul Moldovan, regizat de către Sergiu Nicolaescu în 2008. “La piece de resistance” a peliculei a fost apariţia nud a frumoasei Ileana Lazariuc, în rolul Zaradei.

- Pelicula “Mircea” a fost produsă în pragul Revoluţiei, în 1989 şi filmată în Germania Federală, iar despre ea, Sergiu Nicolaescu declara la un moment dat că "este un film foarte important”.

- Filmul “Cu mîinile curate”, regizat în 1972, a lansat cea mai celebră serie de filme de acţiune din cinematografia românească, cea a comisarului, şi este un adevărat thriller care îmbină genul poliţist cu intrigile politice.

http://www.ziarulnational.com/stiri/Evenimente/1284316970-Sergiu-Nicolaescu-i-a-regizat-moartea-

Pitbull

13 Sep 2010, 17:23

“Individul acesta se trezeşte de dimineaţă şi, în timp ce se bărbiereşte, se întreabă cine este cel pe care îl zăreşte în oglindă”, spune regizorul, lăsînd să se înţeleagă că acesta este momentul în care personajul său ia decizia de a se sinucide. “Mai departe, bătrînul coboară la metrou, ia un tren fără o destinaţie precisă. Aici el întîlneşte o serie de indivizi. Unii îl recunosc, alţii habar nu au de el. Privind la ei, cum urcă şi coboară din tren, bătrînul îşi retrăieşte propria viaţă”, mai dezvăluie cineastul din secretele ultimului său film. Mărturisirile ce au urmat au fost de-a dreptul delirante. “Finalul acestui film, cu care eu mă identific, îl văd în felul următor: bătrînul ajunge la capăt de linie. Cînd ajunge la suprafaţă, zăreşte o clădire din asta superbă, înaltă, cu douăzeci şi ceva de etaje, pe aici pe undeva (regizorul a indicat clădirea Televiziunii Române, n.r.). Se urcă în clădirea aia şi ia liftul. Tot aşa, intră şi ies oameni şi mai are şi cu ăştia o discuţie, două. Se urcă pe acoperiş şi… se duce la margine… zîmbeşte şi se aruncă în gol. Gata! Atît am avut de spus”
Ce-i idioţenia asta...? :|

paul_aramis

13 Sep 2010, 17:27

pit, o fi având ceva gânduri, mai ştii?

Pitbull

13 Sep 2010, 18:32

Serjulicä si gânduri...?!?
Baba si caricioplanu'!

Pashpix

19 Sep 2010, 17:22

Kelemen: "Vom modifica Legea cinematografiei"

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat joi, într-o conferinţă, că va participa la dezbaterile din Camera Deputaţilor referitoare la modificarea Legii cinematografiei şi va încerca să aducă schimbările care vor face ca Centrul Naţional al Cinematografiei să fie mai eficient şi mai transparent. Propunerea de modificare a Legii cinematografiei a fost aprobată de Senat pe 17 mai şi urmează să fie analizată de Camera Deputaţilor, care este forul decizional.

Printre iniţiatorii propunerii se numără Sergiu Nicolaescu, Mircea Diaconu şi Radu F. Alexandru. Una dintre prevederile din proiectul de modificare a Legii cinematografiei este ca Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) să fie coproducător al filmelor pe care le finanţează în urma concursurilor de proiecte pe care le organizează anual. O altă propunere este ca, în locul scenariului, elementul de bază al dosarului să devină decupajul regizoral. De asemenea, este cerută pentru dosar distribuţia filmului. Potrivit propunerii, comisia de selecţie poate fi formată exclusiv din oameni din industrie, fără critici de film. În locul selecţiei bazate pe puncte (acordate în funcţie de premiile câştigate anterior, rezultate de box office etc.) ar urma să fie instituit sistemul de admis/respins. De asemenea, iniţiatorii propun înfiinţarea unei noi structuri - Administraţia Fondului Cinematografic -, dar şi reducerea finanţărilor nerambursabile pentru distribuitori. Totodată, printre modificările aduse se numără faptul că, dacă producătorul schimbă regizorul, noul regizor trebuie să urmeze decupajul iniţial propus pentru film.

Cineaştii şi actorii prezenţi, la începutul lui iunie, la gala Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) s-au urcat pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, în semn de protest faţă de proiectul de modificare a Legii cinematografiei. Actorul Victor Rebengiuc a dat tonul protestului, spunând că va citi "Proclamaţia de la Cluj", prin care va prezenta nemulţumirile industriei cinematografice legate de proiectul de modificare a actualei Legi a cinematografiei.

În conferinţa de joi, ministrul Culturii a mai spus că va numi o echipă, din partea ministerului, pentru a rezolva contestaţiile de la primul concurs de proiecte cinematografice organizat de CNC anul acesta. Kelemen a spus că echipa este formată în mare parte din jurişti, deoarece contestaţiile au fost în majoritate de ordin procedural. Termenul limită pentru depunerea contestaţiilor este 21 septembrie.

Pitbull

19 Sep 2010, 18:04

E clar... :|
Ne-am cäcat la semnal...

omudindulap

20 Sep 2010, 00:42

O altă propunere este ca, în locul scenariului, elementul de bază al dosarului să devină decupajul regizoral.

Ce inseamna asta, mai exact?

De asemenea, este cerută pentru dosar distribuţia filmului.

Alegerea distribuitiei nu reprezinta o procedura ulterioara participarii la concurs?

Potrivit propunerii, comisia de selecţie poate fi formată exclusiv din oameni din industrie, fără critici de film.

Nu ma pricep, dar nici asta nu mi se pare a fi o masura tocmai in regula. Ce inseamna oameni din industrie? Si masinistii, operatorii, monteurii..?

Aveam o impresie buna despre domnul Diaconu.
Sau bat eu campii?!

Judex

20 Sep 2010, 06:49

Este normal ca decupajul regizoral sa fie elementul de baza in jurizarea unuin proiect!!!

psihologu

21 Sep 2010, 19:18

Sergiu Nicolaescu practica in mod constant un cinematograf de consum, de larga audienta. Filmele sale sunt ilustrative, expozitive si descriptiviste, reductibile la limba de lemn. Chiar daca gasim cateva rudimente de arta in
Mihai Viteazul (1970), Ciuleandra (1984) si Francois Villon (1987), aceste
elemente singulare nu salveaza, ci, dimpotriva, subliniaza ratarea celorlalte.
Sergiu Nicolaescu nu ajunge niciodata la esente. Este prea transant si simplificator.
Pentru o posibilã scoala cinematografica romaneasca, de la Sergiu

Pashpix

23 Sep 2010, 17:49

Turcan: "Vom modifica legea cinematografiei după discuţii pe articole"

Mediafax

Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat, miercuri, după discuţii pe tema unei iniţiative de modificare a legii cinematografiei, lansată de senatorul Sergiu Nicolaescu, că aceasta va fi schimbată după discuţii pe articole cu iniţiatorii şi contestatarii.

"Iniţiativa lui Nicolaescu, cu toate că este contestată, este şi bună, pentru că a reluat o discuţie care, probabil, nu ar fi fost. Azi suntem aici şi ridicăm problemele cinematografiei româneşti. E un pas înainte. Susţin ideea discutării acestei iniţiative legislative pe articole, să punem faţă în faţă cu vechea lege şi să vedem unde putem interveni, pentru că sunt probleme grave ale cinematografiei. Una dintre ele este infrastructura cinematografelor, lipsa cinematografelor. Există o lipsă de transparenţă în cheltuirea fondurilor de la CNC (Centrul Naţional al Cinematografiei, n.r.). Există filme cu bani buni pe care nu le-am văzut şi nu ştim unde s-au dus acei bani. Trebuie văzut dacă aceste fonduri ale CNC-ului sunt suficiente, pentru că eu sunt convinsă că există cerere de finanţare pentru filme bune şi ele trebuie cheltuite cu cap, să se ducă acolo unde banii trebuie valorificaţi. (...) Nu sunt adepta respingerii acestei propuneri, luăm punct cu punct să vedem ce putem completa pe legea veche, astfel încât să realizăm această dorinţă de a avea filme româneşti bune cât mai multe", a spus Raluca Turcan.

La discuţia care a avut loc miercuri în Comisia de Cultură au participat Radu Gabrea, Tudor Giurgiu, Corneliu Porumboiu şi Daniel Mitulescu, precum şi Maria Voican, consilier juridic.

Astfel, regizorul Radu Gabrea a vorbit despre actuala legea a cinematografiei şi despre modificările propuse de Sergiu Nicolaescu. "Această lege (a cinematografiei, n.r.) propusă a trecut prin Parlament cu sprijinul direct al domnului Sergiu Nicolaescu. (...) În propunerea lui Sergiu Nicolaescu sunt câteva chestiuni care nu se mai potrivesc. Punctul întâi: introducerea CNC ca şi coproducător este inadmisibilă. Nu se găseşte nicăieri în lume aşa ceva, înseamnă că eu o să am un director general sau secretar de stat care îmi face distribuţia, îmi spune ce decoruri, ce actori o să am, deoarece cofinanţatorul şi coproducătorul are această funcţiune, cofinanţând filmul are drept total să se amestece în producţie. Este de neconceput. Ne întoarcem cu 25 de ani înapoi. O altă inadvertenţă: introducerea noţiunii de decupaj, care nu s-a folosit decât în perioada regimului comunist, când era mijloc de control al nostru. Azi e un lucru tehnic în care se prezintă discuţiile între regizori şi echipa tehnică. Nu se poate prezenta la concurs un decupaj, pentru că el implică o distribuţie fixată, discuţii cu operatorul, este o fază pregătitoare a producţiei", a spus Gabrea.

"Cinematografia română este, alături de maşina Dacia, cel mai vândut brand de pe piaţă", a mai spus Gabrea.

"Este normal că această modificare trebuie să modifice punctele care nu funcţionează în acest sistem. (...) Dar lucrul care nu merge ţine de infrastructură: săli de cinema, promovarea filmului, or aceste lucruri nu sunt prevăzute deloc în această nouă lege", a spus, la rândul lui, Tudor Giurgiu, care a subliniat că "ideea că CNC-ul trebuie să se transforme în coproducător este falsă, pentru că în orice ţară din Europa, această instituţie este un investitor".

Potrivit lui Giurgiu, propunerea actuală înaintată de Sergiu Nicolaescu nu ţine cont de negocierile avute cu Consiliul Concurenţei, Comisia Europeană şi practica europeană în domeniu.

"Această modificare nu a fost cerută de nimeni şi nu serveşte industriei şi publicului românesc", a mai spus Giurgiu.

"Singurul lucru asupra căruia suntem de acord este desecretizarea concursului de proiecte, pentru că noi suntem singura ţară unde mergem la concursuri cu parole, un soi de mască falsă a anonimităţii", a mai spus Giurgiu.

Pe de altă parte, regizorul Corneliu Porumboiu a precizat că, la nivel de finanţare, un buget mediu de producţie în România este de 700.000 de euro. "Dacă CNC va finanţa cu 200.000 de euro, asta înseamnă 30% şi este foarte greu apoi să aduci coproducători la film. Coproducătorii nu sunt interesaţi de un proiect dacă nu sunt cofinanţaţi de statul român. (...) Pentru debutanţi şi tineri e foarte greu să adune 70% dintr-un buget din surse externe", a explicat Porumboiu.

"România e o cultură marginală. În cinema contează foarte mult în ce limbă e făcut filmul. Fiecare stat din Europa îşi protejează cinematografia. Investitorii români sunt interesaţi de cinema-ul românesc doar în zona de excelenţă. Astfel, foarte mulţi tineri regizori nu vor putea să îşi completeze bugetele", a mai spus Porumboiu.

De asemenea, el a ridicat problema lipsei de criterii în ceea ce priveşte concursul CNC, conform noii iniţiative legislative, fapt care îl duce într-o "zonă total subiectivă", subliniind totodată că excluderea criticilor din jurii ar fi "un lucru foarte periculos".

Consilierul juridic Maria Voican a precizat, citând legislaţia europeană: "Există prevederea că ori de câte ori se procedează la schimbarea unei scheme de finanţare sau a unui ajutor de stat, în cazul nostru modificarea schemei de finanţare în domeniul filmelor, Comisia Europeană trebuie să fie înştiinţată şi să aibă timp să îşi transmită punctul de vedere. Nouă nu ne e clar dacă până acum CE a emis un punct de vedere în această problemă".

Brânduşa Novac, secretarul Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat, după ce au fost ascultate punctele de vedere ale celor prezenţi, că iniţiativa legislativă de modificare a legii nu vine în sprijinul cinematografiei. "Această iniţiativă nu mi se pare absolut deloc că vine în sprijinul cinematografiei, ci din contră. Sunt adepta finanţării mai mari a cinematografiei şi, în general, a culturii, pentru că nu avem cum altfel să luptăm cu cei din Europa. Punctul meu de vedere este de a respinge această iniţiativă şi v-aş propune să ne gândim împreună la iniţiative mai bune, care să aducă un plus cinematografiei române. Sunt convinsă că am putea găsi împreună variante care să vină în sprijinul cinematografiei şi să nu omorâm ceea ce s-a construit, pas cu pas, în cultură, cu greu", a spus Novac.

Pe de altă parte, vicepreşedintele Comisiei, Victor Socaciu, a precizat că există argumente convingătoare atât din partea iniţiatorilor, cât şi din partea contestatarilor. "Asistăm la un meci foarte puternic. Pe de o parte, o generaţie foarte puternică, cea tânără, pe de altă parte, o generaţie care a fost în prima linie a cinematografiei mulţi ani. Este, până la urmă, o decizie grea şi pentru noi, să vedem cum înclinăm balanţa, cui dăm credit. Argumentele dumneavoastră sunt convingătoare, dar sunt argumente convingătoare şi în cealaltă tabără. (...) Vom depune toate eforturile pentru a găsi formula cea mai echilibrată de a crea un mecanism viu, prin care să ieşim şi mai puternic pe piaţa internaţională", a spus Socaciu.

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu, în prezent membru al Comisiei, a precizat că iniţiativa legislativă a lui Sergiu Nicolaescu "e o reformă prin revenirea înapoi", subliniind că modificările aduse sunt "inutilizabile". "Cea mai mare problemă nu e legea, ci subfinanţarea dramatică din domeniu, funcţionarea CNC-ului", a spus Paleologu, precizând, totodată, că "cea mai mare problemă a filmului în România e distribuţia".

Pe de altă parte, contestatarii legii au depus la Comisia de Cultură din Cameră mai multe documente şi studii europene, printre care şi o listă cu "puncte nefuncţionale" din propunerea legislativă de modificare a legii cinematografiei iniţiată de Sergiu Nicolaescu.

Astfel, printre acestea se numără modificarea ce presupune ca Centrul Naţional al Cinematografiei să devină coproducător al filmelor pe care le finanţează, acest lucru fiind singular în Europa, dar şi cea privind notarea decupajului regizoral în locul scenariului la concursul de finanţare, contestatarii susţinând că "decupajul regizoral este un document tehnic ce nu poate deveni criteriu de evaluare, fiind anacronic".

Pashpix

30 Sep 2010, 13:40

Bianca Drăguşanu va juca într-un film al lui Vadim şi Sergiu Nicolaescu

Bianca Drăguşanu a primit o propunere din partea europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, în direct, în cadrul emisiunii "Un show păcătos", de la Antena 1. Vadim i-a propus starletei să joace în următorul film care va fi regizat de Sergiu Nicolaescu, pe scenariul europarlamentarului, "Candele de zăpadă".

"O să-i propun lui Sergiu, în caz că vîrsta sa înaintată îl va mai lăsa să regizeze acest film, căruia el mi-a cerut să-i fac scenariul, dacă nu el, atunci mă voi adresa unui alt regizor, fiindcă deja am şi alte propuneri, ca Bianca să joace, să obţină un rol. Să treacă aşa, prin cadru, şi pac-pac!, să dea cu poşetuţa în cap la cîţiva hitlerişti! Uitaţi-vă ce frumoasă e si cum o consumă Botezatu..." a spus Corneliu Vadim Tudor, care a liniştit oarecum asistenţa, doritoare, probabil, ca Bianca să joace goală în film, poate şi cu o scenă de sex.

rvn

30 Sep 2010, 13:47

"Cinematografia română este, alături de maşina Dacia, cel mai vândut brand de pe piaţă", a mai spus Gabrea.

asta-i buna!
puteam sa jur ca nu sunt astea. io credeam ca sunt femeile, carnatii de Plescoi, mititeii si sarmalele.
cat de tare m-am inselat!

rvn

30 Sep 2010, 14:05

ca Bianca să joace, să obţină un rol. Să treacă aşa, prin cadru, şi pac-pac!, să dea cu poşetuţa în cap la cîţiva hitlerişti! Uitaţi-vă ce frumoasă e si cum o consumă Botezatu..."

da....asta-i si mai buna!
pai daca o consuma Botezatu( sau ...Cristea de la Dinamo...sau...cine naiba s-o mai nimeri..),
ce sa mai ramana si pentru Sergiu? firimiturile? ii ajung?

Pashpix

30 Sep 2010, 17:25

Sergiu Nicolaescu pregăteşte un nou film: "Ultimul corupt din România"

Sergiu Nicolaescu a declarat, la "Acces Direct", că are în plan un nou film. Mai precis este vorba despre o idee a regizorului, care, deocamdată, nu a fost pusă pe hârtie, nu are un sinopsis. Nicolaescu a spus şi care va fi titlul peliculei: "Ultimul corupt din România".

"Am un film pe care va trebui să-l fac, "Ultimul corupt din România". La un moment dat i-am povestit unei reporteriţe un subiect pe care-l am eu în cap, însă de aici şi până la film mai e mult, nici măcar nu am scris un sinopsis", a declarat Sergiu Nicolaescu. El a indicat totuşi şi care va fi acţiunea filmului, ideea care va sta la baza lui. "Dimineata, un actor - nu eu - se bărbiereşte, dar e un om trecut de 80 de ani. E un om încovoiat, cu baston, se rade, se îmbracă, îşi aranjează locuinţa, patul, se duce la metrou, ia metroul. Şi în metrou vin o parte din pasageri, urcă şi coboară. Unii dintre ei îl recunosc, iar o parte din cei care vin sunt şi cei din viaţa lui, mama lui, soţia lui, prieteni de-ai lui, îmbracăţi de epocă. Ajunge la Piaţa Victoriei, în zona cu blocurile înalte, se urcă, începe să meargă pe margine şi îşi dă drumul. Deci am o idee, dar care nu s-a transformat încă. Sper să devină un film, îmi doresc acest lucru", a spus Sergiu Nicolaescu.

dragonfly_drk

30 Sep 2010, 18:04

Sergiu Nicolaescu pregăteşte un nou film: "Ultimul corupt din România"

oare cate o sa mai faca?... :| . ma deranjeaza ca el primeste finantare sa isi faca toate poftele si mofturile, ca face rost de bani, dar tinerii cu idei stralucite, sunt lasati sa putrezeasca... bravos... asta e viitorul Romaniei... regizori batrani, care nu se satura de faima si regizori tineri, care in curand vor face si ei ca doctorii si politistii... vor spune adio Romaniei si vor munci pentru alte tari... pentru cele care stiu sa aprecieze o idee buna!

deocamdată, nu a fost pusă pe hârtie, nu are un sinopsis. Nicolaescu a spus şi care va fi titlul peliculei: "Ultimul corupt din România".

macar stie cum se numeste filmul... asta da inceput!!! =))

"Am un film pe care va trebui să-l fac,

de ce sa trebuiasca, maestre?... nu te obliga nimeni sa il faci.

"Dimineata, un actor - nu eu -

de ce nu el?
pentru ca:

Ajunge la Piaţa Victoriei, în zona cu blocurile înalte, se urcă, începe să meargă pe margine şi îşi dă drumul.

in fond, unde ar mai fi faima daca moare din primele 5 minute ale filmului...?
felicitari si numai succese... (:|

SMC

30 Sep 2010, 18:51

Dagonfly@
M-ai trimite-mi odata pe "private messages" ceea ce facusei demult,cand eu nu stiam ce-i aia...:">

dragonfly_drk

30 Sep 2010, 21:03

la ce te referi mai?... :-O

civica65

01 Oct 2010, 10:22

Regizorul filmului "Eu când vreau să fluier, fluier": Noua lege propusa de Sergiu Nicolaescu aruncă cinematografia românească înapoi cu 30 de ani
"Dacă legea asta trece şi este promulgată în forma actuală, într-un an nu va mai exista cinematografie românească, doar filme marca Sergiu Nicolaescu făcute de dumnealui sau de alţii", a spus regizorul Florin Şerban într-un interviu publicat de Feminis.ro. El a criticat noua lege, precizând că va "arunca cinematografia românească înapoi cu 30 de ani".

Memeito

01 Oct 2010, 15:59

...

Pitbull

01 Oct 2010, 16:15

Mimi, nu te bäga unde nu te pricepi. Esti sätul tu si vecinii täi din mahala, asa cä nu conteazä.
Si färä "Ha???"-uri, c-aicea nu esti pe maidan!

...Intr-adevär, proiectul de lege al lui Se-Nil Coaescu e un cumul de prostie si pericol public.
Una din cele mai mari aberatii e aia cu "decupajul regisoral". Täntäläul nici mäcar nu stie cum se face un decupaj, n-a folosit niciodata, întotdeauna filma dupä cum îl täia pe el capul. In primii zece ani, i-a mers, cä era vioi si avea idei, da' de prin 1977 încoace improviza tot mai haotic...
Oricum, habar n-are de cel putin douä chestii:
- decupajul se face într-o etapa CU MULT ULTERIOARA, dupä terminarea prospectiilor, dupä finalizarea multor lucräri din perioada de pregätire (deci, DUPA CE FILMUL A INTRAT IN PRODUCTIE). Altfel, îl faci degeaba - n-o sä se lege cu nimic, si va trebui sä-l schimbi radical.
- decupajul din zilele noastre a evoluat mult fatä de decupajele de pe vremea lui; a devenit foarte flexibil si personalizat; fiecare regisor aplicä elastic regulile de bazä, conform propriei lui personalitäti - unii (foarte putini) continuä sä respecte formatul vechi, cei mai multi si-l ajusteazä în stilul lor, iar câtiva nici nu-l mai folosesc. Deci, validitatea lui printre criteriile de acordare a finantärii este NULA.

Cât despre propunerea de eliminare a criticilor din jurii, aia e politä plätitä toatä ziua. Ramolicä turbeazä cä virtualmente toti criticii de film îi fac ferfenitä cäcaturile de filme din ultimii douäzeci de ani si vrea sä se räzbune.

keepwalking

02 Oct 2010, 12:11

["Dacă legea asta trece şi este promulgată în forma actuală, într-un an nu va mai exista cinematografie românească, doar filme marca Sergiu Nicolaescu făcute de dumnealui sau de alţii", a spus regizorul Florin Şerban într-un interviu publicat de Feminis.ro. El a criticat noua lege, precizând că va "arunca cinematografia românească înapoi cu 30 de ani".

eu nu pricep cum de aceasta lege ii va favoriza pe sergiu nicolaescu si pe ceilalti ca el.
as vrea sa-mi explice cineva de ce s-ar intampla acest lucru, cand vad ca deja sistemul actual ii avantajeaza!
ok, deci va veni fiecare regizor cu un decupaj regizoral.
de ce sa piarda aici florin serban si sa castige sergiu nicolaescu?
pai, in actualul sistem, scenariul castigator nu este supus mai multor schimbari pana la ecranizare, la fel ca si un decupaj regizoral?
si atunci, unde e problema?

Pitbull

02 Oct 2010, 12:20

Discutia se poate desfäsura aici:
http://www.cinemagia.ro/forum/showthread.php?p=1545734#post1545734
...un loc mult mai potrivit, unde Keep a postat, de altfel, acelasi mesaj.

keepwalking

02 Oct 2010, 12:23

da, corect, e mai la obiect.

Pashpix

11 Oct 2010, 15:56

La 80 de ani, Sergiu Nicolaescu spune: „Merg până la capăt”

Florin Condurăţeanu, Jurnalul Naţional

http://www.jurnalul.ro/stire-pagina-de-suflete/la-80-de-ani-sergiu-nicolaescu-isi-retraieste-momente-ale-copilariei-ale-cautarii-femeii-pline-de-semne-de-intrebare-ale-iubirii-de-neam-si-spune-merg-pana-la-capat-555942.html

Pitbull

11 Oct 2010, 16:27

Dumnezeule, ce scârbosenie...!!! :-&

Aici nici nu mai conteazä bietul Sergiulicä, dar acest Conduräteanu e un freak!
Dupä ce cä e agramat si astilist, propriile lui interventii sunt de o slugärnicie ejaculatorie - exemplu: "Îmi amintesc când confesiunea maestrului Nicolaescu era tremurată de lacrimi că îmi povestea cum mama lui, olteancă din Tg. Jiu, luptătoare ca cercetaş pe front, îi dădea să sugă din sânul sfânt al ei şi îi cânta cântece patriotice. Biroul de acasă al maestrului Sergiu Nicolaescu are obiecte majestuoase."
Dacä, presupunând prin cel mai aberant absurd, cineva ar scrie vreodatä asa ceva despre mine si maicä-mea, l-as împusca în boase.
(Apropo, am cunoscut-o în 1974 pe doamna Nicolaescu; mi-a fäcut o impresie foarte bunä.)

Pashpix

13 Oct 2010, 11:24

Legea cinematografiei
De GRID MODORCEA *TRICOLORUL*

Toţi vor să se facă legi, dar să nu ţină seama de ele, să le încalce. Există şi o vorbă românească de te doare capul: "Legea e făcută ca să fie încălcată!". Acest dicton barbar, pentru societăţi haotice, poate fi foarte bine aplicat la Legea cinematografiei, care, în forma ei modernă, se mai numeşte Legea 630 din anul 2002. Această lege, aprobată de Parlamentul României, este contestată (citeşte încălcată) cu fiecare nou concurs de scenarii organizat de CNC, în situaţia de stat, forumul suprem, pe rol de bancă publică, prin care această lege se aplică sau nu. Mereu este discutată forma cum se aplică. De fiecare dată, Legea e contestată de cei care nu primesc finanţarea proiectelor. Legea e bună însă, dacă primeşti bani cît mai mulţi, şi dacă se poate şi nerambursabili, şi e proastă dacă eşti respins de la masa favorizaţilor. Fiindcă e categoric vorba în primul rînd de favoritisme, de ochi frumoşi, de prietenii, de interese, de şpagă, de toate căile murdare care duc la acordarea unui sprijin din partea CNC. Valoarea, geniul, personalitatea nu contează, numai banul. De regulă, juriile, oamenii din juriu, sînt instrumentele principale ale încălcării legii, ei sînt aleşi pe sprînceană, ei sînt sursa de neplăceri. De regulă, un juriu, orice juriu, este manevrabil, el joacă aşa cum îi cîntă cel care îl plăteşte, fiindcă la noi juriile sînt alcătuite pe bani. Evident, toate aceste culise nu se prevăd în lege. Legea e pentru proşti, mai spune un alt dicton barbar. Dar noi aici nu ne propunem decît să adoptăm o atitudine de oameni normali şi maturi în faţa legii.

Desigur, orice lege este perfectibilă. Şi cum contestaţiile sînt anuale, Legea cinematografiei a fost modificată an de an. Aşa că avem o Lege a cinematografiei a anului în curs, ultimele fiind Legea din 2009 şi Legea din 2010. Dar întrucît şi ele au fost amendate - ca şi cum o lege poate mulţumi pe toată lumea, mai ales pe trîntori şi hoţi! -, iată că în acest an a apărut şi Legea Nicolaescu, adică varianta Legii cinematografiei trecute prin experienţa redutabilului cineast. Dar nici nu a ieşi bine din biroul său, că această Lege, adică vechea Lege cu modificările de rigoare, a şi fost contestată. În primul rînd de Noul Val, cu toată trena lui. Şi unde? La Festivalul internaţional al filmului de la Cluj, care e un festival al tinerei generaţii, la care nu au ce căuta consacraţii sau cei care sînt indezirabili. Eu, de pildă, am 70 de cărţi, dintre care 30 de film, după care toţi cineaştii au învăţat şi au intrat la facultate (a recunoscut acest lucru însuşi Tudor Giurgiu), dar n-am fost niciodată invitat la acest festival. Nici la Premiile Gopo, dimpotrivă, cartea mea Privirea lui Gopo a fost ignorată de organizatori.
Dacă ei ignoră ceea ce este evident, de ce nu ar ignora sau contesta ceea ce e mai puţin evident sau cunoscut de o mînă de oameni? Aşa contestă, fără discernămînt - mulţi nici n-o cunosc - Legea Nicolaescu, deşi, cum am spus, este vorba de modificări ale Legii iniţiale, operate de Sergiu Nicolaescu, a cărui experienţă în domeniu nu poate fi pusă la îndoială. Şi nu poate fi acuzat nici de interese, de nici un fel, dat fiind că el se află într-un punct unde funcţionează interese de alt ordin, în primul rînd metafizice. Evident, totul a fost contestat, fără ca nimeni să fi citit aceste modificări făcute, gîndite de Nicolaescu în ajutorul cineaştilor, tineri în primul rînd. De fapt, nu Legea a fost contestată, ci el, autorul, de ce Nicolaescu să facă, să dreagă, să ne dea lecţii? S-a alăturat şi Victor Rebengiuc petiţionarilor, fără să fi citit un rînd din Lege. Există o modă în mentalitatea unor intelectuali români, cea dictată de gaşcă, de haită. Ţii de o haită, ce hotărîri ia ea, tu aderi imediat, ca orice înregimentat. Aşa şi marele actor abonat la contestaţii, aderă cu ochii închişi dacă Giurgiu dă semnalul! Şi e atît de greu să faci o lege! Dovadă că n-a făcut-o el, n-au făcut-o ei, contestatarii. Ei stau precum chibiţii pe margine, ca la rotonda microbiştilor din Cişmigiu, şi-şi dau cu părerea. O lege presupune o mare răspundere şi o mare pricepere. Citiţi numai faimosul dialog Legile, scriere de bătrîneţe a lui Platon. Veţi afla cu ce enorm cîntar trebuie să cîntăreşti lucrurile. Aşa este şi această Lege a cinematografiei, cu modificările lui Nicolaescu, care îi ajută şi îi apără pe toţi cei care vor să facă filme. Eu am citit-o. Şi am să dau în continuare citire la modificările pe care le-a operat Sergiu Nicolaescu, modificări salutare, pornind de la observaţii elementare, logice în primul rînd. În folosul celor interesaţi, în interes public, dat fiind că filmul a ajuns şi la noi o armă şi o industrie totodată, vom publica aceste modificări pe parcursul mai multor numere din ziarul nostru, în ordinea în care ele ne-au fost oferite de către dl. Sergiu Nicolaescu.

În momentul de faţă, finanţarea proiectelor de film se face prin intermediul unor aşa-zise credite rambursabile fără dobîndă acordate din Fondul cinematografic. C.N.C. are rolul unei bănci, fără a avea oameni de specialitate. Aceste credite trebuie rambursate într-un interval de 10 ani, după care, dacă rambursarea nu este încheiată, drepturile de exploatare a filmului finanţat trec la C.N.C. În fapt, aceste credite nu pot fi rambursate niciodată şi de fiecare dată filmul intră în posesia C.N.C., dar se spune că proprietar rămîne producătorul. (?!) Este o situaţie similară celei unui credit imobiliar în care, dacă acesta nu este rambursat la timp, banca îţi confiscă bunul ipotecat (casa), dar nici debitorul nu rămîne proprietarul imobilului. Asta ar fi o primă contrazicere. C.N.C. încă nu a început să-şi facă treaba aşa cum scrie în Lege. Au trecut deja 10 ani (1997). Legea trebuie aplicată, iar cei care nu şi-au putut achita creditul vor rămîne datori o viaţă întreagă, nemaiputînd să se prezinte la concursurile organizate de C.N.C. Iată ce spune actuala O.G. nr. 39/2005 la art. 34, alin. (2): "Persoanele fizice şi juridice care nu au respectat prevederile prezentei ordonanţe şi obligaţiile stabilite prin contractele aflate în derulare cu Centrul Naţional al Cinematografiei nu pot beneficia de credite din Fondul cinematografic". Mai există în aceeaşi Ordonanţă nr. 39/2005 un articol, 21, alin. (1), lit. i) care precizează:

"i) Fac dovada că nu au datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale, la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi la Fondul cinematografic, cu excepţia ratelor scadente la contractele încheiate cu Centrul Naţional al Cinematografiei şi aflate în derulare."
Dar această "derulare" nu se termină niciodată, avînd în vedere starea în care se află în acest moment cinematografia. Acest lucru înseamnă că toţi producătorii, din 1997, care au făcut filme vor da faliment? Deci lucrurile trebuie lămurite cu aceste articole şi cu datoriile la bugetul de stat. O contrazicere flagrantă!
Propunerea făcută de Senat este următoarea:
"C.N.C., prin concursuri, oferă producătorilor pînă la maximum 50% din valoarea devizului. În cazuri cu totul speciale, se poate acorda 75%. Suma este considerată ca finanţare a C.N.C. la filmul admis în concursul organizat de către acesta şi care îi dă dreptul de coproprietar al filmului în funcţie de procentul de participare la producţie".
La articolul 6, alin. (1), pct. 16 din Legea pe care o propunem se precizează: "(...) În cazul filmelor produse cu finanţare din Fondul cinematografic, C.N.C. dobîndeşte calitatea de coproducător al filmelor în cauză".
În situaţia în care se respinge propunerea ca C.N.C. să devină coproducător, puteţi propune o altă variantă:
"C.N.C. organizează concursuri prin care acordă producătorilor cîştigători max. 50% din valoarea devizului de film prezentat în concurs. În cazuri cu totul speciale, se poate ridica suma la 75%. Suma care constituie sprijinul financiar al C.N.C. este rambursabilă în timp de 3 ani. Dacă din exploatarea filmului nu se recuperează suma tuturor cheltuielilor, atunci C.N.C. preia dreptul de administrare a filmului timp de 10 ani. După această dată, producătorul îşi recapătă dreptul de proprietar, fără nici un fel de obligaţie faţă de C.N.C., datoria anulîndu-se". Aceasta ar putea fi, în final, propunerea Camerei Deputaţilor.

Este adevărat că Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht prevede, la art. 87, că: "sînt incompatibile cu piaţa comună ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii unor anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre". Dar la alineatul (3), lit d) al aceluiaşi articol se instituie o excepţie de la această regulă: "ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţă în Comunitate într-o măsură care contravine interesului comun". Or, producţiile cinematografice finanţate de Statul Român sînt încadrabile în această categorie. Hotărîrile de la Maastricht nu se doresc o spaimă pentru logica legislaţiei româneşti. Sumele investite prin Fondul cinematografic românesc sînt mai mult decît modeste comparativ cu cele ale unor state din Uniunea Europeană şi, în consecinţă, este greu de crezut că pot "modifica în mod nefavorabil condiţiile de concurenţă" în spaţiul european. Transformarea creditelor rambursabile fără dobîndă în sprijin financiar direct pentru producţia de film, C.N.C. urmînd să dobîndească calitatea oficială de coproducător sau finanţator, urmăreşte recunoaşterea unei situaţii de fapt şi, totodată, responsabilizarea C.N.C. în a controla modul în care sînt cheltuite sumele provenite dintr-un fond public şi a justifica astfel concursul de proiecte de film pe care îl patronează, dar fără să se amestece în treburile /sarcinile producătorului şi în nici un caz în cele artistice (scenariu, distribuţie, actori...), întrucît proiectul a trecut prin concurs. Relaţiile se vor stabili prin contract. Făcînd parte din UE, trebuie să reuşim a face o lege reală, favorabilă cinematografiei naţionale şi relaţiilor cu UE. O confuzie importantă a Legii cinematografiei este cea între noţiunile "producător", "coproducător", "sponsor" sau "finanţator". La art. 3, cel care cuprinde definiţiile termenilor, se spune că producătorul este cel care "iniţiază sau susţine în nume propriu realizarea unui film, asigurînd în acest scop condiţiile organizatorice şi financiare necesare", coproducătorul este cel care "participă cu mijloace tehnice şi/sau financiare la realizarea unui film", iar finanţatorul este cel care "participă la realizarea unui film şi care nu are drepturi asupra negativului acestuia", dar nu exclude un angajament contractual între producător şi finanţator.

De asemenea, nu este prevăzut nici un procent minimum de participare care să facă diferenţa între producător şi coproducător şi între coproducător sau finanţator. Acest lucru trebuie să-l stabilească Legea.
La art. 16 al Legii se prevede posibilitatea, pentru contribuabilii la Fondul cinematografic, de a opta pentru finanţarea directă a unui film cu pînă la jumătate din suma datorată Fondului, ei obţinînd astfel calitatea de finanţatori, la fel ca orice alt finanţator din afara sistemului şi asta în contul unor bani datoraţi, în definitiv, statului. Cu banii datoraţi la Fondul cinematografic, un contribuabil poate investi 50% într-un film ales de el, devenind astfel coproducător. De ce n-ar putea şi C.N.C.-ul să devină coproducător sau finanţator, investind în film tot bani din Fondul cinematografic, de care răspunde. Şi pentru ca această confuzie să fie totală, la art. 62 se prevede acordarea de către C.N.C. a unor "certificate de investitor" pentru producători şi a unor "certificate de finanţator", "sponsor" sau "investitor" pentru coproducători şi finanţatori (?) În tot acest tablou confuz, C.N.C., care de cele mai multe ori contribuie cu suma cea mai importantă la realizarea unui film, nu are nici calitatea de "producător", nici de "coproducător", nici de "finanţator". O are pe cea de debitor (similar cu o bancă), deşi pe genericul filmului apare, obligatoriu, sintagma "film realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei". Acest lucru se datorează O.G. nr. 39/2005.

Pashpix

13 Oct 2010, 11:26

Legea cinematografiei (continuare)
De GRID MODORCEA

* O parte importantă din Fondul cinematografic este cheltuită pentru deplasări externe, participări la festivaluri din străinătate, finanţarea unor festivaluri naţionale făcute de oricine (avem mai multe festivaluri decît filme într-un an de zile!) pentru o aşa-zisă "afirmare internaţională" a filmului românesc şi, în general, pentru activităţi colaterale producţiei de film (ca de pildă, cinematograful de artă), principala raţiune pentru care a fost creat acest Fond.

Drept urmare, se impune stabilirea unor criterii precise de alocare a sumelor din acest Fond şi o urmărire riguroasă a rezultatelor. Nu dorim ca în această notă să introducem cifre. Acestea există şi pot fi oricînd puse la dispoziţie pentru a dovedi realitatea.
Un alt exemplu de încălcare a Legii şi de cheltuire nejustificată a banilor din Fondul Cinematografic: deşi Legea prevede organizarea anuală a unui concurs şi chiar două pe an, în anul 2009 C.N.C. nu a organizat nici un concurs, pe motiv că Regulamentul va fi schimbat. O scuză! În consecinţă, nu a existat nici o finanţare directă în producţia de film, iar o bună parte din aceşti bani a fost cheltuită pe finanţări indirecte. În final, anul acesta s-a organizat concurs - unul singur - după doi ani, pe acelaşi vechi regulament, dar cu mult mai puţini bani. Care este motivul şi cine a încălcat Legea, care prevede organizarea pînă la două sesiuni de concurs pe an? Aici este interesul C.N.C-ului de a arbitra "lupta" dintre generaţii, de fapt, de a-şi bate joc şi de unii, şi de alţii!
* Organizarea concursurilor de scenarii, cu autorii aşa-zis "secretizaţi" şi cu acordarea de note este absolut absurdă. Sîntem singura ţară din lume care pretinde aşa ceva. Este bine ştiut că de la scenariu este un drum lung pînă la film şi un scenariu bun nu garantează automat un film la fel de bun. Numele regizorului - cu notorietatea sa profesională - poate reprezenta o astfel de garanţie. Secretul privind identitatea scenariştilor aflaţi în competiţie este iluzoriu, ei fiind în realitate cunoscuţi de membrii juriului şi notaţi de către unii dintre ei în funcţie de preferinţele personale.
Sistemul de jurizare prin note este absolut subiectiv şi stupid. Se pune întrebarea: ce criterii obiective pot fi inventate pentru a nota corect şi imparţial o operă literară (scenariul) cu note de la 1 la 10, ca la şcoala primară? Şi de către oameni incompetenţi. În fapt, lucrurile se petrec în felul următor: ştiind de la bun început (în ciuda aşa-zisului secret) cine sînt autorii scenariilor din concurs, un membru al juriului, care poate avea un favorit, îi va da acestuia nota 10, celorlalţi acordîndu-le 1 sau 2. Se creează astfel o discrepanţă uriaşă, care plasează automat pe favorit în postura de cîştigător al concursului. Nici chiar regula eliminării celei mai mari şi a celei mai mici note nu poate schimba acest deznodămînt. E o regulă mai mult decît comică. Propunerile pentru jurii trebuie să conţină oameni cu experienţă în domeniu şi responsabili, nu amatori sau aventurieri, doar pentru că sînt propuşi de o uniune de creaţie, o asociaţie sau mai ştiu de către cine. Poate un regizor de scurt-metraje să dea note într-un concurs de lung-metraje? Vreţi exemple? Poate un critic să judece un film după scenariu literar fără să ştie cine este actorul principal, regizorul sau scenaristul? Poate cineva partaja propunerile de lung-metraj fără să ştie cine este actorul, regizorul sau scenaristul? Atunci de ce ne facem de rîs?

Aşa cum am mai spus, sistemul de notare de la 1 - 10 sau 2 - 8 este ridicol. Propunem, ca şi Eurimages, un sistem de calificative justificabile (prezentate la pag. 11) şi care să concluzioneze calificativul final de admis/respins. Am explicat pe înţelesul tuturor. Sistemul de concurs pentru finanţarea directă a producţiei de filme pe care îl propunem prevede ca dosarul să conţină atît scenariul dialogat, cît şi decupajul regizoral făcut de regizor. Dosarul va mai conţine documentaţia, locaţiile de filmare, propunerea şi acceptul actorilor principali (1-3), decoruri, costume, planul calendaristic de filmare. Din echipă mai fac parte scenograful şi directorul de film şi oricine de care este nevoie. Evident că, pe baza tuturor acestor elemente concrete, devizul general al filmului va fi mult mai realist. Acest lucru va diferenţia şi mai puternic concursul dosarelor pentru dezvoltarea sinopsisurilor, pînă la scenariu, de concursul dosarelor pentru producţia de filme, pînă la copia standard. Numele membrilor juriilor poate deveni secret, aceştia neavînd motive nici măcar să se întîlnească. Proiectele vor fi notate cu "admis" şi "respins", după completarea unor formulare justificative (foarte bine, bine, mediu şi slab). Proiectele admise vor trece în etapa a doua de finanţare a proiectelor cinematografice. Comisia de finanţare va aloca sumele de bani nu în funcţie de "notele" obţinute, ci în funcţie de complexitatea filmului şi, în consecinţă, de mărimea devizului. Este o propunere cît se poate de logică. Există ţări în Europa unde se practică următorul sistem: se anunţă concursul, după care se anunţă juriul. Timp de două săptămîni se pot face contestaţii la membrii juriului. Acestea se vor judeca în alte două săptămîni. După răspunsul la contestaţii se dă concursul. Cîştigătorii se pot bucura. După concurs, nu se mai poate apela decît la justiţie. Organizatorul concursului nu este obligat să aştepte, producţia merge înainte.

• În privinţa componenţei juriilor: actualmente, acestea pot cuprinde o serie întreagă de persoane neavizate. De exemplu, un critic de film poate să estimeze corect un produs finit al industriei cinematografice - filmul, dar nu poate avea nici o idee despre importanţa şi valoarea materială a elementelor tehnice cu care este construit acest produs finit. Din comisiile de selecţie a proiectelor cinematografice să facă parte: la concursul de sinopsis, pînă la scenariu: producători, critici, oameni de cultură cinefili, scriitori, actori; la dosarul de producţie film: regizori, producători, scenarişti, actori, operatori de imagine de prestigiu, directori de film, iar comisiile de finanţare să fie compuse din economişti cu experienţă în domeniul cinematografiei şi în general din oameni care ştiu cît costă să faci un film şi ce înseamnă promoţionarea, distribuţia şi exploatarea filmului.
• Producţia de filme realizate de două studiouri cinematografice din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional creează în momentul de faţă o concurenţă neloială filmelor finanţate de Centrul Naţional al Cinematografiei, în ambele cazuri fiind vorba de fonduri publice. Proiectele finanţate din Bugetul Ministerului Culturii nu trec prin nici un fel de concurs al C.N.C., acest fapt reprezentînd o încălcare gravă a Legii cinematografiei chiar de către ministerul care ar trebui să vegheze la aplicarea corectă a acesteia. Mă întreb şi vă întreb: de ce finanţarea unor filme direct de la Bugetul de Stat (şi aproape integral, nu în limita a 50%) nu reprezintă un "ajutor de stat" care împiedică "libera concurenţă"? Pentru repararea acestei nedreptăţi propunem ca soluţie reorganizarea acestor două studiouri de film ca studiouri pentru debuturi şi pentru regizorii tineri, urmînd ca legislaţia din domeniul cinematografiei să fie respectată în totalitate, proiectele intrînd, eventual, în concursul organizat de C.N.C. ţinînd cont de aceste lucruri şi de realitate, vă propunem ca în locul răspunsului negativ dat de MCPN şi de către Guvern la aprobarea prezentei Legi să vă oferim, la rîndul nostru, o colaborare privind elaborarea acesteia.

II. PROPUNERI DE REGLEMENTĂRI CARE NU SÎNT CUPRINSE ÎN LEGE, DAR CARE POT FACE OBIECTUL UNOR REGLEMENTĂRI SECUNDARE (REGULAMENTE) * Obligativitatea ca un regizor de film care se prezintă la concurs să aibă studii de specialitate de 4 ani sau să fi realizat minimum 5 filme de scurt-metraj apreciate în lume, sau minimum 2 filme de lung-metraj de ficţiune sau 10 de filme făcute în calitate de regizor secund. * Proiectele cinematografice trecute de comisia de finanţare ar trebui să aibă stabilit un minimum şi un maximum de fonduri ce pot fi acordate în funcţie de mărimea fondului cinematografic din anul respectiv. * Dosarele admise la concurs vor fi clasate în ordinea numărului de calificative "admis" primite. În cazul unei eventuale situaţii de egalitate, un criteriu suplimentar de departajare va fi o evaluare făcută de Consiliul C.N.C., prin consens, în funcţie de regizorii şi producătorii candidaţi. * În cazul în care scenariul care stă la baza unui proiect de film nu reuşeşte de 4 ori consecutiv la concursul de dosare pentru producţia de film, producătorul trebuie să returneze avansul primit de la C.N.C. * Chiar şi un actor cunoscut trebuie să facă cel puţin un film de scurt-metraj mediu (o oră) înainte de a avea dreptul de a fi regizor de film. Excepţie fac actorii care au 30 de filme realizate în roluri principale. La fel şi în cazul regizorilor de teatru sau a altor persoane care ocupă locurile regizorilor cu institutul terminat. Meseria de regizor nu este o meserie care se învaţă din mers. E o iluzie să crezi aşa ceva. Dacă o fac pe banii lor, îi priveşte. Interpretarea unor roluri de neprofesionişti în film face excepţie dacă o doreşte regizorul. * Nu se vor mai da bani din Fondul cinematografic pentru a se merge la festivaluri. Banii se vor da doar pentru filmele alese de C.N.C. să reprezinte România la festivaluri. Pe ceilalţi, îi priveşte. * Nu oricine poate fi numit în orice juriu. De pildă, în 2010 dl. operator Chelba, care nu are institutul şi lucrează la TV de mai mulţi ani, precum şi dl. Iuraşcu, regizor de scurt-metraje, au fost numiţi în juriul de film de ficţiune al C.N.C. Oricînd vă pot da şi alte exemple. Scopul numirii lor este manipularea uşoară a acestora sau a altora ca ei.

* Cum este posibil ca un film să meargă la un festival înainte de premiera din România? Da, se poate întîmpla, dar în mod excepţional, numai că la noi a devenit o regulă. Producătorul face o cerere şi este susţinut din sumele "cheltuieli indirecte" din Fondul cinematografic. Avem un haos desăvîrşit şi o lege pe măsura lui şi nimeni nu poate spune nimic, decît dl. T. Giurgiu şi festivaliştii de la TIFF-Cluj? Tăcem ca pe vremea comuniştilor, deşi atunci cinematografia o ducea mai bine.

Pitbull

13 Oct 2010, 11:32

Sergiu Nicolaescu, (...) nu poate fi acuzat nici de interese, de nici un fel, dat fiind că el se află într-un punct unde funcţionează interese de alt ordin, în primul rînd metafizice.

O.M.F.G.!!!
:-O :-O :-O :-O :-O :-O :-O :-O :-O :-O :-O

...si n-am mai citit.
Existä limite dincolo de care...

keepwalking

13 Oct 2010, 11:39

sunt de acord cu propunerea de mai jos:

"Propunem, ca şi Eurimages, un sistem de calificative justificabile (prezentate la pag. 11) şi care să concluzioneze calificativul final de admis/respins. Am explicat pe înţelesul tuturor. Sistemul de concurs pentru finanţarea directă a producţiei de filme pe care îl propunem prevede ca dosarul să conţină atît scenariul dialogat, cît şi decupajul regizoral făcut de regizor. Dosarul va mai conţine documentaţia, locaţiile de filmare, propunerea şi acceptul actorilor principali (1-3), decoruri, costume, planul calendaristic de filmare. Din echipă mai fac parte scenograful şi directorul de film şi oricine de care este nevoie. Evident că, pe baza tuturor acestor elemente concrete, devizul general al filmului va fi mult mai realist. Acest lucru va diferenţia şi mai puternic concursul dosarelor pentru dezvoltarea sinopsisurilor, pînă la scenariu, de concursul dosarelor pentru producţia de filme, pînă la copia standard. Numele membrilor juriilor poate deveni secret, aceştia neavînd motive nici măcar să se întîlnească. Proiectele vor fi notate cu "admis" şi "respins", după completarea unor formulare justificative (foarte bine, bine, mediu şi slab). Proiectele admise vor trece în etapa a doua de finanţare a proiectelor cinematografice. Comisia de finanţare va aloca sumele de bani nu în funcţie de "notele" obţinute, ci în funcţie de complexitatea filmului şi, în consecinţă, de mărimea devizului".

as mai vrea ca juriul cnc sa fie numit pe 5 ani, nu sa se schimbe la fiecare sesiune.

Pitbull

13 Oct 2010, 12:04

Unii nici mäcar nu stäpânesc limba românä la un nivel elementar, si vorbesc de "decupaj regizoral" - pe care, culmea idioteniei, îl pomenesc în contextul concursurilor de finantare la C.N.C.

Concluzionati, bäieti, orice, numai concluzionati.

Pashpix

20 Oct 2010, 12:31

Sergiu Nicolaescu, interviu pentru revista "The One"

Cel mai prolific regizor român vorbeşte despre cei care-l contestă, despre Revoluţia din 1989, despre relaţiile cu Becali şi Nicu Covaci, precum şi despre intenţia de a-l asasina pe Ceauşescu.

În 1962, aţi câştigat la Cannes premiul pentru film documentar, cu „Memoria Trandafirului” . Destul de curând mai apoi aţi renunţat să mergeţi la festivaluri. Ce s-a întâmplat?

Sergiu Nicolaescu: În toată viaţa mea, eu am fost de trei ori la festivaluri. Există o lume a festivalurilor din care eu pur şi simplu nu aveam timp să fac parte. Eu nu sunt un vânător de festivaluri, dar nu e rău să fii vânător de festivaluri, e bine, pentru că aşa se afirmă o cinematografie. Eu am muncit, am muncit ca un zmeu, am făcut film după film – 64 de filme româneşti plus 28 străine. E imens, e o muncă imensă. Dacă nu intram în politică, în 20 de ani de la Revoluţie în mod sigur făceam încă 18-20 filme. Or, n-am făcut decât opt. Am realizat „Oglinda”, un film politic, singurul film politic românesc în care i-am arătat pe Antonescu, pe Hitler, întâlnirile dintre ei şi adevărul despre 23 august şi despre cei care au trăit în acea perioadă. Un film foarte tare, pe care mi-am dorit dintotdeauna să-l fac şi l-am făcut.

Aţi spus, la un moment dat, că aţi fost în politică, dar n-aţi fost politician. Cum se poate?

În 1990, a fost o şedinţă, că se facea FSN-ul partid. La acea şedinţă, Brucan a zis: „Eu îmi ridic pălăria în faţa lui Nicolaescu ca revoluţionar, dar mi-o pun la loc când face pe politicianul”. De ce? Pentru că eu am spus, la acea şedinţă: „Nu uitaţi de Basarabia!”.

Ion Cristoiu scria într-un editorial din Jurnalul Naţional că „Sergiu Nicolaescu a regizat, printre alţii, Revoluţia din decembrie 1989”.

Să spună el ce înseamnă asta.

Că aţi fost în spatele a ceea ce s-a întâmplat atunci.

Să nu exagerăm, eu am acţionat în 21-22. Am scos uzinele în stradă, am fost în faţa la Griviţa Roşie şi am scos muncitorii de acolo şi i-am pus într-un tramvai să vină în centru. Eu am scos în stradă platformele 23 August şi Pipera şi am venit în fruntea oamenilor până în Piaţa Romană. Cristoiu ştie şi el nişte detalii, le ştiu şi eu, dar nu le voi spune niciodată.

De ce?

Pentru că acum nu sunt credibile şi cine le spune acum nu le poate dovedi. O să-ţi arăt nişte arme pe care le-am adus pe vremea lui Ceauşescu – arme cumpărate şi introduse pe şest în ţară, fără aprobare, fără nimic. Eram proprietarul a două arme de foc, una fiind o puşcă semiautomată cu amortizor. Toate luate în anii ‘70 şi ceva, eu gândindu-mă încă de pe atunci la 1989.

Cum adică?

Mă gândeam la o schimbare şi atunci m-am înarmat. Mă gândeam la un sacrificiu. Să fiu sincer, am şi martori, am şi armele, dar e prima dată când spun asta: eu şi cu Nicu Constantinescu planificasem să-l împuşcăm pe Ceauşescu. Erau gânduri prosteşti. Nu mă gândeam la revoluţie, n-am crezut niciodată că regimul Ceauşescu va cădea. Dar la dispariţia lui Ceauşescu m-am gândit.

Dar de ce să-l împuşcaţi pe Ceauşescu? Eraţi cel mai important regizor al vremii…

Nu la începutul lui 1970, atunci nu făcusem decât Mihai Viteazul. Cel mai mare film românesc, orice ar spune cineva de filmele mele, nu poate zice nimic de Mihai Viteazul – a fost cumpărat de Columbia, au dat pe el 200.000 de dolari.

Aţi colaborat multă vreme cu Titus Popovici şi la un moment dat aţi întrerupt relaţiile cu el...

Foarte multă vreme am colaborat. La un moment dat spuneam despre el că mi-e cel mai bun prieten. Dar în 22 decembrie, am intrat în cabinetul lui Ceauşescu şi am văzut pe un birou mare şi lung multe dosare. Şi acolo recunosc un dosar de-al meu – îl scot şi acolo era scenariul de la Mircea şi o scrisoare de 17 pagini prin care Titus se scuza lui Ceauşescu pentru ce nu filmasem eu sau pentru ce filmasem diferit.

Vă acuza în vreun fel?

Da, bineînţeles. Şi atunci m-am îndoit de Titus, pe moment chiar mai mult decât atât, dar pe urmă Titus a murit şi l-am iertat. Ceea ce a făcut el pentru mine – mi-a scris scenariile la „Dacii”, „Mihai Viteazul” şi atâtea altele – era mult mai important.

Sunt mulţi care vă contestă filmele şi anti-comunismul dumneavoastră, spunând că, totuşi, aţi făcut film, aţi mers în străinătate, pentru că eraţi regizorul favorit al regimului.

Nu-i adevărat, dovadă că mi s-au oprit filme. Mircea Drăgan a folosit politicul, a făcut lucruri care plăceau regimului. Când am venit eu, au văzut spectatorii cu totul altceva şi le-a plăcut mai mult. Şi eu ar fi trebuit să fac ca Drăgan, dar n-am făcut. Ce am avut de spus, am spus. Vezi filmele şi pe urmă trage concluziile. Şi mai vreau să spun un lucru: de ce eram iubit, de ce sunt iubit de spectatori? De ce mă iubeşte lumea?

Aţi ţinut loc de Spielberg şi Stallone, dacă ar fi să-l citez pe criticul Andrei Gorzo.

Eu am arătat istoria. Şi istoria aceea pe care eu am arătat-o e adevărată. Eu făceam filme care mergeau fiindcă erau filme patriotice. Cine vedea, îi plăcea, îi mergea la suflet. Cei care mă contestă nu ştiu ce a însemnat filmul „Dacii” la vremea respectivă. Lumea se ridica în picioare şi aplauda. Eu strecuram în filmele mele adevăruri istorice, singurele adevăruri istorice… Spuneam în filme că, pe atunci, comuniştii au câştigat fiindcă au fost mulţi şi puternici. Şi asta o spun şi acum. Şi tot ei l-au răsturnat pe Ceauşescu. Cei care au făcut revoluţia au fost muncitorii, muncitorii s-au revoltat, nu intelectualii, nu studenţii. Uzinele au venit să-l dărâme pe Ceauşescu. Ei aveau ceva cu el, trăiau prost, aveam televizor două ore pe zi. Şi nu numai ei…

Dar au venit la chemarea unor intelectuali.

Muncitorimea l-a dat jos pe Ceauşescu. Muncitorimea care în ’46-’49 a pus mâna pe putere, cu ajutorul ruşilor, fireşte.

După revoluţie aţi propus amnistierea tuturor crimelor săvârşite în decembrie 1989, în cadrul Comisiei de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989. Aţi cerut inclusiv graţierea şefului Securităţii, a generalului Iulian Vlad.

Bineînţeles. Eu cu Vlad m-am văzut de multe ori.

Aceste iniţiative au fost vehement contestate de asociaţiile de revoluţionari.

N-aveau ce face. Ştii ce se întâmplă, eu n-am mulţi duşmani, am mai mult prieteni şi admiratori. Iar duşmanii mei nu sunt duşmani, sunt doar invidioşi.

Nicu Covaci de la Phoenix v-a dat în judecată pentru că aţi folosit muzica Phoenix pe coloana sonoră de la „Nemuritorii”. Cum s-a tranşat chestiunea?

Se judecă. Vreau să spun că legea spune aşa – muzică special scrisă pentru film. Or, melodiile lui erau deja puse pe disc, discul l-a adus Covaci la judecător. Dar discul e dinainte de a face eu filmul. Mai poţi spune că e muzică originală? Autor e muzicianul care scrie muzică specială de film, nu a cântat o melodie şi eu o iau şi o pun pe film.

Păi, aşa, puteţi lua oricare melodie a oricărui artist. Dar e vorba de drepturile de autor.

Păi el mi-a dat voie. Şi a fost plătit, există un contract.

Covaci v-a dat voie?

Sigur că da, a vorbit şi cu mine personal.

Atunci, în ’70?

Da, în ’72-’73.

Din ce ştiu eu, Covaci era atunci în Germania şi a spus că dumneavoastră i-aţi folosit muzica fără să-i cereţi acordul...

Nu, el a fugit după film. Şi a doua minciună pe care a spus-o e că nu l-am trecut pe generic. Să vadă filmul, scrie Nicu Covaci pe generic. E trecut şi el, şi Tiberiu Olah. Nicu Covaci loveşte acum spunând prostii, două minciuni grave pentru care pot să-l dau oricând în judecată, fiindcă le-a spus public. Dar e jenant să ne judecăm noi, artiştii, între noi. Mie mi-ar fi ruşine să-i fac o acţiune de dare în judecată.

La un moment dat, Becali a folosit imagini din filmele dumneavoastră în clipurile electorale. Cum de l-aţi lăsat?

Nu mi-a ceut voie, dar nici nu l-am dat în judecată.

De ce? Vă e frică de Becali?

Frică de Becali? Dom’le, mie nu mi-e frică de nimeni. Nu mi-a fost frică de Ceauşescu, cum să-mi fie frică de Becali? Dar nici nu cred că omul a vrut să facă rău. Oana Pellea l-a ameninţat că-l dă în judecată şi până la urmă s-a împăcat cu el.

Dar nici n-aţi protestat.

Ba da, am protestat. Legal, am protestat.

L-aţi dat în judecată?

Nu, era o instituţie, ORDA parcă, la care am depus o plângere. Şi ei au zis: „Noi ce să facem? Daţi-l în judecată!”, „Eu? Nu-l dau, dom’le”. Sigur că nu-mi convine ca toată lumea să ia din film, dar n-au mai fost alţii.

Aţi mai fost căsătorit de două ori. Cum se vede căsnicia prin ochii unui om atât de ocupat?

Nu discut despre căsniciile mele. Eu am trăit pentru film şi nu am avut altceva în afară de film. Acum sunt căsătorit a treia oară. Sunt la a treia căsnicie şi probabil cu asta voi rămâne până la capăt.

Aţi făcut foarte multe filme. Credeţi că veţi rămâne în istoria cinematografiei româneşti ca un reper cantitativ sau calitativ?

Eu n-am urmărit cantitatea. M-am sacrificat ca să fac lucruri importante, să fac din fiecare film ceva important. Ce rămâne după mine, nu ştiu, trage dumneata concluziile!

Pitbull

20 Oct 2010, 13:12

E foarte interesant cum, de la un interviu la altul, el mereu inventeazä altele si altele... pur si simplu, färä sä-si dea seama! I se pare cä le-a mai zis, sau... nu i se mai pare nimic. Aproape sigur, la vârsta lui, chiar crede o mare parte din tot ce zice!

gicacontraeu

22 Oct 2010, 11:01

Clipul asta al trupei "Salamandra" cu secvente din filmele lui Nicolaescu mi se pare bestial!:
http://www.youtube.com/watch?v=YW2IQHSJFoQ&p=EB6FA6F8F66FF1E7&playnext=1&index=31

Pitbull

22 Oct 2010, 11:09

"Hai, nu mai sta deopaaarte,
Si luptä cu mâinile curaaate!"

Rimeazä fix din cur (...ate?)

zapata

23 Oct 2010, 11:09

"Eram proprietarul a două arme de foc, una fiind o puşcă semiautomată cu amortizor. Toate luate în anii '70 şi ceva, eu gândindu-mă încă de pe atunci la 1989. (...) E prima dată că vorbesc despre lucrurile acestea. Să fiu sincer, am şi martori, am şi armele, dar e prima dată când spun asta: eu şi cu Nicu Constantinescu planificasem să-l împuşcăm pe Ceauşescu." (http://telespectator.blogspot.com/2010/10/partidul-poporului-cu-aripioare.html) zice Serge in Gandul
(http://www.gandul.info/blog/sergiu-nicolaescu-am-vrut-sa-l-impusc-pe-ceausescu-7518794)

dragonfly_drk

23 Oct 2010, 11:55

ia sa vedem ce mai zice inarmatul din acelasi articol:

" Ştii ce se întâmplă, eu n-am mulţi duşmani, am mai mult prieteni şi admiratori. Iar duşmanii mei nu sunt duşmani, sunt doar invidioşi."

extraordinar. sa ii spuna cineva omului cati dusmani are. (care nu sunt nici pe departe invidiosi pe cele 64 de filme romanesti si 28 straine)
sincer, uite, chiar va provoc pe cei care ati trait pe vremea aceea si ati apucat sa vedeti filmele lui tovarasu' Sergiu, cate va mai aduceti aminte? (desigur, fara search in arhiva personala sau pe goagal... doar din memorie.) Poate asa o sa isi deie si el seama ca e mai mult cantitate decat calitate.

apropo de cantitate:

"Eu n-am urmărit cantitatea. M-am sacrificat ca să fac lucruri importante, să fac din fiecare film ceva important. Ce rămâne după mine, nu ştiu, trage dumneata concluziile!"
mai spune "regizorul".

cred ca s-au tras deja concluziile:
"Eu am trăit pentru film şi nu am avut altceva în afară de film."= egoism, egoism, egoism!!!

"Să nu exagerăm, eu am acţionat în 21-22. Am scos uzinele în stradă, am fost în faţa la Griviţa Roşie şi am scos muncitorii de acolo şi i-am pus într-un tramvai să vină în centru. Eu am scos în stradă platformele 23 August şi Pipera şi am venit în fruntea oamenilor până în Piaţa Romană. Cristoiu ştie şi el nişte detalii, le ştiu şi eu, dar nu le voi spune niciodată"

copilaria ne omoara! Mai ales la batranete!:(

un singur lucru a fost aproximativ real din tot interviul:

"Eu am arătat istoria. Şi istoria aceea pe care eu am arătat-o e adevărată. Eu făceam filme care mergeau fiindcă erau filme patriotice. Cine vedea, îi plăcea, îi mergea la suflet. Cei care mă contestă nu ştiu ce a însemnat filmul "Dacii" la vremea respectivă."

de ce? pentru ca a folosit timpul narativ perfect. totul a fost iar acum nu mai este. ;)

omudindulap

23 Oct 2010, 12:05

Sa-l impuscam si p-asta, nu?

dragonfly_drk

23 Oct 2010, 12:11

pe nenea Serj'? nuuu... :-O
e prea "a funny guy" ca sa renuntam asa usor la el. ;))

paul_aramis

23 Oct 2010, 13:28

hai să vedem dacă se autosesizează nenea parchetu' la autodenunţu' lu' conu Serj.
haloeo, da' ce ne facem dacă-l bagă la ţuhaus? vă zic eu: mai trânteşte un film cu comisarul redivivus.

Pashpix

25 Oct 2010, 16:00

Zborul lui Sergiu Nicolaescu (Grid Modorcea, Tricolorul)

Nu odată am discutat cu Sergiu Nicolaescu despre credinţă, Dumnezeu şi iertare. Poate că nici el nu se închină, nici nu se duce la biserică, asemenea bigoţilor, dar ştie să ierte. Nicolaescu ştie ce-i iertarea. M-a iertat pînă şi pe mine, care într-o vreme n-am fost prea cuminte cu el. Iertarea, faţă de spovedanie, un act natural, e un fapt mult mai greu, imposibil de aplicat fără educaţie. La animale nu există iertare. Se sfîşie între ele fără milă. Deşi oamenii au ieşit demult din junglă, de sub umbrela sălbaticiei, totuşi mulţi dintre ei nu cunosc ce-i iertarea. Ce fenomenal e personajul Andrei Bolkonski din romanul lui Tolstoi, Război şi pace, personaj construit pe ideea iertării, cum evoluează de la ură la iertare! Poare că aşa e azi şi Sergiu Nicolaescu. Oricum, aşa cum mi-a mărturisit deunăzi, în biroul său de la UARF, el îi iartă pe cei care îl contestă sau îi răstălmăcesc vorbele şi faptele. Aşa este cazul celor care au făcut o petiţie împotriva legii pe care el a conceput-o pentru cinematografie, dar îi iartă şi pe cei care i-au răstălmăcit cumplit un vis. Pe care mi l-a povestit şi mie: "Un bătrîn se bărbiereşte şi, cum îşi dă jos barba, nu se mai recunoştea pe sine. Cine e cel din oglindă? Cocoşat, gîrbovit, cu faţa brăzdată de riduri? Nu se poate. Sînt eu sau alt eu? E altul cel ce se uită la mine! Şi aşa, tulburat, ieşi din casă, ajunse la metrou. Şi trenul veni. Se urcă şi, cum se întîmplă la metrou, la fiecare staţie, unii se urcau şi alţii coborau. Şi privea acest du-te vino, acest balans, cum unii urcă şi alţii coboară. Dar, ciudat, cei care se urcau erau îmbrăcaţi frumos, în frac, în costume princiare, erau numai personaje de demult, pe care le cunoştea, în care se vedea, erau Carol I, Antonescu, Mircea, Mihai Viteazul, dar printre ei era şi un copil. Era el, copil. Cei care coborau însă erau îmbrăcaţi naşpa, în tenişi, în blugi, ca Titel Pangică din Poker, borfaşii de azi, milionari în tenişi. Şi bătrînul, un bătrîn aşa ca mine, de peste 80 de ani, îşi vede astfel trecutul, trecutul său şi al ţării, dar vede şi prezentul, prezentul odios. Nu e ca Faust, nu vede şi viitorul. Iese din tren, din metrou, şi ajunge la un bloc turn, din mijlocul oraşului, precum e cel rotund, din oţel şi sticlă, de pe Calea Victoriei, ridicat în locul unui bloc vechi, căzut la cutremur. Şi intră în el şi ia liftul. În lift, vede iar copilul, dar îi vede şi pe cei de azi, pe toţi, ca nişte şacali, ca nişte hiene. Ajunge la ultimul etaj. Şi cînd iese din lift, deodată îşi revine, omul gîrbovit de pînă atunci devine un bărbat puternic, solid, agil, cum sînt eu acum. Şi merge pe culoar, merge, urcă nişte trepte, trece printr-o uşă îngustă, pînă ajunge pe terasă, mai face cîţiva paşi şi e chiar acolo, la marginea terasei, la buza blocului. Şi de acolo, de sus, se aruncă. Desface braţele, ca nişte aripi. Şi zboară. Zboară, doar zboară, înţelegi?!"

Şi Nicolaescu izbucni deodată într-un rîs ca al Lăpuşneanului. "E o metaforă, nu? Nu trebuie să înţelegi că vreau să mă sinucid, cum au înţeles nişte proşti. Trăim într-o lume de proşti! Sinucidere? Ha, ha, ha, ha! Eu, acum, la 80 de ani! Nici prin cap nu-mi trece! Ce, Meşterul Manole a vrut să se sinucidă? A vrut să zboare, să vadă cum e zborul. E o metaforă, înţelegi?" Toate astea Nicolaescu mi le-a spus ca în transă, ca un personaj post-apocaliptic din Resident Evil: Afterlife, unde se imaginează Viaţa de Apoi. Şi mi-a mai spus: "Nişte copii, ziarişti de azi, au deformat totul. Ce ştiu ei ce-i metafora? Ei vor numai zîzanie, scandal. Nu există nici un conflict între generaţii. Fiindcă generaţiile curg dintr-una într-alta. E ceva natural ca generaţia mea să se ducă şi să vină alta. Un conflict nu e posibil decît numai dacă cineva are interes. Cine are interes ca între mine şi puişorii ăştia să fie un conflict, greşeşte. Pentru că eu sînt în situaţia de a nu mai avea nici un interes. Eu nu mai iau, ci dau. Am luat, am, mi-ajunge. Veniţi să vă dau! Le dau o lege din care să tragă foloase. O lege care să-i apere, să-i facă tari. Dar ei nu văd, nu înţeleg, nu vin la izvor. Sînt manipulaţi". De cine? "Sînt mulţi profitori, mai mulţi decît ei. Cocoţaţi care-încotro. De vină e sistemul, cine îl dirijează. Şi înainte erau profitori, dar nu-i găseai printre şefii de întreprinderi, de fabrici, de studiouri... fiindcă veneau de jos. Erau recrutaţi din neica-nimeni. I-am cunoscut pe mulţi. Nu erau specialişti. Erau muncitori, ţărani de la coada vacii. Dar erau cinstiţi. Nu furau. Nu erau hoţi. Nu trebuie să fii specialist să conduci o uzină dacă eşti cinstit şi te bazezi pe specialişti, pe oamenii cu care lucrezi. Însă acum, în loc de oameni cinstiţi, la conducerea întreprinderilor avem specailişti. Şi uite unde am ajuns, la o ţară bolnavă, nevindecabilă. Să fi fost comuniştii, oameni ca Ana Pauker, Gheorghiu-Dej, Ceauşescu, mai deştepti şi mai pricepuţi decît cei care ne conduc azi?" Păi şi dvs sînteţi printre ei. Sînteţi senator, nu?! "Da". Şi ce propuneţi? "Lăsaţi copiii să vină la mine!, a spus Iisus. Şi el nu era cineast. Dar eu am fost cineast toată viaţa. De 55 de ani fac filme. Şi le spun copiilor din branşă să vină la mine. Să profite de experienţa unui om care toată viaţa a lucrat numai într-o direcţie! Cei care mă contestă acum uită că vor veni alţii în locul lor, altă generaţie. Dacă nu a şi venit. Ei sînt bătrîni deja, au 40 de ani. Vine generaţia 20. Tineri şi foarte tineri. Lor am să mă adresez, lor am să le dau ce-mi cer".

Şi Nicolaescu privi pe fereastră, în zare, de parcă îi vedea venind de acolo. Şi îşi atinse barba, ca şi cum se afla în faţa oglinzii şi voia să se radă. Artiştii români au avut vocaţia zborului, de la Meşterul Manole la Constantin Brâncuşi şi Jacques Hérold. De ce nu ar avea-o şi un cineast?

civica65

30 Oct 2010, 09:21

Nicolaescu mărturisește ce a generat vacarmul în mulțime la ultimul miting al lui Ceaușescu

http://www.kamikazeonline.ro/2010/10/sergiu-nicolaescu-marturiseste-ce-a-generat-vacarmul-in-multime-la-ultimul-miting-al-lui-ceausescu/

Am mers la Sergiu Nicolaescu acasă să facem un interviu legat de ideea bătrînului actor Iurie Darie (82 de ani) de a juca în filme porno. Din una în alta, am atins cel mai fierbinte subiect legat de numele lui Sergiu Nicolaescu: faptul că el a generat vuietul suspect de la mitingul din 21 decembrie 1989, care a făcut mulțimea să freamăte și pe dictator să fugă cu elicopterul.

În premieră absolută, Sergiu Nicolaescu a recunoscut că este implicat în acel eveniment, ba chiar a spus și cu ce a generat vacarmul. Restul detaliilor rămîn secrete personale. Din cauza securiștilor de care crede că nu vom scăpa niciodată.

Porno sau biceps? – asta-i întrebarea la 82 de ani

Reporter: Cum vi se pare ideea lui Iurie Darie de a apărea, la 82 de ani, în filme porno?

Sergiu Nicolaescu: E jenant pentru mine, pentru că Iurie mi-a fost coleg de liceu la Timișoara și îi cunosc cariera, am lucrat cu el ca actor, e un om remarcabil.

Rep.: Poate că i-a lipsit în tinerețe latura asta, a vrut să joace atunci în filme porno, nu s-a putut în comunism, joacă și el cînd se poate.

S.N.: Nu, nu, niciodată. Cred că a fost o insistare din partea presei. Un om la o anumită vîrstă poate să greșească.

Rep.: Dar poate că i-a și plăcut. E omul încă în vînă și a vrut să arate.

S.N.: Dacă ești încă în vînă, îți arăți bicepșii. Atunci cînd te duci la un om bătrîn, el poate să accepte. Nu știu în ce măsură a fost conștient de ce face.

Rep.: Dar sînt mulți actori mari care vor să‑și arate virilitatea la bătrînețe. Anthony Queen Quinn a făcut un copil pe la 80 de ani. L-a făcut inconștient?

S.N.: Dumneata chiar crezi că Anthony Queen Quinn a putut să facă un copil la 82 de ani? Eu nu cred.

Rep.: Păi, din cîte îmi amintesc, și pe dumneavoastră v-am văzut la braț cu o domnișoară tînără. Presupun că nu stătea doar pentru texte cu dumneavoastră.

S.N.: E posibil. Nu vreau să fac comparație și nici nu vreau să mă gîndesc ce poate Iurie Darie și ce nu poate. E o greșeală din partea lui, dar e o greșeală mai mare din partea presei.

Rep.: Dar n-a dat în cap cuiva, a pus și el mîna pe un sîn în fața aparatului de fotografiat.

S.N.: Din păcate, s-a făcut un scandal de presă.

Cum a cucerit Mihai Viteazul marea Uniune Sovietică

Rep.: Să trecem la lucruri mai serioase. În comunism se făceau filme deocheate? Și aș vrea, mai întîi, dacă tot vorbim de filme, să vă felicit pentru Osînda, cred că e cel mai bun film al dumneavoastră. Alea cu comisarul Moldovan, cu linia întîi, sînt niște glumițe de copii. Osînda e cu totul altceva.

S.N.: Așa este. Osînda și Moartea lui Ipu sînt cele mai mari filme ale mele.

Rep.: Cum de au lăsat comuniștii să apară în film crucea, biserica? Astea erau lucrurile deocheate în comunism, erau „pornografia“ vremii, zona tabu.

S.N.: E un mare rezultat în regimul comunist. În Osînda, Amza Pellea urcă o Golgota cu o cruce în spate, la fel ca Iisus, se cîntă colinde prima dată într-un film românesc. Se întîmpla în 1978.

Rep.: Cum de au închis comuniștii ochii la astea?

S.N.: A, a fost interzis. La vizionarea cu Dumitru Popescu, care era tartorul cenzurii…

Rep.: „Dumnezeu“, cum i se spunea…

S.N.: …s-a ridicat în picioare și a spus: „Filmul ăsta nu iese!“. În timpul verii am primit un telefon de la un maior care era proiecționist, se ocupa de vizionările lui Ceaușescu, la cinematograful lui de acasă. Și mă întreabă: „N-aveți un film nou?“. „Ba am, dar e interzis!“, zic. „Eee, este interzis pentru alții, nu pentru tovarășul Ceaușescu“, zice. I-am zis: „Bine!“ și i l-am dat. Iar lui Ceaușescu i-a plăcut filmul, fiindcă era un film despre țărani, după răscoala din 1907. Plăcîndu-i lui filmul, i-a dat drumul. Și a ieșit cum l-am făcut eu, cu colinde, cu nașterea într-o biserică, cu preotul care în final își face semnul crucii. Lucru pe care nu-l reușise nici un film pînă atunci. Vreau să spun că filmul s-a dus la festival la Moscova, care era al doilea festival după Oscar. Și a sunat un ministru rus și a spus: „Să vină Sergiu Nicolaescu, că-i dăm un premiu mare!“. M-a anunțat ministrul și eu mi-am adus aminte că am fost la Moscova și cu Mihai Viteazul și tot așa, trebuia să iau premiu mare. Dar în momentul proiecției, la Moscova, în plin festival, mi-au scos bobina cu Moldova, cucerirea Moldovei de Mihai Viteazul. În momentul acela, i-am spus ambasadorului României (prezent la festival – n.n.) ce s-a întîmplat. Și în momentul acela ambasadorul cu soția s-au ridicat și au plecat. Și i-am spus: „Domnule ambasador, dumneata pleci. Eu sînt regizorul filmului, eu nu plec!“. M-am urcat sus la proiecție. Era în față la proiecție un tip solid, l-am dat la o parte și am intrat. Dimineața eu vizitasem și văzusem o bobină din Mihai Viteazul în sala respectivă și știam unde e. Am apăsat pe un buton verde, s-a stins lumina în sală și a început proiecția. Au fost aplauze! Cinci mii de oameni erau în sală!

Rep.: Cum naiba, nu era nimeni de pază la butoane acolo, la sala bobinelor, ca să spun așa? Kaghebiști, ceva?

S.N.: Ți-am spus, era un om de pază, dar l-am dat la o parte și am intrat.

Rep.: Ce și-a zis ăla? „Aoleo, mă lovește comisarul Moldovan, am încurcat-o, mai bine mă dau la o parte!“

S.N.: Păi, da, bineînțeles, cu mine nu se joacă nimeni, să știi! Nu se joacă! Deci am dat proiecția cu Moldova și a doua zi m-am suit în avion și am plecat. Nu mi-au mai dat premiul. Scandalul s-a mușamalizat la București. Și, revenind, acum mă chemau la Moscova să-mi dea premiul pentru Osînda. Și am refuzat. „Nu merg! Dacă vrea să-mi dea premiul, îl dă. Eu la Moscova nu mai merg!“ Și atunci sovieticii i-au dat lui Amza Pellea premiul mare pentru cel mai bun actor, în rolul din Osînda. Tot Amza Pellea care făcuse Mihai Viteazul. Ei au încercat s-o dreagă, să se împace cu mine. Eu am fost căpos, recunosc. Astăzi, cu înțelepciunea de acum, m-aș duce, era totuși un mare premiu.

Ceaușescu și vibratoru’!

Rep.: La Revoluție, s-a mirat Elena Ceaușescu că sînteți printre revoltați. A zis: „Ce mai vrea și ăsta, că a fost peste tot, a avut de toate!“.

S.N.: Da, am fost peste tot, dar n-am făcut compromisuri.

Rep.: Apropo de Revoluție, se spune că dumneavoastră ați produs, cu aparate folosite pe platourile cinematografice, vuietul ăla de la ultima cuvîntare a lui Ceaușescu, care a înfiorat mulțimea și a declanșat fuga dictatorului cu elicopterul.

S.N.: Nu-i subiectul pe care-l discutăm astăzi.

Rep.: Păi, cînd, că ați scos cărți despre Revoluție, dar asta n-ați spus-o niciodată.

S.N.: Nu a venit momentul s-o spun…

Rep.: A venit momentul, au trecut douăzeci de ani de atunci totuși, nu cred că ar trebui să vă fie rușine…

S.N.: Hai să vorbim despre cinematografie.

Rep.: Păi, ăla a fost cel mai spectaculos rol al dumneavoastră, ați reușit să schimbați un regim.

S.N.: Da, așa e, a fost cel mai spectaculos, a fost momentul pe care-l așteptam de-o viață întreagă.

Rep.: Bun, și cu ce aparatură s-a făcut vuietul ăla acolo?

S.N. (zîmbește): Simplu.

Rep.: Cum? Nu e un lucru de care să vă fie rușine, e un lucru cu care ar trebui să vă mîndriți.

S.N.: Au fost două lucruri. Întîi a fost o explozie…

Rep.: Tot cinematografică?

S.N.: Nu, explozia a fost de grenadă de antrenament. După explozie a fost sunetul care, cu un vibrator pus pe fire, a început să facă să intre în vibrație difuzoarele.

Rep.: Și v-ați gîndit dumneavoastră la chestia asta? Haideți, spuneți!

S.N.: Nu, nu m-am gîndit… (zîmbește)

Un fleac, i-am păcălit pe securiști!

Rep.: Ce-o să faceți, lăsați răspunsul în memorii? Au trecut douăzeci de ani, domnule Nicolaescu, e păcat…

S.N.: Sînt o grămadă de mincinoși și n-am nevoie…

Rep.: Adevărul trebuie spus, domnule Nicolaescu! Aveți o vîrstă… Eu, unul, l-aș spune acum, la vîrsta mea. La vîrsta dumneavoastră l-aș cînta, adevărul!

S.N. (zîmbește): Nu, o spunem, dar nu acum.

Rep.: Cînd să vă caut ca să-mi spuneți cum ați făcut cu vuietul ăla la Revoluție?

S.N.: Dacă mai trăiesc, peste un an… V-am spus, cu un vibrator, o chestie rotundă, electrică, care se pune pe fire.

Rep.: Păi, nu s-au prins securiștii care erau în piață?

S.N. (ridică din umeri): Securiștii erau între mulțime și Ceaușescu, ca să-l păzească.

Rep.: Și vibratorul unde l-ați pus?

S.N.: Aproape de mașina care ținea amplificarea, stația de amplificare.

Rep.: Și acolo nu erau securiști, în jurul mașinii ăleia?

S.N.: (zîmbește în stilul comisarului Moldovan): Eee, dacă te cunoșteau, treceai.

Rep.: Am înțeles. Păi, l-ați avut în buzunar vibratorul ăsta?

S.N.: Eu nu spun nimic. Nu acuma.

Rep.: Un film despre Revoluție, care să spună ce a fost în culise, nu faceți?

S.N.: Eu am făcut un film despre revoluție, 15. Dar nu spune tot adevărul. Revoluția a fost lucrul cel mai serios pe care l-am făcut în viața mea…

Rep.: „Pe care l-am regizat“, aș zice…

S.N.: …nu merită să glumesc cu asta. Cînd va fi momentul…

Rep.: De ce depinde acel moment? Sînteți om politic, aveți susținere, aveți tot. Sînt oameni cărora nu le tremura cămașa pe ei, erau cu pluton de execuție în fața lor și totuși spuneau adevărul.

S.N.: Adevărul e faptul că s-a întîmplat.

Rep.: Dar cum s-a întîmplat…?

S.N.: Asta e altceva.

Rep.: N-ar trebui să vă temeți, ați avut curaj în fața comuniștilor. Cum spuneați, ați avut curajul să aprindeți, forțînd paza, proiectorul cu bobina de film cenzurată la Moscova, în inima URSS, și acum vă temeți de amărîții de securiști?

S.N.: Degeaba aș spune cum a fost, de securiști nu scăpăm, chiar dacă aș spune. Nu e momentul, lumea nu e pregătită să afle.

Rep.: Bun. Ne fixăm ceasurile acum și peste un an vin aici la dumneavoastră să spuneți tot, cum a fost.

S.N.: De acord.

La ieșirea din casa lui, Sergiu Nicolaescu m-a oprit, arătîndu-mi bicepsul lui încordat: „Pune mîna aici! Vezi ce tare e la vîrsta mea?“. I-am răspuns: „O, văd că faceți încă antrenament. Dar ce folos? Bicepsul tare la 82 de ani nu vă dă curajul să spuneți ce s-a întîmplat la Revoluție. Totuși, de ce mi-ați spus mie ceea ce nu ați recunoscut niciodată, și anume că ați fost implicat în generarea vuietului din piață, la ultimul miting al lui Ceaușescu?“. „Să spunem că m-ai prins tu într-un anume moment.“ (Alexandru Căutiș)

paul_aramis

30 Oct 2010, 15:26

aţi văzut? ce v-am spus io? Titanicu' frate! acu' că ştim cine a făcut revoluţia (doar el e cel care a scos şi muncitorii în stradă, de i-a urcat într-un tramvai şi i-a trimis la loviluţie) putem dormi liniştiţi. Conu Serj' veghează!

civica65

14 Nov 2010, 12:37

Sergiu Nicolaescu povesteşte că a descoperit o casetă cu rămăşiţele regale, la o filmare la Bran: «Directorul muzeului a pus mâna pe inima reginei!»
LIBERTATEA

Foarte apropiată de spiritul romanesc, Regina Maria a dorit ca inima ei să se odihnească la Balcic, astăzi in Bulgaria. Insă, după pierderea Cadrilaterului (1940), caseta cu inima reginei a ajuns la Bran, unde a fost descoperită de echipa de filmare a lui Sergiu Nicolaescu.

Libertatea: În emisiunea “Doamne de poveste”, difuzată de postul Acasă TV, aţi menţionat o întâmplare legată de inima Reginei Maria, petrecută la Bran, la nişte filmări...Puteţi să detaliaţi?

Sergiu Nicolaescu: Din ce mi-aduc eu aminte, eram la Bran prin 1970, filmam scenele de turnir din “Mihai Viteazul”. Am vrut un plan mai amplu la unele cadre şi am văzut, chiar lângă castel, pe o stâncă, o scobitură în perete, de unde credeam eu că se putea filma mai bine de la înălţime. Aşa că mi-am trimis băieţii acolo, să pună camera.

Ce s-a întâmplat apoi?

Au început să mă strige, să vin şi eu, că au descoperit ceva în stâncă. M-am dus, normal, şi acolo am văzut un grilaj, iar în spatele lui, o scobitură adâncă. Oamenii au dat grilajul la o parte şi au scos de acolo o casetă masivă, foarte frumos lucrată, în aur şi argint. Am coborât de pe stâncă şi ne-am dus repede cu ea la directorul muzeului de la Castelul Bran, să-l întrebăm ce să facem cu caseta.

«M-a şocat cât de bine era păstrată»

V-a lămurit?

După ce i-am ară-tat-o şi i-am zis unde am găsit-o, directorul mi-a spus: “Să vezi că-i inima Reginei Maria!”. Şi m-a întrebat dacă vreau să deschidă caseta. I-am spus că nu, dar dacă el vrea să umble la ea, să umble sănătos. Aşa că a forţat încuietoarea şi a deschis caseta.

Şi ce-aţi văzut?

Înăuntru mai era o casetă, mai mică, de argint cred, care adăpostea, sub o catifea albă şi fină, chiar inima reginei. Pe mine m-a şocat cât de bine era păstrată, conservată, după atâta timp. Cred că-i făcuseră injecţii cu ceva, prea se păstrase bine...Directorul muzeului chiar a pus mâna pe inima reginei, era foarte moale, şi a vrut să mi-o dea şi mie, dar am refuzat categoric. Apoi a sunat la Securitate, au venit “băieţii”, le-a spus ce s-a întâmplat şi mai departe ei ştiu ce au făcut.

--------------------------------------------------------------------------------

Traseul Balcic-Bran-Bucureşti

Din 1938 până în 1971, caseta cu inima Reginei Maria a fost plimbată prin mai multe locuri, până a ajuns la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Cea mai mare dorinţă testamentară a Reginei Maria a fost ca inima să-i fie depusă la bisericuţa Stella Maris, la Balcic. În octombrie 1938, la trei luni de la moartea reginei, inima acesteia, aşezată într-o casetă de argint, introdusă în altă casetă, de argint aurit cu peste 300 de pietre preţioase, era depusă la Balcic. În 1940, România a pierdut Cadrilaterul, deci şi Balcicul, în favoarea Bulgariei, aşa că inima a fost adusă în bisericuţa de la Bran.

Peste un an, caseta e din nou mutată, într-un sarcofag situat pe o stâncă din apropierea Castelului Bran. Conform istoricilor, care sunt contrazişi de varianta susţinută de Sergiu Nicolaescu, comuniştii au vandalizat capela şi au spart sarcofagul cu răngile, au descoperit caseta şi au ascuns-o în casa de bani a Muzeului Castelului Bran. A stat acolo până în martie 1971, când a fost adusă la Muzeul Naţional de Istorie a României, unde se află şi astăzi.

paul_aramis

14 Nov 2010, 13:40

în episodul următor: cum a găsit conu' Serj picioru' lipsă a lui Tito.

rvn

14 Nov 2010, 13:45

sau banii din conturile lui Ceausescu...

Pashpix

15 Nov 2010, 20:14

Florin Iepan: "Sergiu Nicolaescu a creat istoria noastră prin filmele sale"

Florin Iepan a declarat într-un interviu pentru Institute of Documentary Film din Praga - despre cel mai nou film al său, "Odessa", care prezintă masacrarea evreilor de către trupele române, în cel de-Al Doilea Război Mondial - că, în prezent, nimeni nu acceptă că România a fost o ţară fascistă. Filmul "Odessa", al lui Florin Iepan, aflat în postproducţie, va fi prezentat la Festivalul Internaţional de Film de la Amsterdam, care începe pe 17 noiembrie. "Odessa" este o poveste a masacrelor ce au avut loc în Europa centrală şi de est în al Doilea Război Mondial.

În interviu, Iepan a spus că ideea peliculei i-a venit când a fost abordat de televiziunea publică pentru a face un film despre Ion Antonescu, în seria "Mari români". Acesta a povestit că, în timpul emisiunii TV, tot mai mulţi români au votat pentru Antonescu. "Atunci, percepţia mea despre Antonescu a fost, de asemenea, pozitivă - un luptător împotriva comunismului, care a fost executat de către ruşi, în 1946", a spus el, adăugând: "De fapt, noi nu ştiam că el era adevăratul criminal de război. A fost un model pentru politicienii noştri".

Regizorul a spus că a descoperit, în urma documentării, că Antonescu a avut o politică împotriva evreilor mai puternică decât cea din Germania de atunci. "În 1941, nu existau lagăre de concentrare naziste, dar, la acea vreme, Antonescu ucisese mii şi mii de oameni. Era un pragmatic. În viziunea sa, populaţia evreiască din nordul României era pro-comunistă şi pro-rusă. Acolo nu a fost vorba de purificare etnică", a mai spus regizorul, în interviul acordat Hanei Rezková. Acesta a spus că a dorit să îi includă în documentarul său pe Regele Mihai, care era şeful statului în perioada atrocităţilor, şi pe singurul supravieţuitor al masacrului, "domnul Zaslawski", dar nu a putut ajunge la rege, despre care regizorul spune că "nu a declarat niciodată nimic referitor la uciderea a sute de evrei din timpul domniei sale".

Iepan povesteşte în acelaşi interviu că în cărţile de istorie româneşti tinerii puteau citi că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, românii "au salvat mulţi evrei". "Azi, nimeni nu acceptă că România a fost o ţară fascistă. Niciun istoric nu doreşte să facă ceva împotriva status quo-ului". În ceea ce priveşte promovarea filmului "Odessa", Iepan a spus că îşi doreşte ca acesta să fie prezentat ca "un produs comercial", adăugând că va promova pelicula prin cele mai moderne mijloace. "Aş vrea să colaborez cu regizorul de film Sergiu Nicolaescu, care a creat istoria noastră prin filmele sale. Noi nu avem istorie. Avem filme istorice. Dacă l-aş convinge pe Nicolaescu să facă un film despre Odessa, acest fapt ar deveni parte din istoria noastră".

lalaby

24 Nov 2010, 05:02

Oameni buni! Pai cand Nicolaescu a spus acum vreo 4 ani la tv cum se juca el prin gardul de la Palatul Regal cu copilul care urma sa devina Carol I.... ce vreti mai mult?

Mama mea s-a jucat pe la gard cu Regele Mihai... si mama mea are o varsta un picut mai mare decat Nicolaescu (adica vreo 3 ani) care nu justifica ce a zis el.

Ok, e complet plecat dintre noi. Dar il omoram? Oricum e regizorul cel mai mult pe suflet-ul romanilor!

Asta trebuie sa invete Noul Val... presa scrisa, tv-ul... nu ii ajuta in fata spectatorilor obisnuiti!

dragonfly_drk

24 Nov 2010, 09:24

ce sa invete noul val? sa faca filme pe banda chiar daca nu ii merge?
sa abereze?
sa ce?

filmele isotrice nu mai sunt la moda... nimic din ce a facut Sergiu Nicolaescu nu mai e la moda. cu cat face mai multe filme, cu atat isi da cu firma in cap si mai mult.
e genul de om care nu stie cand sa se opreasca.
asta sa invete noul val?

lalaby

25 Nov 2010, 03:26

Poate m-ai inteles gresit. Nu spun ca Nicolaescu e ok. Tocmai asta am scris... ca el nu se putea juca cu Carol I la gardul Palatului;) Carol I... razboiul de independenta... pai Nicolaescu era copilandru la vremea aia? =))

Deci e varza.

Vroiam doar sa spun ca la vremea lui a facut filme pentru public. Si asta ar trebui sa invete si cei de acum. Sa mai faca si astfel de filme.

lalaby

25 Nov 2010, 03:27

Inca ceva ... Oare Carol I era copilandru pe vremea cand Nicolaescu era? Cine stie istorie intelege.

farfui33

25 Nov 2010, 04:25

:-O :-O PAREREA ME E CA E CEL MAI BUN REGIZOR DIN ROMINIA

dragonfly_drk

25 Nov 2010, 10:54

Farfui33, tu chiar vorbesti serios?

@lalaby. Poate Nicolaescu a visat ca s-a jucat cu Carol I.
In orice caz, buna gluma, buna! :))
(de remarcat:
Cateva date istorice. Incerc sa nu intru in detalii.
-Carol I. S-a nascut la data de 20 Aprilie 1839, si-a facut scoala in Munster si Berlin si abia in 1866 intra in Bucuresti, dupa abdicarea lui Cuza. El a intocmit prima Constitutie a Romaniei in acelasi an, si a luptat pentru independenta tarii, in Razboiul de Independenta, denumit si Ruso-Turc din anii 1877-1878. A murit in anul 1914 la Sinaia.
- Sergiu Nicolaescu: Regizor al Romaniei, s-a nascut in anul 1930 (la 16 ani dupa moartea lui Carol) in orasul Targu Jiu. A facut scoala la Timisoara si la Bucuresti, iar in prezent e senator si scoate filme pe banda rulanta, fara sens, fara idee)

deci, lalaby... esti sigur/a ca e vorba de Carol I?

Pitbull

25 Nov 2010, 11:30

La animale nu există iertare. Se sfîşie între ele fără milă.
Zbârci, Grid!
Corect:
La animale nu există păcat. Ele fac numai ceea ce le-a poruncit Dumnezeu (creşteţi şi vă înmulţiţi!). Sunt neprihănite - spre deosebire de noi; de chiar şi cei mai buni dintre noi.
După o aberaţie ca aia trântită în articolache (din partea unui autor care se declară foarte orientat spre teologie şi eschatologie - şi are o cultură vastă în domeniu, nimic de zis!), mi-e imposibil să citesc continuarea. Simpla idee mă deprimă. Nu mai citesc, nu mai zic nimic.

teo_k3

25 Nov 2010, 12:58

Nea Sergiu e cel mai "CUNOSCUT" resgizor din Romania.
Daca iesi pe strada si faci o lista cu toti regizorii pe care-i cunoaste lumea, o sa vezi ca Sergiu e pe primul loc.

Daca Sergiu este : " Tunarul no. 1 al filmului romanesc!" atunci care sunt TUNARII NR.2, 3,........etc.?

- sunt cei care nu mai au loc de Sergiu sa faca filme?
- sunt cei care pun mana pe banii de la CNC - si nu sunt capabili sa produca un film "digerabil" (nici arta nici comercial)

Vreau doar sa va spun ca ARTA nu se face pe banii de la CNC se face din pasiune :-&
===> cei manati de ARTA va rog sa lasati banii de la CNC pentru niste filme comerciale, macar 4 din 8.

Pitbull

27 Nov 2010, 19:54

Farfui33, tu chiar vorbesti serios?
Trist, dar ADEVARAT... :-S

Angel2010

28 Nov 2010, 11:24

Pana una alta, Sergiu Nicolaescu este regizorul roman care a facut cele mai multe filme. De asta este atat de injurat! Roade invidia ca rugina in fier

SMC

28 Nov 2010, 11:50

1. Din pacate, DA!
2. Din fericire, DA!
3. (Tot) Din fericire, NU! :))

Pashpix

28 Nov 2010, 19:50

L-a învins viaţa pe Sergiu Nicolaescu?
KANAL D

Ajuns la 80 de ani, cel mai mare om de film din România, Sergiu Nicolaescu, recunoaşte că nu e fericit. Nu-şi găseşte mulţumirea nici în zecile de filme pe care le-a făcut, nici în cariera pentru care îl invidiază atâta lume. Spune că nu-şi doreşte decât să se întoarcă pe platouri. Vrea să regizeze un film care să-l reprezinte şi în care eroul principal să se sinucidă. Parcă nu-ţi vine să crezi că sunt vorbele unui luptator...Ale unui om care a tras cu dinţii toată viaţa şi care a câştigat tot ceea ce putea câştiga cineva în lumea filmului. O lume în care nu răzbeşti decât dacă eşti un învingător înnăscut. Şi totuşi, de ce se simte Sergiu Nicolaescu un om nefericit?

Cu adevărat intrigant este însă scenariul filmului la care se gândeşte maestru. Spune că rolul principal îi este rezervat. Pentru ca îl reprezintă. În filmul care i-ar încununa peste jumătate de secol de carieră, personajul principal moare. O moarte pe care regizorul şi-a imaginat-o până la cele mai mici detalii. Practic, eroul filmului se sinucide. Şocant, aşa îşi imaginează regizorul finalul peliculei bazate, în cea mai mare parte, pe momentele şi amintirile importante din viaţa lui proprie. Ceea ce te uimeşte când stai de vorba, acum, cu Sergiu Nicolaescu, este că, după o viaţă marcată de zeci şi zeci de succese, omul din spatele regizorului pare total neîmplinit.

Pitbull

28 Nov 2010, 19:53

Oare a priceput, în sfârsit...?
Slabe sperante. Cochetärie de domnisoarä räzgâiatä, mai degrab'.

dragonfly_drk

28 Nov 2010, 22:38

sa speram ca asta e ultimul film... (:|

teo_k3

29 Nov 2010, 09:05

Daca Sergiu este : " Tunarul no. 1 al filmului romanesc!" atunci care sunt TUNARII NR.2, 3,........etc.?

- sunt cei care nu mai au loc de Sergiu sa faca filme?
- sunt cei care pun mana pe banii de la CNC - si nu sunt capabili sa produca un film "digerabil" (nici arta nici comercial)
.

Nici un raspuns? :-?

Dintr-un post mai vechi:
La 72(!!!) de ani nu intelege, nici acum, ca trebuie sa se dea la o parte, sa lase si pe altii sa abereze cinematografic. .

La urma urmei trebuie sa intelegem ca acest om are o varsta la care multi o dau in mintea copiilor. In acelasi timp trebuie sa APRECIEM tot ceea ce a facut el pentru cinematografia romaneasca. Are un palmares de filme care va fi egalat cu greu.

Va sa zica singurul motiv pentru care trebuie sa-l dam pe Sergiu la o parte este pentru " a lasa pe altii sa abereze cinematografic"?:-?

Pitbull

29 Nov 2010, 09:11

Nu.
Pentru cä a dat în mintea copiilor.
De mult.

Ce-a fäcut el la începuturile carierei nu e contestat de nimeni.
Dar nici nu e un motiv sä-l lasi sä toace bani cu imbecilitätile lui totale din ultimii 20 de ani.

teo_k3

29 Nov 2010, 09:46

Ce-a fäcut el la începuturile carierei nu e contestat de nimeni.
Dar nici nu e un motiv sä-l lasi sä toace bani cu imbecilitätile lui totale din ultimii 20 de ani.

De ce va luati doar de Sergiu si nu va luati de toti cei care au facut numai imbecilitati pe banii CNC-ului in ultimii 20 de ani?

E Sergiu singurul "TUNAR"?
Care sunt ceilalti Tunari?

Pitbull

29 Nov 2010, 10:18

De ce va luati doar de Sergiu si nu va loati de toti ceii care au facut numai imbecilitati pe banii CNC-ului in ultimii 20 de ani?
Dacä ai vorbi în cunostintä de cauzä, ai vedea cä ne "loäm" (asa e corect, nu?) de toti "ceii" (sper c-am scris bine!) în cauzä: Daneliuc, Cärmäzan, Saizescu, Alexa, Marinescu, Pita, Nichitus, etc...
Deci, Teo aka Daniel (mie asa mi te-ai lipit de suflet, n-am ce-ti face). Dacä nu ti-am spus, îti repet: înainte de a posta un mesaj, fä asa:
1) Informeazä-te despre subiect.
2) Reflecteazä la ceea ce consideri cä poate ai avea de zis.
3) Invatä sä comunici clar, coerent, inteligibil si cu sens (da, e necesar si pentru forumuri si bloguri! Uitä-te la "De la lume adunate", ce nenorociri ne-au infestat societatea!)
4) Pune-te la punct cu limba maternä.
...Apoi scrie.
(Desigur, doar dacä nu vrei sä te faci de râs. Dacä vrei, nu e nevoie sä parcurgi etapele premergätoare. Noi nu ne supäräm - viata-i tristä, si o descretire a fruntilor prinde bine întotdeauna.)

omudindulap

29 Nov 2010, 11:33

sa speram ca asta e ultimul film... (:|
Sa speram ca nu. Asta ar insemna ca va fi murit.

teo_k3

29 Nov 2010, 12:14

1) Intrebarea a fost pusa pentru a ma informa. Nu am avut timp sa citesc tot de pe forum.

3,4) Faptul ca majoritatea celor de pe forum scriem la repezeala si cu greseli de ortografie, :-/ :-/ nu este o scuza :"> :"> :"> .

teo_k3

03 Dec 2010, 09:13

"Eu când vreau să fluier, fluier" al lui Florin Şerban deţine supremaţia pe anul 2010, cu peste 52 500 de spectatori şi 235.000 de dolari din încasări. Este secondat, în acest clasament provizoriu, de o producţie marca Sergiu Nicolaescu, "Poker", care a adunat 24.200 de oameni la cinema.

http://filmreporter.ro/cum-stau-filmele-romanesti-in-box-office

Sergiu este pe locul 2 la incasari ! >:)
Sa inteleg ca in ciuda criticii rautacioase omul asta inca mai are "potential"???? :P
De ce ii asteptam sfarsitul in cinematografie? Sa fie inlocuit de cei care nici macar cand este considerat "senil" nu sunt in stare sa-i depaseasca nr. de spectatori?
A da ":Arta nu tine de nr. de spectatori" (:| :-&

Marţi, după Crăciun - 12.300 de bilete vândute - 43.500 de dolari din încasări,
Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu - 10.921 spectatori - 29.000 de dolar
Morgen - 9 778 de bilete - 21 138 de dolari,
Medalia de onoare a lui Călin Netzer - 5150 de spectatori - 18 841 de dolari
Portretul luptătorului la tinereţe - 3428 de spectatori,
Felicia, înainte de toate - 4000 de spectatori.
Caravana cinematografică a lui Titus Muntean - 4000
Despre alte mame - 549 de spectatori

Windom

03 Dec 2010, 11:17

Sa dam publicului ce cere. Conform maximei, furnizorul meu de cablu imi furnizeaza 3 canale de manele iar Mezzo lipseste cu desavirsire. Cu 80% din popor incult, singura sansa e sa asteptam sa se coaca Babi Minune si sa treaca la regie de film.

dragonfly_drk

03 Dec 2010, 11:32

sau ai putea sa iti schimbi furnizorul de cablu cu unu mai competent, care te lasa sa iti alegi anumite pachete de programe, si nu iti da de-a gata tot felu de programe tampite... ;)

Windom

03 Dec 2010, 11:57

teo_k3

03 Dec 2010, 12:32

Pai n-am chef sa platesc pentru un pachet intreg de canale pe care oricum nu le urmaresc pentru a beneficia de unul singur. Pachetul de baza ar trebui sa contina o oferta cit mai diversificata de programe, nu 3 de manele, 4 de sport si 5 de stiri + Cartoon Network.

Vad ca incepi sa intelegi.

-1-
In conditii similare in care banii de la CNC provin din "taxele noastre" eu nu inteleg de ce platim pentru niste filme de "arta" la care nici dracu nu se uita. >:) In aceste conditii Nr. de filme comerciale ar trebui sa fie proportional cu NR. celor care platesc la CNC => doar sub 5% din productie ar trebui sa fie "arta". X( Nu esti de acord? >:) =))
Vezi ca te sustin! :-& =))

-2- Nu suntem la "ProStTV" sa manelizam cinematografia. Te rog sa nu mai vorbesti despre manele in filmele comerciale.

Pitbull

03 Dec 2010, 13:41

Nu conteneste sä mä contrarieze un fenomen.
Prin adolescentä, când îmi alesesem viitoarea profesiune, toti îmi spuneau: "Cinematografia...? E foarte frumoasä, foarte interesantä - dar îngrozitor de grea! E una dintre cele mai dificile meserii din lume - o sä ai de învätat, nu glumä...!" Desigur, îi luam în serios - dar apoi, când m-am înscris la cineclub, si pe urmä, când am început pregätirea pentru admitere, si mai târziu, în facultate, si-n continuare, ca stagiar la Buftea... tot vedeam, vedeam, vedeam, mereu si mereu si mereu, cât de complicatä si grea cu adevärat e toatä täräsenia asta... si cât ai de învätat, practic încontinu... Chiar si acum, dupä 20, 30, aproape 40 de ani, din fiecare cronicä pe care o scriu, si din multe interactiuni de pe forumul ästa, continuu sä învät.
Intr-adevär: cinematografia e unul dintre cele mai complexe si dificile domenii...
...Si väd cum räsar precum ciupercutele tot felul de copilandri cu "päreri" ferme, care le stiu ei pe toate, cum e cu finantarea, cu C.N.C.-ul, cu publicul, care-si permit sä punä între ghilimele diverse concepte, ca äla de "film de artä" si sä-si dea cu presupusu' despre valentele si utilitatea celor mai prestigioase titluri. Si când încerci sä le explici una, alta, nu cine stie ce notiuni docte, ci mäcar niscaiva lucruri elementare, cä Sergiulicä e ceva de râsu' curului, cä primatul succesului de public e o amägire incultä, cä existä totusi o ierarhie de valori pe care n-ar strica sä înceapä s-o descopere - îti mai räspund si obraznic, cä cum îti permiti tu sä le dai lectii lor, care-au fäcut scoala de cinema prin mall-uri si de prin telenovele si manele filmate - singura scoalä care conteazä!
...Ceea ce iar îmi aminteste una dintre zicalele mele favorite:
Omul inteligent învatä din propriile greseli.
Omul întelept învatä din greselile altora.
Iar prostul nu mai are ce înväta, el le stie deja pe toate.

teo_k3

03 Dec 2010, 17:43

Nimeni nu le stie pe toate, facem greseli si invatam tot mai mult in fiecare zi.

räsar precum ciupercutele tot felul de copilandri cu "päreri" ferme, care le stiu ei pe toate, cum e cu finantarea,, cu C.N.C.-u

Nu le stim pe toate. Avem foarte multe de invatat. Nu de asta suntem pe forum?
Vrei sa spui ca ma insel in privinta banilor de la CNC. Acesti bani ii scoate cineva din buzunar sau provin de la stat, din taxe?

film de artä

- ce este gresit in a pune ceva intre ghilimele. Voi considerati majoritatea filmelor romanesti ca fiind de arta. La mine filmul de arta iti transmite o emotie.
Daca as fi doar un copilandru pe care nu l-ar interesa filmele romanesti, nu as fi aici, pe acest forum, as fi intr-o sala de cinema uitandu-ma la un film comecial american.

Sergiulicä e ceva de râsu' curului, cä primatul succesului de public e o amägire incultä
Ai dreptate, Sergiu trebuia sa-si incheie de mult activitatea in cinematografie.
Nu iti dau dreptate in privinta succesului de public, mai ales cand stiu ca "O minte sclipitoare" este un film de arta care are si succes la public.

îti mai räspund si obraznic
Daca cineva nu este de aceeasi parere cu tine, inseamna ca e obraznic?
Te rog sa te uiti si la tine si la modul in care ai raspuns la unele post-uri.
Respectul trebuie sa vina reciproc, nu inpus ca si filmele de arta.

Nu-mi plac nici telenovelele nici manelele.

Daca crezi ca te deranjam , imi cer scuze, dar nu putem fi toti de aceeasi parere cu tine, nu putem sa acceptam tot ceea ce ni se serveste pe tava. Nu toti putem sa apreciem "arta" in aceeasi masura.

E gresit sa cerem si filme care sa inbine arta cu comercialul sau filme comerciale?
E gresit sa spunem ca ne-am saturat de filmele care prezinta numai "mizerie autohtona"?

Angel2010

06 Dec 2010, 08:18

E gresit sa cerem si filme care sa inbine arta cu comercialul sau filme comerciale?
E gresit sa spunem ca ne-am saturat de filmele care prezinta numai "mizerie autohtona"?

Cui ii pasa ca publicul romanesc s-a saturat de "mizerie autohtona" din moment ce mizerabilismele sunt premiate la festivaluri internationale de unii care au interese oculte sa faca tara asta muci, iar pe regizorii romani nu ii intereseaza sa faca filme pentru public ci filme de festival. Si pustii astia premiati pe la diverse festivaluri internationale chiar au impresia ca cinemaul incepe si se termina cu ei...

Pashpix

07 Dec 2010, 15:31

Sergiu Nicolaescu: „Filmul este viaţa mea”
Arena (Rep. Moldova)

Şaizeci şi cinci de filme, din care cincizeci de lung metraj, nouă seriale de televiziune şi şase documentare, cincisprezece scenarii, treizeci de roluri... Adică o viaţă mai mult decât plină. Trăită la maxim, fără regrete: SERGIU NICOLAESCU. Cel mai prolific regizor al cinematografiei române a “bifat” în 2010 optzeci de ani de viaţă şi o jumătate de veac de profesie. Pe lângă munca din spatele camerelor de filmat, a purtat “Coroana de foc”, a condus oşti, s-a bătut în”Ring”, a intrat în “Triunghiul morţii”, dar a rămas “Nemuritor”.

Recunoaşterea sa oficială se datorează superproducţiilor istorice. Pro Video a lansat, pe DVD, colecţia filmelor sale. Posturile de televiziune româneşti le reprogramează la ore de vârf, amintind cumva de fastul peliculelor de gen, marca Hollywood. De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a dat serioase impulsuri cinematografiei româneşti. A pus umărul la construirea şi consolidarea studiourilor Sahia şi Buftea, a creat garderobe civile şi militare pentru filmări, a pus la punct o şcoală de cascadori, cu care a realizat lucruri imposibil de imaginat până atunci. Tematica filmelor sale, inspirată îndeosebi din realitatea românească prezentă sau trecută, este foarte variată, folosind, uneori, surse literare de prestigiu. Intrat prin revoluţie în viaţa politică postcomunistă, “Comisarul” a devenit, în 1990, senator.

– Sunteţi, stimate domnule Sergiu Nicolaescu, precum un soldat în prima linie. Care merge mereu înainte. De unde această vitalitate la optzeci de ani?

- Am avut noroc, pentru că am fost mereu sănătos. De altfel, în familia mea au fost doar longevivi. Tatăl meu, ca să dau doar un exemplu, a trăit nouăzeci şi doi de ani. Nu vreau să trăiesc atâta, dar îmi doresc să fiu la fel de activ cum a fost el.

- Aţi trecut, totuşi, în urmă cu doi ani, prin două intervenţii pe creier, după un stupid accident. Cum vă mai simţiţi?

- Acum, bine. Am căzut chiar în casă şi m-am lovit la cap. Am fost paralizat, să ştiţi. Şi, practic, am fost nevoit să reînvăţ să vorbesc, să scriu, să merg. Dar cu calm, voinţă şi perseverenţă am reuşit.

- Sunteţi născut în zodia Berbecului. Vă regăsiţi în caracteristicile semnului zodiacal?

- Sunt un exemplu de Berbec. Cu ascendentul în Leu. E o combinaţie ciudată. Sunt un om al dracului, luptător, perseverent, cu simţul dreptăţii. M-am născut într-un an de foc, deci chiar că am toate caracteristicile semnului zodiacal.

- Înainte de a începe să faceţi film, aţi fost student al Şcolii Militare de Marină. Cum aţi ajuns cadet, de ce aţi ales marina, de ce aţi renunţat la aceasta?

- Eu am terminat liceul în şase ani, în loc de opt. Pentru că am făcut patru clase în doi ani. La şaisprezece ani am susţinut Bacalaureatul. Am avut nevoie de o dispensă de vârstă pentru a susţine examenul de la Şcoala de Marină. Am obţinut-o şi am intrat primul, cu nota 10. Asta se întâmpla în 1947. Am ales marina pentru că îmi plăcea, încă de copil. Cunoşteam toate bătăliile navale. Ştiam fiecare navă de război. Tonaj, tunuri, calibru. După un an de facultate, unchiul meu, Gheorghe Cambrea, cel care avea să-mi fie mai târziu model pentru comisarul Moldovan, a venit la mine şi mi-a spus că ar fi mai bine să părăsesc Armata, pentru că tatăl meu fusese arestat politic. Şi, în aceste condiţii, nu mai aveam nici o şansă să continuu Şcoala de Marină. Sigur că mi-a părut rău. Fusese visul meu cel mai frumos. Întotdeauna mi-au plăcut uniforma, disciplina, spiritul militar. Păstrez nişte amintiri extraordinare din perioada aceea. Noi am fost promoţia care a preluat de la ruşi “Bricul Mircea”. Era captură de război. Cât timp am fost elev, am locuit pe bric. Mâncam doar fasole şi varză, dar eram mulţumiţi.

- Şi primii paşi în cinematografie?

- I-am făcut în 1956, în calitate de operator de filmări sub apă. Debutul ca regizor, precum şi primul meu succes, s-au produs în 1966-1967 cu lungmetrajul Dacii, o capodoperă româno-franceză.

- Ne-aţi răsfăţat, de-a lungul timpului, cu filme istorice şi de acţiune. Sunt genurile dumneavoastră preferate?

- Nu. N-am agreat doar filmele istorice şi de acţiune. Eu am făcut şi Ciuleandra, şi Ultima noapte de dragoste..., Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte, Osânda...

- Cel mai recent proiect al dumneavoastră, realizat în primăvara acestui an a fost Poker. Filmul s-a bucurat de foarte mult succes in rândul publicului. Ce personaje autohtone v-au inspirat?

- Filmul este despre societatea de astăzi. El prezintă intrigile ascunse ale liderilor ei, dar şi imoralitatea acestora. Avem de-a face cu tipologii clare, binecunoscute de presă: veşnicul politician abil şi corupt, interlopul descurcăreţ, care se vrea respectat, deşi e capabil de orice, medicul imoral, aventurierul internaţional, cocota cu aspiraţii de vedetă tv, toate devenind personaje de televiziune.

- Sunteţi un romantic sau un sentimental, domnule Nicolaescu?

- Sunt şi romantic, şi sentimental. Dar măsurat. Atât cât e nevoie. În filmele mele obişnuiesc să amestec duritatea şi acţiunea cu sentimentalul şi romanticul. Poate că de asta mă şi iubeşte publicul. Filmul meu despre comisarul Moldovan la bătrâneţe, este chiar romantic...

- Ce vă atrage la o femeie?

- Frumuseţea, în primul rând. Aşa mi-am ales şi actriţele pentru filmele mele. Apoi, caracterul. În 1954 m-am însurat prima oară. Mariana o chema. Eu veneam după o altă dragoste, c-o nemţoaică. Dar căsnicia n-a durat decât câteva luni. M-am însurat a doua oară la 50 de ani. Cu Gabi. Era pictoriţă de costume. A durat câţiva ani, dar am divorţat iar. Cu Dana sunt de aproape 14 ani. E o fată bună, dintr-o familie onorabilă. Mă iubeşte sincer, iar mie mi-e bine cu ea.

- Există un film dintre cele pe care le-aţi realizat, care vă reprezintă în cel mai înalt grad?

- Nu, n-aş putea alege unul anume. Totuşi, Mihai Viteazul, Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte, Mircea şi Osânda îmi sunt cele mai apropiate de suflet.

- Pentru Sergiu Nicolaescu filmul a însemnat viaţă, sau viaţa a însemnat film?

- Filmul este viaţa mea!

- Care a fost cea mai emoţionantă dovadă de afecţiune venită din partea publicului?

- Toate întâlnirile mele cu publicul au fost emoţionante, toate au dovedit dragostea pe care mi-o poartă acesta. Sunt, fără nicio îndoială, omul cu cel mai mare succes la spectatori. Am făcut multe filme, unul singur politic, după 1990. Este vorba despre filmul în două părţi Începutul adevărului – Oglinda. Nu m-am numărat printre cei care s-au ridicat împotriva regimului, pentru că n-am crezut niciodată că un asemenea regim poate să cadă. Dar nu am făcut nici un fel de concesie sistemului. Pentru că era împotriva firii mele. Vreau să vă spun că în filmele mele s-au întâmplat anumite lucruri în premieră pentru cinematografia română. De pildă: prima biserică văzută într-un film românesc a fost în Mihai Viteazul. În filmele mele s-au cântat, pentru prima dată, Deşteaptă-te române şi Treceţi batalioane române Carpaţii. Era în 1977. Tablourile regelui Mihai, al lui Antonescu sau al lui Zelea Codreanu, pe pereţi, s-au văzut, pentru prima oară, tot în filmele mele. Pentru perioada aceea era, să recunoaştem, un act de curaj să arăţi astfel de lucruri. Iar eu le-am arătat.

- Aţi făcut recent, la postul de televiziune Acasă TV dezvăluiri şocante despre un plan de asasinare a lui Ceauşescu …

- Aşa este. Am spus acolo că îmi cumpărasem o armă cu lunetă şi amortizor, semiautomată, de mare precizie. Am adus-o în ţară cu avionul, în geamantan. Arma era pentru Ceauşescu. Un singur om cunoştea planul meu, cascadorul Nicu Constantinescu, cu care eram prieten. A fost un moment de disperare în care am renuţat la orice. Am zis, trebuie ca măcar o dată în viaţă să fii decis. Nu am fost decis. Apoi a venit Revoluţia din 1989.

-Vorbim şi despre ea?

- Este un subiect despre care am putea vorbi la nesfârşit. Dar am făcut-o, pe îndelete, în cele patru cărţi pe care le-am scris despre acele evenimente memorabile.

- Dar o întâmplare deosebită din timpul filmărilor dumneavoastră?

- Sunt multe. Ce să aleg? Cum l-am regizat şi l-am strunit pe uriaşul Orson Welles în Bătălia pentru Roma? Cum i-am împăcat într-un hotel de lux din Paris pe Richard Burton şi Elizabeth Taylor, faimosul cuplu de actori ai anilor ’60, aflaţi într-una dintre aprigele lor certuri? Cum trebuia să regizez Mihai Viteazul, cu o distribuţie plină de staruri mondiale, începând cu cei trei de mai sus şi continuând cu Charlton Heston şi Laurence Harvey? Sau, poate, cum au oprit avionul chiar pe pistă, în timp ce mă pregăteam să plec în America pentru parafarea înţelegerii pentru acel film şi am fost dus la Paul Niculescu-Mizil, care mi-a comunicat decizia lui Ceauşescu: filmul se face doar cu actori români? Oricum, sunt mândru că Mihai Viteazul a devenit cel mai vizionat film făcut de un român.

- Conform statisticilor, peste un miliard de oameni au văzut filmele dumneavoastră. E o cifră record?

- Pentru România, da. Vedeţi, eu am dat spectatorului român modelul de erou. De la Decebal la Carol I, de la voievozii ţării până la soldatul simplu din Nemuritorii sau Capcana mercenarilor, trecând prin toate timpurile istoriei atât de frământate a poporului român, până la comisarul Moldovan, ca erou al zilelor noastre. În final, am reuşit, cu aceste modele de eroi, să cuceresc spectatorii din întreaga lume. Mihai Viteazul de pildă, a fost difuzat, la vremea respectivă, în toată lumea, prin casa de producţie americană Columbia. Pe site-urile specializate în filme, pelicula e în topul majorităţii genurilor artistice, realizat pe baza voturilor spectatorilor de pe tot mapamondul: locul 3 la film istoric, locul 5 la biografic, locul 10 la filme de război şi locul 17 la acţiune. De asemenea, într-un clasament al spectatorilor români, Nea Mărin miliardar, deţine primul loc, cu 14.650.000 de spectatori, iar Mihai Viteazul, locul 3, cu 13.330.000 de spectatori. Sunt şi regizorul cu cel mai mare număr de filme - cinci -, care au fost propuse ca nominalizări ale României la Premiile Oscar, la categoria cel mai bun film străin.

- Ce rol consideraţi că este mai solicitant: cel de producător, de scenarist, regizor sau actor?

– Tot ceea ce am făcut în film mi s-a părut normal. Ca regizor, era mai uşor pentru mine să fac eu rolul, în locul actorului. Intram în cadru şi jucam. Nu trebuia să mă mai chinui cu indicaţiile pentru o scenă, sau alta. Primul rol i-l datorez lui Titus Popovici. El mi-a spus că am talent de actor. Apoi, regizorii Savel Stiopul, Dinu Cocea şi Francisc Munteanu m-au solicitat şi încurajat, la rândul lor.

- Obişnuiţi să fiţi spectator la filmele altora?

- Da. Sunt un foarte bun spectator al filmelor americane. Bune.

- Cum vi se par filmele noii generaţii?

- Promiţătoare. Pentru o anumită epocă, pentru sărăcia în care ne facem profesia, există câţiva regizori tineri buni, care promit mult. Asta însă nu justifică atitudinea unora dintre ei faţă de vechea generaţie de regizori.

- Mai e profitabilă producţia de filme în România?

- Nu. Sălile de cinema se transformă constant în cazinouri, în baruri sau bodegi.

- Cum comentaţi această realitate?

- Asta s-a urmărit. În România vechiului regim au fost construite între optzeci şi nouăzeci de săli de cinema. Acum, au mai rămas în jur de douăzeci. Toate celelalte au fost prăduite. De ele au profitat anumiţi oameni. Cea care a pierdut este cinematografia română, pentru că nu există nicăieri în lume cinematografie fără săli de cinema.

- Intrarea dumneavoastră în politică a estompat imaginea cineastului?

- Da! Categoric, da! Şi am simţit-o. Acesta este şi motivul pentru care am ieşit din politică. Acum, aş putea spune că mă bucur de maximum de popularitate.

- Privind înapoi, aveţi regrete?

- Nu, nu am regrete. Trăiesc însă un fel de tristeţe când un film se termină, pleacă de lângă mine. Poate pentru că îmi vin în minte toate chinurile suportate la realizarea lui. În plus, mi-ar fi plăcut să am o familie mare, cu mulţi copii. N-a fost să fie. Urmaşii mei rămân doar filmele făcute.

- Aveţi în lucru un nou film?

- Da. Am în în minte un ultim proiect, prin care îmi propun să mă retrag din industria cinematografică. Am, totuşi, 80 de ani. Pelicula va avea ca personaj principal un bătrân care se sinucide, aruncându-se de pe un bloc. Este punctul de vedere pe care îl am astăzi asupra trecutului, un personaj cu care eu mă identific.

dragonfly_drk

07 Dec 2010, 19:25

- Aveţi în lucru un nou film?

- Da. Am în în minte un ultim proiect, prin care îmi propun să mă retrag din industria cinematografică. Am, totuşi, 80 de ani. Pelicula va avea ca personaj principal un bătrân care se sinucide, aruncându-se de pe un bloc. Este punctul de vedere pe care îl am astăzi asupra trecutului, un personaj cu care eu mă identific.

8-> :-bd :-h :-< \m/
(cuvintele sunt de prisos)

chuckyfan

07 Dec 2010, 20:55

Eu l-as vrea filmat in stil documentar daca el va fi personajul principal, asta daca nu moare pana se arunca (domne feri:-S :-S )

Pashpix

03 Jan 2011, 17:23

Sergiu Nicolaescu şi Florin Şerban, cei mai vizionaţi în 2010

Filmele "Eu când vreau să fluier, fluier" de Florin Şerban şi "Poker" de Sergiu Nicolaescu s-au clasat pe primul, respectiv, al doilea loc în ceea ce priveşte numărul de spectatori, în topul filmelor româneşti din 2010, informează Agenţia Champions.

"Eu când vreau să fluier, fluier" a avut, de la premiera pe marile ecrane româneşti, pe 26 martie, 55.858 de spectatori, în timp ce filmul de pe poziţia a doua, "Poker" de Sergiu Nicolaescu, 24.234 de spectatori.

"Eu când vreau să fluier, fluier" este primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin şi a reuşit să ia şi două trofee importante: marele premiu al juriului - Ursul de Argint şi distincţia "Alfred Bauer". Totodată, filmul "Eu când vreau să fluier, fluier" este propunerea României la premiile Oscar 2011, pentru care nominalizările vor fi anunţate pe 25 ianuarie 2011.

După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu (interpretat de George Piştereanu) a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, el primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă, după mult timp, din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii. Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.

Filmul a adus pe marile ecrane nu doar actori amatori, care, în momentul producţiei, erau deţinuţi în câteva penitenciare din ţară, ci şi noi chipuri ale cinematografiei româneşti - George Piştereanu, care pe atunci era elev la liceu, şi Ada Condeescu. George Piştereanu a câştigat, de altfel, cu "Eu când vreau să fluier, fluier" mai multe premii la festivaluri internaţionale.

"Poker", care a avut premiera pe marile exrane pe 9 aprilie, îi aduce în rolurile principale pe Horaţiu Mălăele, Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan, Ion Riţiu, Mircea Diaconu, Jean Constantin, Vasile Muraru şi Cătălina Grama (Jojo). De altfel, Valentin Teodosiu şi Vladimir Găitan fac parte şi din distribuţia piesei de teatru omonime, de Adrian Lustig, montată de Alexandru Tocilescu la Teatrul de Comedie din Capitală.

O producţie a MediaPro Pictures, filmul "Poker" prezintă povestea a patru prieteni ale căror destine se intersectează în copilărie şi care, odată ajunşi la maturitate, întruchipează tipologii reprezentative pentru societatea românească actuală: politicianul veros (Claudiu Viţelaru), mafiotul care îşi doreşte, prin orice mijloace, să acceadă în politică (Titel Pangică) sau medicul fără conştiinţă (Horia Vrabete).

Pashpix

08 Jan 2011, 13:02

Sergiu Nicolaescu vrea să facă film după crimele de la Cernavodă

Regizorul vrea să facă un film despre tragedia din sud – estul ţării. Crimele care au îngrozit România au aprins şi imaginaţia regizorilor. Întrebat de un reporter dacă ar vrea să facă un film inspirându-se din tragedia dobrogeană, regizorul a răspuns afirmativ.

„Încă nu m-am gândit unde vor fi filmările. Dar să ştiţi că eu nu fac filme care să arate lucrurile urâte, ci pe cele frumoase. Eu prezentul îl prezint aşa cum este: real, chiar dacă este vorba de o comedie sau o dramă. Trecutul îl idealizez“, spune Nicolaescu pentru Adevărul de Seară Constanţa.

Regizorul spune că vrea să transmită spectatorilor ceva, nu să facă un film doar de dragul de a-l face. „Voi face un film doar în momentul în care voi cunoaşte realitatea. Vreau să ştiu de ce prietenul lui Bogdan s-a dus la părinţii lui şi când vom şti dacă băiatul s-a înecat sau nu în Dunăre“, adaugă el. În opinia sa, societatea este de vină şi crede că acea familie s-a autodistrus pentru că membrii ei s-au distrus între ei. „Cine i-a potrivit să se întâlnească aceşti oameni?“, se întreabă el. Sunt întrebări care în aceste zile stau pe buzele tuturor.

Nu este pentru prima dată când regizorul filmează la malul mării. În urmă cu câţiva ani, faleza Cazinoului a fost scenă de filmare pentru „Orient Express“.

nume

10 Jan 2011, 23:29

Sergiu Nicolaescu vrea să facă film după crimele de la Cernavodă“.
O sa faca pe pizda ma-sii.

Pashpix

28 Jan 2011, 17:25

Sergiu Nicolaescu, despre „turnătorul” Szoby Cseh: „Mă surprinde, îmi pare rău de el”

ADEVĂRUL

Regizorul a declarat, pentru Mediafax, privind verdictul CNSAS potrivit căruia Szoby Cseh a fost informator al Securităţii, că îl surprinde acest lucru şi îi pare rău de fostul său cascador.

Nicolaescu a spus că nu ştia că Szoby Cseh ar fi semnat un angajament cu Securitatea, deşi avea mulţi informatori în jurul lui şi chiar ofiţeri de Securitate, care intraseră în cinematografie.

Regizorul a precizat că, în perioada anilor '68 - '71, Szoby Cseh, ca şi alţi cascadori de film, lucrau numai cu el. "Probabil că pentru mine era pus acolo. Nu era singurul, erau mulţi informatori (...). Eu lucram cu străini", a spus regizorul. Nicolaescu a mai spus că şi-a văzut dosarul de la Securitate în urmă cu 20 de ani şi i-a identificat pe unii informatori, dar nu şi pe Szoby Cseh. "Parcă Sabin era acolo. Pe unii îi ştiam. N-am cercetat treaba asta. Nu m-am apucat să descopăr fiecare ce-a spus. Erau atât de murdare şi dezamăgitoare (notele, n.r.) că m-am scârbit", a spus Nicolaescu.

Despre Szoby Cseh, cascador cu care a lucrat la mai multe din filmele sale, regizorul a spus că, "într-un fel, el era cel mai obraznic din cascadori, cu toată lumea", precizând că acesta era "sigur pe el" şi "avea ceva independent" şi, spre deosebire de ceilalţi cascadori cu care a lucrat - foşti sportivi pe care i-a luat pe lângă el -, nu a fost niciodată recunoscător.

Pe de altă parte, regizorul a menţionat că îi pare rău de Szoby Cseh. "Are doi băieţi, îmi pare rău, în special pentru ce urmează, că are nişte urmări treaba asta, toată lumea va fugi de el", a spus Nicolaescu.

Referitor la momentul în care Szoby Cseh ar fi semnat angajamentul cu fosta Securitate, anul 1978, Nicolaescu şi-a amintit că atunci era un ofiţer din Securitate la Buftea, care angaja oameni care lucrau cu el. "Avea biroul lângă mine, avea o uşă să-i laşi plicuri, lucra serios", şi-a amintit Nicolaescu. Despre cei care au furnizat note la dosarul său, Nicolaescu a spus că nu îi va numi pe cei pe care i-a identificat, fiind "un moment în care oamenii erau rătăciţi" şi că nu îi condamnă pe toţi. "Tata a făcut închisoare şi când a ieşit a iscălit aşa ceva. Şi se întâlnea cu ofiţeri de Securitate, până într-o zi când i-au zis să spună ceva despre mine. Şi-atunci mi-a spus toată povestea", a mărturisit cineastul. "Nu ieşea nimeni din închisoare fără angajament. Apoi, în funcţie de firea lor, se angajau mai mult sau mai puţin", a adăugat Nicolaescu. Este "mult prea târziu să mai facem caz de ceea ce s-a întâmplat".

Pashpix

01 Feb 2011, 14:44

Sergiu Nicolaescu: "Szoby Cseh e un turnător tâmpit şi idiot!"

COTIDIANUL

Sergiu Nicolaescu spune că nu poate ierta niciodată un turnător care s-a dus singur la Securitate pentru a face ordine în cinematografia românească: "Ce ordine faci tu, mă, idiotule?". Pe "idiot", Szoby Cseh, afirmă Sergiu Nicolaescu, l-a găsit şi în dosarul lui de la Securitate. "Băiatul ăsta (Szoby Cseh - n.r.) nu a fost cinstit niciodată. Să ajungi la prostia să spui că tu ai avut dreptate să te duci la Securitate şi să torni este o culme a culmilor!", se revoltă Sergiu Nicolaescu. "Era bun cascador, dar eu nu i-am dat niciodată conducerea vreunei echipe de cascadori sau vreun rol. L-am mirosit că este genul de om în care nimeni nu trenuie să aibă încredere. Ce vroia el? Un oarecare cascador să facă ordine în cinematografie?", continuă regizorul.

Acesta le-a declarat celor de la inpolitics.ro că primul lui impuls când s-a vorbit prima dată de colaborarea lui Szoby Cseh cu Securitatea a fost să-i ia apărarea, turnători, erau mulţi atunci, spune el, aşa erau vremurile. Însă când a văzut declaraţia lui, că s-a dus de bunăvoie şi nesilit de nimeni la Securitate, ca să facă curăţenie în cinematografia românească, i-a trecut: "Szoby Cseh e un tâmpit! Este clar pentru mine, băiatul ăsta este un mare tâmpit! Păi, faci tu ordine, mă, idiotule, în cinematografie? Ordinea Securităţii?". Sergiu Nicolaescu spune că şi-a văzut dosarul la Securitate şi l-a găsit şi pe Szoby Cseh acolo: "De data asta nu-l mai iert! Pe turnătorii de rând îi iert! Ăştia sunt destul de mulţi, pentru că, din păcate, aşa erau vremurile atunci. Nu pot ierta însă niciodată un om care, în loc să fie spăşit, spune că avea dreptate să se ducă la Securitate şi să toarne".

paul_aramis

01 Feb 2011, 14:49

mocşer, ce face bătrâneţea din om!

Pashpix

02 Feb 2011, 12:31

Cseh: "Nicolaescu e un dement!" (Gândul)

Sergiu Nicolaescu spune că şi-a văzut dosarul de Securitate şi că, printre cele 20 de nume întâlnite acolo, l-a găsit şi pe cel al lui Szoby Cseh. Nicolaescu susţine că, "în mod cert", fostul cascador l-a turnat. "Pe mine mă suspecta, pentru că lucram cu străinii. Niciodată Szoby Cseh n-a fost un om deştept. Mai degrabă un prostănac "

Sergiu Nicolaescu spune că a regăsit numele lui Szoby Cseh printre alte 20 de nume ale foştilor săi colegi de breaslă atunci când şi-a văzut dosarul la Securitate. Regizorul a declarat pentru gândulcă "în mod cert" Szoby Cseh l-a turnat la Securitate. Întrebat cu ce nume semna aceste note informative, Nicolaescu spune: "Parcă am văzut şi numele, dar nu-mi mai amintesc". "Pe mine mă suspecta, pentru că lucram cu străinii. Şi, să nu uităm că Szoby Cesh nu a fost un om deştept, mai degrabă un prostănac", afirmă cineastul despre fostul cascador. Szoby Cseh replică dur la adresa regizorului, refuzând să-i comenteze afirmaţiile: "E dement. Atât!", declară acesta pentru Gândul.

Împăciuitor, Sergiu Nicolaescu spune că nu-i poartă ranchiună lui Szoby Cseh: "Au trecut mai mult de 20 de ani şi am trăit anumite lucruri împreună. Ce să ne mai legăm de el? Au fost atâţia oameni implicaţi", a mai declarat regizorul. De altfel, Sergiu Nicolaescu susţine că cei mai mulţi dintre turnătorii lui i-au fost colegi. "Majoritatea erau din echipele de filmare de la Buftea, actorii mai puţin", spune regizorul explicând cum funcţiona sistemul înainte de 1989. "Aveam un ofiţer de securitate la Buftea - avea biroul lângă mine, avea o uşă să-i laşi plicuri, lucra serios - care racola oameni de peste tot. Actori mai puţin, cei mai mulţi veneau din echipele de filmare. Erau unii care îşi făceau datoria cu conştiinciozitate, alţii din când în când, iar alţii deloc. La un moment dat mi-au introdus şi ofiţeri de securitate în echipă", îşi aminteşte Nicolaescu. "Pe platou mai scapi câte una, mai zici ceva, dar nici eu nu eram prost. Până şi director de film am avut securist", mărturiseşte regizorul.

Trei "doamne respectabile", pe lista turnătorilor

Deşi îi cunoaşte pe cei care l-au turnat la Securitate, cineastul nu vrea să le facă publice numele. Susţine doar că multe dintre ele se regăsesc pe genericul peliculelor sale şi că, printre cei 20, "se află şi trei femei". "Trei doamne respectabile", a mai spus Sergiu Nicolaescu. În urmă cu câteva zile, regizorul a explicat că nu poate ierta niciodată un turnător care s-a oferit să se ducă de unul singur la Securitate pentru a "face ordine în cinematografia română".

Pashpix

03 Feb 2011, 20:47

Regizorul Sergiu Nicolaescu: "Am cerut CNSAS să-mi zică dacă m-a turnat Szoby Cseh"

Evenimentul Zilei

Regizorul Sergiu Nicolaescu susţine că nu are certitudinea că a fost turnat de casacadorul Szoby Cseh, deşi anterior mai multe ziare au publicat declaraţii contrare ale sale. "Nu sunt omul care să afirm că m-a turnat, dacă nu am această certitudine. Abia azi am făcut o cerere la CNSAS să-mi spună dacă Szoby Cseh se află printre turnătorii mei", a declarat pentru EVZ regizorul.

Acesta a precizat că, deşi şi-a văzut dosarul de urmărire de la CNSAS, nu a cerut o copie a lui şi nici nu a cerut deconspirarea oficială a celor care l-au turnat, întrucât pe cei mai mulţi i-a recunoscut singur. Nu exclude ca Szoby Cseh să se afle printre ei, dar nu are nici o dovadă şi nici nu l-ar fi acuzat vreodată că l-a turnat, mai afirmă Sergiu Nicolaescu. "Ceea ce am spus, într-adevăr, este că ori a fost prost, ori a fost idiot dacă a colaborat cu Securitatea şi acum spune că nu Securitatea s-a dus la el, ci el s-a dus la Securitate, ca să salveze cinematografia. Ulterior, mi-a părut rău şi mi-am cerut scuze pe mai multe posturi de televiziune pentru aceste cuvinte", spune Sergiu Nicolaescu.

Cu câteva zile înainte, mai multe publicaţii l-au citat pe Sergiu Nicolaescu cu declaraţii în care acesta afirma că Szoby Cseh l-a turnat şi pe el, povestind, de asemenea, cum Securitatea a infiltrat şi ofiţeri la Buftea, unde el îşi realiza filmele şi chiar un director de film era securist. Deconspirat recent de CNSAS ca fiind informatorul "Sabin", cascadorul Szoby Cseh a negat cu vehemenţă într-o declaraţie pentru Evenimentul Zilei că l-ar fi turnat pe Nicolaescu, alături de care a lucrat la zeci de filme. "Noi ne-am certat de multe ori pe diverse chestii profesionale. El voia să-şi facă filmele, eu să le fac cascadorilor o viaţă mai bună. Nu aş fi avut însă ce să torn despre el, că muncea ca un rob. Dacă dovedeşte că l-am turnat, mă împuşc. Dacă nu, îl dau în judecată", a ameninţat Szoby Cseh.

Pashpix

08 Feb 2011, 16:13

JOS LABELE DE PE SOBY CSEH! (Tricolorul)

Am aflat de prigoana declanşată împotriva prietenului meu de o viaţă, Soby Cseh. Acesta e unul dintre cei mai mari regizori de lupte şi cascadori din întreaga Istorie a cinematografiei mondiale. Este scandalos ceea ce se întîmplă şi nimeni n-are dreptul moral să judece un astfel de om curat la suflet, care a fost sărac întreaga lui viaţă - iar dacă a oferit vreo informaţie organelor de atunci ale Statului a făcut-o cu privire la fraudele teribile care se săvîrşeau în Cinematografie. Eu, unul, cunosc un cu totul alt aspect al vieţii lui Soby Cseh: nu acela de colaborator al Securităţii, ci acela de urmărit! Da, da: în Dosarul de Urmărire Informativă pe care mi l-a întocmit, mie, Securitatea şi care numără nu mai puţin de 20 de volume, Soby Cseh nu apare cu nici o Notă referitoare la mine şi la familia mea (deşi eram, aproape zi de zi, împreună), dar el împarte, cot la cot cu mine şi cu Eugen Barbu, statutul de hărţuit, filat, înregistrat etc. Mai mult decît atît, dar ca interpret al rolului principal al piesei mele de teatru "Toată lumea ştie fotbal", care a avut 6 reprezentaţii la Teatrul "Constantin Tănase", în decembrie 1989, Soby Cseh a suportat mari presiuni din partea Securităţii şi a cenzurii, pentru a elimina cele mai "periculoase" replici - dar el a refuzat, cu mult curaj. Ar fi multe de spus şi, la nevoie, dacă va exista vreun proces la Tribunal, eu mă ofer ca martor şi voi pleda în favoarea nevinovăţiei acestui om remarcabil. Efectiv, sînt revoltat că, la 21 de ani de la "baia de sînge" din decembrie 1989, trecutul nu ne lasă să trăim. Fii tare, Buză de Iepure! Acolo unde te-a pălmuit Mafia, te sărută Cuza Vodă, adică Tribunul!

Pashpix

12 Feb 2011, 17:55

Filmul istoric comunist

Aşa cum istoria naţională, a noastră, dar şi a altor neamuri, a fost periodic scrisă şi rescrisă pentru a servi drept vehicul propagandistic corespunzător decorului politic dintr-o perioadă anume, tot aşa filmul istoric a reflectat nu adevărul, realitatea unei epoci trecute, ci acea traducere a trecutului acceptată în momentul realizării lui şi menită a transmite ceva anume spectatorilor. Dorobanţii din "Independenţa României" (1912) sau "Ecaterina Teodoroiu" (1921) mor în poziţii declamative şi eroic-ostentative, tot aşa cum "Burebista" (din 1980, interpretat de George Constantin), "Mihai Viteazul" (din 1970, interpretat de Amza Pellea şi din 1977, interpretat de Victor Rebengiuc), "Ştefan cel Mare" (din 1974, interpretat de Gheorghe Cozorici), Dimitrie Cantemir (din 1975, interpretat de Alexandru Repan) din filmele omonime ale lui Gheorghe Vitanidis, Sergiu Nicolaescu, Constantin Vaeni sau Mircea Drăgan gândesc şi se exprimă în parametrii şi sintagmele unui activist al PCR, absolvent al Academiei politice "Ştefan Gheorghiu".

"Tudor Vladimirescu" (r. Lucian Bratu) a fost înfăţişat în 1962 publicului românesc sub virila carismă a lui Emanoil Petruţ, dar având profilul unui precursor (cu stagiu în armata rusă) al luptei "norodului" împotriva fanarioţilor şi boierilor lacomi, egoişti şi trădători. Puternicul Decebal al lui Amza Pellea din "Dacii" (foto) sub regia lui Sergiu Nicolaescu, în 1966, este pus să vorbească acum două milenii despre ţară (nu exista atunci acel concept) şi popor, independenţă şi libertate la fel ca în zilele noastre, tot aşa cum şi Ştefan cel Mare (din 1974, urmat de "Fraţii Jderi"), Dimitrie Cantemir (din 1975), Mircea cel Bătrân (din 1988, interpretat de Sergiu Nicolaescu) sau Vlad Ţepeş (din 1978, interpretat de Ştefan Sileanu) au fost concepuţi în filmele lui Mircea Drăgan, Gheorghe Vitanidis, Sergiu Nicolaescu sau Doru Năstase drept conducători cu o înţelepciune vizionară privind politica internă şi relaţiile internaţionale corespunzătoare Programului partidului de făurire a societăţii socialiste şi înaintare a României spre comunism. Ideea "războiului întregului popor pentru apărarea patriei" pe care se baza Ceauşescu în megalomanica sa politică internă sau externă a fost susţinută cu obstinaţie în toate filmele istorice referitoare la marii voievozi, care întotdeauna aveau în spate oastea cea mare drept sprijin fie împotriva turcilor, fie împotriva boierilor cei laşi şi intriganţi. În toate aceste filme, care la vremea respectivă s-au bucurat de o mare audienţă, străinii (fie aceştia turci, unguri, fanarioţi, poloni, nemţi, austrieci, tătari, dar mai puţin ruşi sau sârbi, bulgarii nefiind prezenţi în scenarii) erau mereu duşmanii neînduplecaţi, invidioşi, perfizi, lacomi şi cruzi ai bunilor şi bravilor români ce-şi apărau până la ultima picătură de sânge ţărişoara lor sub conducerea unui domn luminat şi dăruit cauzei poporului său. Trimiterile la persoane şi situaţii contemporane timpului în care filmul cu subiect în istoria medievală sau antică a fost realizat au fost mai mult decât evidente.

Încărcătura propagandistică a filmelor istorice din trecutul apropiat, adică de după apariţia în scena politică, în 1921, a Partidului Comunist din România, a devenit covârşitoare, deoarece miza acestora era chiar crearea unui fals istoric, şi anume legitimitatea partidului şi regimului comunist în România. Orice intrigă cinematografică corespunzătoare trebuia să răspundă în primul rând imperativelor ideologice şi de conjunctură politică a momentului, prezenţa pozitivă a comuniştilor în scenariu fiind obligatorie. "Lupeni 29" (1962), în regia lui Mircea Drăgan, dar şi "Valurile Dunării" (1959), în regia lui Liviu Ciulei, sunt doar două exemple simptomatice ale propagandei comuniste prin filmul istoric de la începutul anilor 60. Inducerea unei anumite percepţii privind rolul şi acţiunile comuniştilor în ilegalitate, pe timpul războiului, dar mai ales în pregătirea şi desfăşurarea loviturii de stat de la 23 august 1944 (complet mistificată de istoriografia comunistă) a devenit o sarcină primordială şi în acelaşi timp o condiţie de aprobare a producerii unor filme istorice, fie că acestea aveau o intrigă predominant poliţistă (seria comisarului Moldovan realizată de Sergiu Nicolaescu), se doreau a fi reconstituiri ("Cerul începe la etajul III", 1967, r. Francisc Munteanu; "Stejar extremă urgenţă", 1974, r. Dinu Cocea; "Zidul", 1975, r. Constantin Vaeni), sau fresce de epocă ("Puterea şi adevărul", 1972, r. Manole Marcus). În producţiile pe timp de război, "Elisabeth şi Essex" (1939) sau "Corsarul" (1940), r. Michael Curtiz, personajul lui Errol Flynn şi partenera sa Bette Davis, deşi construiesc o atmosferă de mare entuziasm patriotic în jurul reginei Angliei aflate sub pericolul invaziei spaniole, îşi păstrează totuşi latura umană, ei iubesc, urăsc, le este uneori frică, mai ezită, dar în final îşi înving omeneştile slăbiciuni. În schimb, atât voievozii, cât şi ilegaliştii comunişti sau activiştii ajunşi la putere în calitate de personaje în filmele istorice româneşti realizate după 1960 par a fi asexuate, lipsite de orice vulnerabilitate umană, sentimentele lor nu se referă decât la abstracţiuni (libertatea, cauza, misiunea, datoria) şi nu la parteneri de sex opus (uneori voievozii şi comuniştii din filmele comuniste româneşti mai au "slăbiciunea" de a-şi iubi copiii sau părinţii), nici vorbă de vicii sau carenţe morale, ca şi când ei ar fi deasupra oamenilor.

CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) şi doctor (Magna cum Laude) în ştiinţe militare, a fost ofiţer în cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presă scrisă şi apoi ca ofiţer specialist în operaţii psihologice în cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO în Kosovo şi Afganistan. A publicat mai multe volume despre propagandă, război mediatic şi istorie militară în România şi Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului de Duminică" şi al revistei "Flacăra".

paul_aramis

12 Feb 2011, 19:52

moncher, din partea mea, autorului, rahat cu perje!. filmul istoric de propagandă nu l-au inventat hai noştrii ca brazii, ci holiudu. ce găseşti la e,i găseşti şi la noi. ce găseşti la noi, se află din belşug şi la ei.

Pashpix

17 Feb 2011, 15:36

Sergiu Nicolaescu: "Căsnicia mea durează de 20 ani pentru că trăiesc clipa"

PUTEREA

Până la 81 de ani, Sergiu Nicolaescu a fost căsătorit de trei ori, actuala soţie fiindu-i alături în ultimii 20 ani, deşi s-au cunoscut atunci când partenera de viaţă era doar o puştoaică, însă tocmai inocenţa ei l-a atras. Nu sunt primul cuplu din showbiz în care diferenţa de vârstă este una considerabilă, însă regizorul deţine recordul cu o iubire care n-a ţinut cont că protagoniştii s-au născut la jumătate de secol distanţă. Sergiu Nicolaescu ne-a spus că nici el nu se aştepta ca relaţia lui să dureze atât de mult şi crede că secretul reuşitei stă în mesajul transmis de celebrul dicton latin “Carpe Diem”, fiind convins că în viaţă este foarte important să trăieşti clipa.

În zilele noastre, iubirea adevărată este pe cale de dispariţie. Mondenii anilor 2000 se îndrăgostesc fulgerător şi se despart imediat ce răsare soarele. O relaţie care celebrează un an de existenţă a devenit deja o pasăre rară în analele showbizului, iar o căsătorie care se desface la câteva luni nu mai miră pe nimeni. Tocmai de aceea, iubiri care rezistă peste decenii au ajuns să şocheze şi să stârnească semne de întrebare celor care privesc de pe margine, dezamăgiţi de prestaţiile lui Cupidon. Judecând după poveştile de alcov care colorează tarabele, am crede că îngeraşul iubirii s-a împrietenit cu Bachus şi a uitat să-şi mai facă datoria. Iubirile moderne au luat locul unei meserii adevărate, iar duduile îşi câştigă traiul în aşternut, mângâind pentru o perioadă tâmplele cărunte ale unui fericit de ocazie. Nimfele îşi dezgolesc trupurile din dorinţa de a prinde în mreje cât mai mulţi sponsori, iar apoi urlă ca din gură de şarpe când aceştia le-au uitat numărul de telefon în zori şi povestea de amor nu s-a încheiat la Primărie, aşa cum sperau ele. Nici pe ei, tâmplele cărunte nu-i feresc de eşecuri sentimentale şi sunt suficient de naivi să creadă că dragostea nu trece prin stomac. În acest univers minunat, în care Cupidon a uitat de săgeţile otrăvite cu amor şi a plecat cu sorcova, există excepţii care ne ajută să credem în continuare în dragoste. Una dintre ele ar fi căsnicia de 20 de ani dintre Sergiu Nicolaescu şi soţia lui, Dana, pe care a cunoscut-o când aceasta avea numai 17 ani, iar el era un bărbat trecut de prima tinereţe. Cum au trecut peste diferenţa de 46 de ani ne-a spus chiar regizorul care va împlini în curând 81 de ani. “Trăiesc clipa! Niciodată nu am premeditat ceva în relaţiile pe care le-am avut. Mi-a plăcut să las viaţa să-şi urmeze cursul şi să aştept să văd ce-o ieşi. De data aceasta, a ieşit ceva ce durează de 20 ani. Dacă mă întreb, nici nu ştiu cum s-a întâmplat una ca asta. Cred că o dragoste odată înfiripată, rămâne pentru totdeauna. Este o mare diferenţă de vârsta între noi, însă probabil că relaţia a rezistat pentru că ţinem unul la celălalt şi am făcut întotdeauna ce am simţit, am trăit fiecare moment la intensitate maximă!”

djinjis

19 Feb 2011, 01:52

laatras pedofilia. c articol imbecil. c idiot sa scri asa ceva. se da si asta fidelu' din carpati la o suta saizeci de ani cind nu i se scoala nici sa faca pisu'. avea nevoie de una care sa-i schimbe plosca. secretul lui este ca traia clipa de mictiune. degaj.

Pashpix

25 Feb 2011, 16:56

Marele regizor român Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul Elias, după ce în ultimele zile nu s-a simţit bine şi a acuzat unele probleme de sănătate. Nicolaescu, în vârstă de 81 de ani, a simţit ameţeli la Senat, în urmă cu două zile, şi s-a prezentat la spital. Din fericire, regizorul se simte mai bine şi ar putea fi externat sâmbătă din spital. „Am simţit ameţeli groaznice în urmă cu două zile, când eram la Senat. Dacă am ajuns la spital, înseamnă că a fost destul de grav. Acum sunt mai bine, iar mâine voi părăsi spitalul“, a spus, pentru adevarul.ro, Sergiu Nicolaescu. Întrebat dacă aceste probleme de sănătate îl sperie, regizorul a precizat că nu îşi face griji. „Nu mă opreşte nimic să nu mai filmez în continuare“, a încheiat acesta.

Pashpix

01 Mar 2011, 13:56

Sergiu Nicolaescu: „N-am fost niciodată informator“ (OK! Magazine)

Vizavi de Muzeul Zambaccian, într-o vilă construită la începutul secolului trecut, l-am cunoscut pe maestrul Sergiu Nicolaescu.
http://www.okmagazine.ro/sectiune/people/interviuri/articol/sergiu-nicolaescu-n-am-fost-niciodata-informator?page=0,4

Pashpix

17 Mar 2011, 14:23

Ion Iliescu i-a lansat cartea lui Sergiu Nicolaescu

Cunoscutul regizor Sergiu Nicolaescu şi-a lansat astăzi ultimul volum, „Mămăliga a explodat - Decembrie 1989”, apărut la Editura Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
La evenimentul găzduit de librăria „Mihail Sadoveanu” a luat parte şi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu. „Am sacrificat şase ani pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, pe care le-am trăit din plin. Rezultatul: am fost hulit, jignit, ameninţat. Timpul ne va judeca pe toţi la justa noastră valoare. Am scris o parte din ceea ce cred, poate am făcut greşeli, dar sunt fără voie. De asta să fiţi siguri. După 1989 am devenit om politic şi nu am mai folosit cinematografia pentru idealurile pentru care am luptat o viaţă. Regret cei 21 de ani pierduţi”, a declarat Sergiu Nicolaescu.

libertatea.ro

Admiratorii i-au cântat "La mulţi ani! " lui Sergiu Nicolaescu, la lansarea unei cărţi semnate de el
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Admiratorii i-au cântat "La mulţi ani!" lui Sergiu Nicolaescu, joi, la lansarea volumului "Mămăliga a explodat. Decembrie 1989", eveniment la care au fost prezenţi Ion Iliescu, academicianul Dan Berindei şi Gelu Voican Voiculescu. "Această carte, care e destul de redusă ca volum, este mai mult un răspuns dat acelora care se îndoiesc de Revoluţia Română. În decembrie 1989 am avut o adevărată revoluţie. O revoluţie făcută de poporul român, indiferent de alte acţiuni şi mişcări făcute de străini sau chiar de români în aceeaşi perioadă", a spus regizorul.

"E meritul muncitorimii, în primul rând, circa 54% au fost muncitori în 22 decembrie, necalificaţi au fost circa 14 - 16%, apoi elevi, circa 12 - 14% şi, din păcate, studenţi doar 1 - 2 %. Restul au fost intelectuali. Sper că e un material intersant prin sinceritatea pe care întotdeuna am avut-o faţă de Revoluţia română din 1989", a spus Nicolaescu, despre evenimentele din 1989.

Nicolaescu a mai spus că participarea la Revoluţie a fost "cel mai important lucru" pe care l-a făcut. "Vă rog să credeţi că momentele respective au însemnat foarte mult pentru noi şi pentru mine a fost cel mai important lucru pe care l-am făcut în viaţa mea. România, în momentul de faţă, pentru mine, este o mare dezamăgire. Şi acest lucru a influenţat această ultimă carte pe care am scos-o, în care, fără doar sau poate, reuşesc să transmit şi cititorului această cumplită stare prin care trecem în momentul de faţă", a mai spus acesta.

Referitor la Revoluţie, Ion Iliescu a spus: "S-a prăbuşit o lume în 1989". Volumul semnat de Sergiu Nicolaescu are 90 de pagini şi are capitole cu titluri precum "Graniţe închise sau graniţe deschise" sau "Interesul sovieticilor".

anaelena

17 Mar 2011, 14:35

imi place mult de el:)

rvn

17 Mar 2011, 15:07

imi place mult de el:)
ha ha ha...
cred ca n-ai "nemerit unde trebe"ca sa spui chestia asta....

omudindulap

17 Mar 2011, 15:13

Cum sa nu le placa?! Bani multi (?), zile putine (doamne ferescuri)/Cheia marilor succesuri.

rvn

17 Mar 2011, 15:22

Cum sa nu le placa?! Bani multi (?), zile putine (doamne ferescuri)/Cheia marilor succesuri.
dulape,cred ca serge este in stare sa traiasca cat sa le ingroape pe ele...

omudindulap

17 Mar 2011, 15:32

Ha, ha! Ai dreptate. Sa dea Dumnezeu sa traiasca! Eu nu am nimic cu el, la altii e buba cea mare. El, saracu, n-are nicio vina, caci prost e ala care da, nu cel care cere.

whiteshark

18 Mar 2011, 19:15

Sergiu Nicolaiescu este <momentan> cred ca cel mai bun regizor din Romania.(subliniez momentan)

paul_aramis

18 Mar 2011, 19:24

şi gata, momentul a trecut.

SMC

18 Mar 2011, 20:23

N-as prea zice, dupa cum se poate remarca. Se poate sa te fi grabit... ;)
SE poate...

Pashpix

22 Mar 2011, 13:04

Sergiu Nicolaescu: "Filmele mele nu au scene de sex"

Sergiu Nicolaescu a facut vilva, anul trecut, cu filmul Poker. Ziarele titrau „Jojo a mincat cozonaci si a facut sex cu Malaele“, iar tinerii critici de film l-au acuzat pe celebrul regizor ca „a tratat-o pe Jojo ca pe o bucata de carne“.

http://www.revistavip.net/RevistaVIP/Sergiu_Nicolaescu_Filmele_mele_nu_au_scene_de_sex_ ._/4/FREE1/

Pashpix

23 Mar 2011, 17:06

Cum a ratat Elizabeth Taylor un rol principal în filmul românesc "Mihai Viteazul"

După succesul internaţional al peliculei "Dacii", firma americană Columbia a confirmat dorinţa de a produce filmul "Mihai Viteazul" în care ar fi putut juca chiar şi Elizabeth Taylor şi iubitul ei Richard Burton. Din distribuţia înaintată de producători, conform unei afirmaţii venite din partea lui Sergiu Nicolaescu, făceau parte Elizabeth Taylor şi Richard Burton - cuplul Bathory, Orson Welles - în rolul împăratului Rudolf, Laurence Harvey - în rolul sultanului turc şi Charlton Heston, în rolul domnitorului român. În plus, americanii ofereau patru milioane de dolari pentru producţia filmului. "Cu aceşti bani, filmul ar fi fost de patru ori mai bogat", povesteşte regizorul peliculei.

"Totul s-a spulberat însă când însuşi Nicolae Ceauşescu a hotărât să fie făcut numai cu actori români. Pentru rolul lui Mihai, au existat nu mai puţin de 128 de variante, iar filmări au avut loc şi în Cehoslovacia, şi în Turcia. Am plătit din bani personali deplasarea la Istanbul a unei echipe de 32 de oameni şi patru cai", spune Sergiu Nicolaescu, adăugând că "a fost cel mai greu film din cariera mea, dar a meritat".

Filmul "Mihai Viteazul", regizat de Sergiu Nicolaescu, ocupă locul trei în topul celor mai apreciate producţii istorice din toate timpurile, alcătuit de IMDb (Internet Movie Database).

Pashpix

07 Apr 2011, 17:36

Filmarile la 'Candele de zapadă' încep peste o lună

http://accesdirect.a1.ro/special/Filmarile-la-Candele-de-zapada-incep-peste-o-luna_5172.html

nume

11 Apr 2011, 20:04

Cum a ratat Elizabeth Taylor un rol principal în filmul românesc "Mihai Viteazul"
Mda, si Mihai Viteazul a fost nominalizat la Oscar, da n-a vrut Ceausescu ca sculerul matriter al "cinimatografiei" romanesti sa participe la gala.

L-am revazut din greseala la Intrecerea parturilor pe TVR 1, este un monument al decrepitudinii.
Nu mai stie nici macar sa vorbeasca.

Pashpix

13 Apr 2011, 14:56

Sergiu Nicolaescu, la a 81-a aniversare

"Doresc să realizez cele două filme pe care le am în plan"

Regizorul Sergiu Nicolaescu a declarat pentru MEDIAFAX, miercuri, la împlinirea vârstei de 81 de ani, că îşi doreşte să realizeze cele două filme pe care le are în plan, primul dintre acestea, "Candele de zăpadă", urmând să intre în producţie, cel mai probabil, în a doua jumătate a anului.

Despre cel de-al doilea film pe care plănuieşte să îl realizeze, Sergiu Nicolaescu a spus că "nu ştie foarte multe". Sergiu Nicolaescu îşi va petrece ziua de naştere la Senat şi apoi va da o petrecere restrânsă la sediul Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

Regizorul s-a născut pe 13 aprilie 1930 la Târgu Jiu. A devenit cunoscut prin filme istorice de mare anvergură ca "Dacii" (1966) şi "Mihai Viteazul" (1970), iar cea mai recentă creaţie cinematografică a sa este comedia "Poker" (2010). În prezent este preşedintele Comisiei de cultură din Senat. Legendarul comisar Miclovan, devenit apoi Moldovan, cu care Sergiu Nicolaescu afirma că a atins celebritatea ca actor, s-a născut în 1972, după ce Titus Popovici şi Petre Sălcudeanu le-au propus lui Nicolaescu, Manole Marcus şi Iulian Mihu realizarea unui serial poliţist. Personajul său, un vechi poliţist, avea un rol secundar în serialul în care acesta apare alături de Ilarion Ciobanu (Roman). Urmează, pentru Sergiu Nicolaescu, o perioadă profesională prolifică, între anii 1970-1980, timp în care a înfiinţat prima şcoală de cascadori din România şi o alta de recuzită. Este o perioadă în care realizează cam două filme şi jumătate pe an, documentându-se, în paralel, pentru alte proiecte.

Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 50 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1971), " Cu mâinile curate" (1972), "Osânda" (1976), "Ultima noapte de dragoste", "Nea Mărin miliardar" (1979), "Ciuleandra" (1985), "Mircea" (1989), "Coroana de foc" (1990), "Triunghiul morţii" (1999), "Orient Express" (2004), "15" (2005), "Supravieţuitorul" (2008), "Poker" (2010). Dacă filmul "Orient Express" a fost cea mai vizionată premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producţie semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost "Mihai Viteazul" (1979), cu Amza Pellea în rolul principal - creaţie de referinţă în istoria filmului românesc.

Sergiu Nicolaescu a fost nu doar unul din actorii Revoluţiei din 1989, dar a şi scris pe această temă câteva cărţi. Cea mai recentă a fost lansată anul acesta şi se numeşte "Mămăliga a explodat. Decembrie 1989".

Pashpix

13 Apr 2011, 18:16

[QUOTE=daca incepe cum a inceput si la filmul ,, Oarba de Mureş '' pe care ni-l tot promite de vreo 10 ani :))[/QUOTE]

Asta e filmul, "Candele de Zapada".

UITE CE SE SCRIA ACUM CEVA VREME ÎN "TRICOLORUL" LUI VADIM:

În curând, se va da comanda "Motor!" la filmul de Epopee Naţională "Candele de zăpadă" - scenariul Corneliu Vadim Tudor, în regia marelui cineast Sergiu Nicolaescu. Această peliculă e închinată luptelor de la Oarba de Mureş (septembrie 1944), fiind nu numai un film de război, ci şi unul de spionaj, subiecte împletite cu o palpitantă poveste de dragoste. Din distribuţie va face parte şi marele actor Florin Piersic.

dragonfly_drk

16 Apr 2011, 15:58

istoria ne omoara... ce-i prea mult strica... sorry.:(

athos1973

05 May 2011, 23:29

Am urmarit acest subiect intr-un mod mai aparte decat pe celelalte pentru ca are trimiteri mai largi,mai ample decat poate oricare dintre thread-uri (ma refer la cele privind cinema-ul romanesc), dupa parerea mea de simplu spectator fara pretentii de erudit in cea de-a 7-a arta. Aici este vorba,dincolo de sergiu nicolaescu si filmele lui, de un anumit tip de regizor care a avut succes in anii 70-80, apreciat pozitiv de marea masa de populatie, de la cei mai "cultivati" (unii) la cei mai saraci d.p.d.v cultural. Consider ca acest tip de filme realizate de acest tip de regizor au fost pe nedrept infierate pe acest forum la amploarea la care au fost infierate (ex Oglinda,Noi cei din linia intai - Nicolaescu sau Columna, Stefan cel Mare - M. Dragan - "zero"!!!) pentru simplul motiv ca acestea sunt dedicate masei largi de public,si nu au "valoare artistica" , ignorati fiind cei ce vor filme care sa-i incurajeze, filme care sa le aduca in prim-plan lucruri de care pot fi mandri , care sa-i educe pe copiii lor, lucruri care,de ce nu, sunt poate mai importante decat "valoarea estetica si artistica" care nu poate fi gustata de oricine. Poate ar fi bine sa prezentam anumite filme si din punct de vedere moral si cultural pur si simplu....la urma urmei si filmele de larg consum au valoarea lor.
Cuvinte folosite pe acest site : "jeg, nulitate" (etc, dati dovada de golanisme in limbaj, domnilor!!!) nu pot decat sa degradeze vocabularul si constiinta unui pustan care citeste acest forum si ar vrea poate sa se informeze ( fiul meu de ex. pe care eu m-am chinuit sa-l educ sa nu foloseasca trivialitati in comunicari, dar intrand pe acest site poate considera ca acestea sunt chestii normale, pe cand eu stiu ca NU SUNT NORMALE intr-o comunicare oficiala).
Vreau sa protestez impotriva limbajului folosit aici (aveti libertatea de a face ceea ce vreti,dar libertatea voastra se opreste la granitele libertatii mele ) si impotriva subiectivitatii de care dati dovada judecand printr-o prisma a voastra (doar, si orice lucru are mai multe puncte de vedere) munca unor oameni care a insemnat ceva pentru multi.
Eu (si multi altii) imi doresc si altceva decat produsele gen C. Puiu ,pe care il tot ridicati toti in slavi (e doar un ex. caruia NU-I contest valoarea) - mai accesibile, mai pozitive, niste vise mai frumoase - avem nevoie de vise frumoase.

White1

05 May 2011, 23:46

Total de acord cu tine in ceea ce priveste limbajul.Totusi "jeg,nulitate" sunt cuvinte usoare aici,am vazut si mult mai vulgare,si nu inteleg de ce se tolereaza(scuzati off-topicul).

athos1973

05 May 2011, 23:53

N-am vrut sa citez expresiile celelate,mult mai triviale.Exista aici o violenta verbala de neinchipuit pentru un forum public de cultura (fie ea si cinematografica)...

djinjis

06 May 2011, 05:40

mda? pai cum faceti voi aici "comunicate oficiale" ascunsi in spatele unor nick-uri anonime, bah? da ca umblati voi cu minciuna, nu-i problema?

Pashpix

05 Jul 2011, 11:42

Radu Mazăre, protagonist într-o comedie marca Sergiu Nicolaescu?

Regizorul Sergiu Nicolaescu pregăteşte un nou film. Până aici nimic nou, talentatul regizor fiind într-o continuă vervă cinematografică. Noul proiect va fi de această dată o comedie care este adresată societăţii actuale. Filmările vor începe pe 1 august a.c.

"Pregătesc un nou film. E o comedie, destul de critică la societatea actuală. Filmările încep la 1 august. E posibil ca primarul Mazare să joace în filmul meu şi o să merg la mare pentru a vorbi cu el", a spus Sergiu Nicolaescu, luni, în emisiunea "Acces direct", de la Antena 1. În ceea ce priveşte posibilitatea de a părăsi ţara, Nicolaescu a afirmat: "Cei care au plecat din ţară sunt laşi şi trădători. Am avut momente în viaţă când am regretat că nu am plecat din ţară, dar mi-am revenit repede. Consider că cei care au plecat din ţară au fost trădători şi laşi", a mai afirmat Nicolaescu făcând referire la vremurile istorice grele din trecut.

Pashpix

28 Jul 2011, 13:30

Sergiu Nicolaescu: "Mi-aş dori să fac primul film românesc 3D"

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Regizorul Sergiu Nicolaescu a declarat, într-un interviu că şi-ar dori să facă primul film 3D românesc şi că are în plan o continuare a comediei "Poker". La 81 de ani şi cu o listă de 50 de filme regizate în spate, Sergiu Nicolaescu a spus că şi-ar dori să facă primul film 3D românesc, dacă ar avea condiţii pentru realizarea unui asemenea proiect.

"Un film 3D nu poate fi gândit modest. Ar trebui să fie un film de dimensiuni puternice, istorice. Ar putea fi despre Primul sau Al Doilea Război Mondial. Asta ar merita făcut", a declarat Sergiu Nicolaescu.

Totodată, Sergiu Nicolaescu a dezvăluit că vrea să revină în toamnă cu o continuare pentru comedia "Poker" din 2010. "«Poker» este a doua comedie din carieră, după «Nea Marin Miliardar», şi voi începe să lucrez la o continuare. Despre ce va fi? Poveste de viaţă de astăzi, o lume nebună, un haos total. Va fi despre viaţa de astăzi din România. Vor fi în continuare o parte din actorii care au fost în primul «Poker»: Horaţiu Mălăele, Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan. Nu pot încă să vă spun ce alte nume noi vor mai juca în film", a precizat Sergiu Nicolaescu.

Totodată, Sergiu Nicolaescu - care a jucat peste 35 de roluri, de la comisarul Moldovan la Mircea cel Bătrân, mareşalul Averescu sau Carol I, şi a regizat peste 50 de producţii - spune că nu are un regizor preferat. "Fără doar şi poate Alfred Hitchcock mi-a plăcut foarte mult. M-am inspirat din drama europeană, în special din cea franceză de exemplu pentru «Orient Express»", a spus Sergiu Nicolaescu.

El a vorbit în interviu şi despre cineaştii tineri, care i-au atras atenţia. "Un regizor tânăr foarte bun este Cristi Puiu, dar mai sunt şi alţii. Însă au nevoie de filme mari în care să-şi dovedească talentul. Asta este problema lor. Actorii de astăzi nu se impun pentru că nu au unde să se impună şi cu ce să se impună", consideră Sergiu Nicolaescu.

În plus, Sergiu Nicolaescu a recomandat şi cinci filme clasice, pe care le apreciază, respectiv "Zbor deasupra unui cuib de cuci", "Psycho", "Taxi Driver", "Portocala Mecanică" şi "Scarface".

dragonfly_drk

28 Jul 2011, 23:52

Sergiu Nicolaescu: "Mi-aş dori să fac primul film românesc 3D"

La naiba. I-au luat-o alţii înainte. Ar trebui să citească mai des ziarele domnul Nicolaescu.:))

Pashpix

07 Aug 2011, 11:30

Gigi Becali nu a vrut să joace într-un film de Sergiu Nicolaescu

"Mi s-a propus să joc într-un film. Mi-a propus Nicolaescu. Am luat scenariul, dar i-am pus două condiţii: 1. Să fiu rolul principal, 2. Să nu mă atingă nicio femeie în film. A zis că acceptă. Mi-a adus scenariul, îi zicea "Ultimul corupt" sau cam aşa ceva. Eu eram pe un rol de parlamentar, mi se pare parlamentar european. A plecat şi m-am uitat pe el. Mă chema Belciug. Direct în coşul de la toaletă, la WC l-am pus! Păi tu îmi dai scenariu în care mă cheamă Belciug? Cum să mă cheme Belciug?!? Pe mine să mă cheme ceva frumos, să mă cheme Leul, Tigrul, să mă cheme Ursu, să mă cheme Războinicu, dar Belciug? Băi eşti nebun? Cum ar fi să mă strige în film «Băi Belciug!». L-am luat şi direct în coşul de la WC l-am pus. Cum să-l cheme pe Becali Belciug? Ai înnebunit la bibilică?", a spus Gigi Becali.

rifa

09 Aug 2011, 18:32

hahaha hahaha hahaha.

Nicolaescu e expirat dar ura pe care o vad pe-aici e hilara. A facut candva niste filme bune... separati omul de arta.

Ca om nici eu nu-l suport si pot spune cu inima deschisa ca e un frustrat si un imbecil, probabil si un betiv notoriu tinand cont ca se imbata cu propria prostie si grandoare.

Ca regizor insa pot spune doar ca e expirat sau... muribund.

Cat despre UNATC... UNATC-ul in Romania a ajuns de rasul lumii. O gramada de impresii si o indoctrinare "artistica" totala... Acolo mai mult se modeleaza si se manipuleaza un talent si nu se lasa sa se dezvolte singur... Vad multi care ajung acolo si devin cei mai mari snobi. Vor toti sa fie "diferiti" sa nu faca parte din "mase"... Devin ipocriti si foarte creduli. Ajung sa dea vina pe sistem si nu pe lipsa de talent. Exemplele pot continua. Desigur, sunt si exceptii... Rare.

Din punctul meu de vedere nu ai nevoie neaparat de o scoala pentru a fi un bun regizor, actor, director de imagine sau scenarist... Iti trebuie doar talent, pasiune, dedicatie si imaginatie... In Romania inca se pune accent pe CV.

Si sistemul e corupt nu zic nu. Cunosc personal un baiat care nu e la UNATC dar face scenarii. Am citit ultimul sau scenariu. L-a prezentat unor profesori universitari. Toti au ramas socati de calitatea scenariului. A incercat saracul sa faca rost de banet pentru film. L-au respins toti pe motive gen.... CV (pentru ca nu a facut UNATC-ul) sau "o sa va sunam noi"... S-a gandit la un moment dat sa vanda scenariul ca sa poata sa-si filmeze singur un alt film... I s-au oferit 1000 de dolari....

Pai asta nu e bataie de joc? In ce fel promoveaza acesti golani cinematografia in Romania cand ei impart bani numai celor care fac parte din cultul lor plin de figuranti si partari? ...

Pashpix

16 Aug 2011, 16:33

Sergiu Nicolaescu: „Am scos toţi evreii din sinagogă“

În copilărie, în timpul războiului, Sergiu Nicolaescu a ajutat peste o sută de evrei din Timişoara să scape de soldaţii nemţi care îi ţineau prizonieri în lăcaşul de cult. Regizorul Sergiu Nicolaescu a avut o copilărie fabuloasă, desprinsă parcă din filme. Toată viaţa sa stă sub semnul unei hiperactivităţi moştenite de la tatăl său.

„Adevărul": Aţi realizat peste 70 de filme. De unde atâta energie?

Sergiu Nicolaescu: Eu sunt un om al muncii. Muncind mult, cu pasiune, am reuşit în toate domeniile pe care le-am încercat. Am, probabil, o genă bună. Mama e dintr-o familie foarte veche, Cambrea, confirmată de pe vremea construirii Mănăstirii Tismana, la 1435. Un unchi de-al meu a studiat originea acestui nume şi a descoperit că provine de la Cambré, o regiune din Franţa care a dat nişte cruciaţi care s-au oprit la Istanbul. Probabil că unul dintre ei a luat pământuri în zona asta a Europei. S-ar putea să fie sau să nu fie adevărat, cert este că numele Cambrea, romanizat, a existat în 1435. Tata, român macedonean, inginer de profesie, inspector pe Banat şi Transilvania, era un om anormal de muncitor. Eu nu-mi aduc aminte să fi stat la masă cu el. Nu a fost afacerist, dar a câştigat bine. Tata muncea în stilul meu: imens. Nu am fumat, nu am băut niciodată. Îmi explic, într-un fel: mama era fumătoare. Îmi dădea ţigara ei şi-mi spunea să i-o aprind. Niciodată n-am avut curiozitatea să fumez.

Cum era copilul Sergiu Nicolaescu?

Încă din şcoala primară eram un copil isteţ. M-am născut în Târgu-Jiu, dar la cinci ani ne-am mutat în Timişoara, unde am stat până la 17 ani. Am locuit pe strada Paris nr. 19. Copilăria mea a fost fantastică. Plecam de-acasă dimineaţa şi mă întorceam seara, iar mama, ciudat, nu-mi făcea observaţie. Toată ziua mă jucam pe un maidan de lângă noi. Conduceam o bandă de vreo 40 de copii - una dintre cele mai puternice bande de copii din Timişoara. Ne jucam cu săbii, refăceam toată istoria Franţei. Din 40 de copii, fiecare ajungea o dată rege. Pe urmă trecea pe gradele inferioare şi rămânea pe acel grad cât era capabil să-l ţină. Aveam arme albe, dar şi arme de război.

De unde aveaţi arme?

Vizavi de casa noastră era o cetate turcească, în Parcul Militar. Mai era şi o bisericuţă cu un deal sub care am descoperit inima subteranelor din Timişoara, oraşul fiind fostă cetate turcească. Am ajuns prin subterane la pivniţe, la cazărmi unde erau de la uniforme până la obuze şi arme, pe care le furam. Desfăceam obuzele, scoteam plumbul, scoteam praful de puşcă, îl aruncam în stradă şi îl aprindeam ca să speriem fetele. Spitalul Militar era vizavi de o sinagogă. Şi într-o sâmbătă, nemţii care erau la spital au pus o mitralieră la fereastră şi au zis: „Nu iese nimeni, tragem în ei". Şi au rămas evreii în sinagogă. Eu aveam şi evrei în banda mea şi aşa am aflat. Ajunsesem în sinagogă, prin subterane... Numai că furasem de acolo o carte veche, şi în momentul acela, îmi zic, cum să mă duc acolo? Până la urmă am luat cartea şi le-am dus-o înapoi. Ei miraţi, către mine: „Dar cum ai ajuns aici?". Şi eu le-am spus: „Dacă vreţi, vă scot de aici". Şi am scos toţi evreii din sinagogă, prin subterane. Nu spun cum arăta sinagoga după trei zile, cât au stat închişi acolo peste o sută de oameni. Nu s-a uiat nimeni la carte, erau atât de bucuroşi că au ieşit!... La un moment dat am primit o scrisoare de la un evreu plecat în Israel.

Aţi fost un mic Oskar Schindler, deci...

E prima dată când povestesc asta, să ştii.

Ca licean, tot aşa de inventiv eraţi?

Am terminat liceul la 16 ani şi jumătate şi am dat Bacalaureatul în aceeaşi toamnă. Am dat examen la trei facultăţi şi am fost admis la toate trei: la Belle Arte - aveam talent la desen şi pictură - la Ofiţeri de Marină şi la Politehnică. Ştiam toate bătăliile navale că i-am uimit pe profesori! Am preferat Şcoala de Ofiţeri de Marină, unde am stat aproape doi ani, după care, tata fiind arestat, am căutat să scap - ca viitor ofiţer aş fi avut o „pată" la dosar. În '48, am venit la Bucureşti şi am intrat muncitor la Fabrica Ford. M-am dus din nou la Politehnică. Am dat examen la Politehnică şi la Matematici, am reuşit la amândouă şi din urmă mi-au recunoscut examenul la Belle Arte. Îmi câştigam existenţa desenând coperţi de reviste şi cărţi pentru copii. Am fost repartizat la Sadu, în Gorj, dar datorită faptului că făceam sport de performanţă, atletism şi rugby, am rămas în Bucureşti, ca angajat la IOR. La IOR am stat între '52 şi '54. În '54 au vrut să mă avanseze: aveam origine sănătoasă, fusesem muncitor! Şi am fost făcut director tehnic la cel mai mare SMT din România. Aveam 2000 de mijloace mobile şi în momentul acela m-am speriat. Atunci am făcut schimb cu un coleg care locuia lângă IOR, care fusese repartizat în cinematografie, la Buftea. Aşa am ajuns, întâmplător, în cinematografie.

Ce făceaţi la Buftea?

Am fost trimis la construcţia studiourilor cinematografice. Un consilier sovietic alesese Buftea, iar eu i-am demonstrat că era mult mai practic să construiască studiourile în Floreasca, nu la 28 de km de Bucureşti. El mi-a zis: „Serghei, tu nu înţelegi ce înseamnă socialismul. Între Buftea şi Bucureşti va fi un tren din cinci în cinci minute". În '55, am venit la Studioul Sahia ca şef de serviciu tehnic. Aveam 25 de ani şi am început să învăţ cinematografie. Acolo veneau Gheorghiu-Dej şi Maurer să vadă filme franţuzeşti şi americane. Pentru că vorbeam foarte bine franceza şi germana, le traduceam unele filme. Amândoi mă luau în sală cu ei. În felul acesta i-am cunoscut foarte bine.

18 milioane de spectatori

Cum aţi început să faceţi filme?

Când am venit la Sahia, începuseră filmările sub apă la nivel mondial: primul scufundător şi primul film făcut de un neamţ, Hans Haaz. Am văzut filmul şi am vrut să mă apuc şi eu de filmări submarine. Am construit aparate şi am făcut al şaselea film din lume sub apă la mare adâncime, la 35-40 de metri în Marea Neagră, „Scoicile nu au vorbit niciodată". Pe urmă m-am apucat de macrofilmări. Şi aşa am făcut un scurtmetraj de opt minute, „Memoria Trandafirului" pe care l-am trimis la Cannes. L-au văzut americanii şi l-au cumpărat cu 20.0000 de dolari, o sumă foarte mare - cel mai scump film vândut de români fiind „Tudor Vladimirescu", cu 3.000 de dolari, cumpărat de italieni. Datorită acestui film, am ajuns la Cannes, la vârsta de 34 de ani. Din acel moment a început cariera mea internaţională. Am cunoscut doi oameni, doi evrei plecaţi din România, Henry Deutchmeister şi Paul Helmann. Ei mi-au dat şansa de a face o carieră internaţională.

Cum?

La început, oferindu-mi să fac un film după Jules Verne, „Castelul din Carpaţi". Apoi Deutchmeister, care era unul dintre cei mai importanţi producători independenţi din lume, m-a trimis la Bucureşti. „Sergiule, mergi la Bucureşti şi fă un film istoric". Şi atunci am făcut „Dacii", producţie internaţională, cu Pierre Brice, Marie José Nat, George Marchal, trei mari actori francezi, în 1967. Filmul a fost vândut în lumea întreagă şi aşa a început cariera mea internaţională. Era ceva! Apoi am făcut un alt film istoric mare, „Bătălia pentru Roma", cu Orson Welles şi Laurence Harvey şi încă 14 actori străini.

Pe urmă au venit multe alte propuneri din Franţa, Italia, Germania. Am făcut 27 de filme internaţionale... Am lucrat într-un ritm de 2,4 filme pe an. Am stabilit recorduri. Anul trecut, pe site-ul imdb.com „Mihai Viteazul" era pe locul trei, la filme istorice, după „Lista lui Schindler" şi „Submarinul". Succesele mele nu s-au datorat decât muncii mele. Nimeni n-a mai făcut ce am făcut eu şi din păcate nimeni n-o să mai facă.

De unde aplecarea pentru istorie?

Făceam din patriotism. Eu am cântat pentru prima dată într-un film „Deşteaptă-te române". Am filmat pentru prima dată într-un film românesc preoţi, biserici, colinde. Subiectul din „Osânda" este dominat de biserică. Aveam împotriva mea însuşi regimul prosovietic. Maurer, care era de o inteligenţă şi o cultură deosebite, a rămas uimit de „Dacii", pentru că simţea fiorul românesc pe care îl transmitea. Filmele mele plăceau, eu aduceam 18 milioane de spectatori la cinema. De ce? Pentru că trezeam mândria în români, demnitatea, le dădeam naţionalism de bună calitate. Şi până la urmă, acest lucru s-a văzut la Revoluţie. Pe mine mă cunoşteau oamenii, au făcut legătura cu mine, prin filmele mele, la Revoluţie. Dar ce s-a întâmplat după Revoluţie este trist. S-au distrus toate condiţiile pricopsite pe care le aveam: industria grea, industria chimică, agricultura. Unde sunt azi? Eu m-am dus la Revoluţie ca la propria mea înmormântare, cu toată demnitatea de care eram capabil. Am mers pe aceeaşi linie pe care am făcut şi filmele. Sunt singurul regizor care nu a scos după Revoluţie, din filmele sale, „limbile" faţă de regim. Nu am fost prieten cu Ceauşescu, dimpotrivă!

L-aţi cunoscut pe Ceauşescu?

Da. De trei ori m-am întâlnit cu el, de trei ori am dat mâna cu el. Niciodată nu m-a privit în ochi.

Pashpix

24 Aug 2011, 14:22

Sergiu Nicolaescu a început filmările pentru lungmetrajul "Ultimul corupt"

Regizorul Sergiu Nicolaescu a început, marţi, filmările pentru cea mai recentă producţie a sa, "Ultimul corupt", care îi reuneşte în distribuţie pe Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan, Cătălina Grama (Jojo) şi George Mihăiţă, informează Studiourile MediaPro. Lungmetrajul "Ultimul corupt" este o continuare a filmului "Poker" (2010) semnat tot de Sergiu Nicolaescu.

Astfel, mafiotul Titel Pangică (Horaţiu Mălăele) a devenit doctor în ştiinţe şi a donat bani pentru un muzeu memorial închinat vieţii şi operei sale: de la vânzător de rame în Obor la senator. Custodele muzeului este bunul său prieten Claudiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), căruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker, chirurgul plastician Horia Vrabete (Vladimir Găitan), continuă să ajute nevestele disperate să ia viaţa în piept cu ajutorul silicoanele. Iubita lor "prin rotaţie", Monica Lăcustă, interpretată de Cătălina Grama (Jojo), a ajuns să aibă şi ea o funcţie în guvern. Apare, în sfârşit, şi Marcel (Ion Riţiu), pe care l-au aşteptat mai rău ca pe Godot în "Poker".

Marcel - general din serviciile secrete - trebuie să rezolve eterna şi fascinanta cerinţă a celor de la Bruxelles: să aresteze un corupt. Şi cine este mai la îndemână pentru acest lucru decât unul dintre prietenii de-o viaţă?

În mod firesc, rolurile principale sunt continuate tot de către cei care le-au dat viaţă în "Poker". Însă, de data aceasta, regizorul şi-a îndeplinit şi dorinţa de a-l avea pe George Mihăiţă în distribuţie - el îi va da viaţă lui Hristu Belciug, vicele lui Titel. Actorul va fi unul dintre ingredientele-cheie care vor puncta mult mai savuros comedia satirică. Sergiu Nicolaescu se declară absolut încântat de prezenţa marelui actor la cadru. "Mă bucur că, de data asta, George nu a mai fost implicat în alte proiecte şi a acceptat propunerea mea. I-am dat un rol important şi acum mă pot mândri că am completat o distribuţie chiar strălucită", spune regizorul.

Prima zi de filmare a avut loc la Palatul Snagov, loc în jurul căruia gravitează întreaga acţiune - vila lui Titel. În primele secvenţe trase, Jojo este mai sigură pe ea ca niciodată, iar Valentin Teodosiu şi Horaţiu Mălăele sunt într-o formă de zile mari. Sergiu Nicolaescu va realiza filmul "Ultimul corupt" într-un timp foarte scurt - 26 de zile, iar filmările vor avea loc, în afara Palatului Snagov, în mai multe locuri din Bucuresti şi împrejurimi, cum ar fi Studiourile MediaPro din Buftea, Casa Presei Libere, în Parcul Izvor, la Udrişte şi la Glina. Planurile regizorului presupun şi o perioadă de postproducţie optimizată, astfel încât filmul să fie gata de lansare cât mai curând.

Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 50 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1971), " Cu mâinile curate" (1972), "Osânda" (1976), "Ultima noapte de dragoste", "Nea Mărin miliardar" (1979), "Ciuleandra" (1985), "Mircea" (1989), "Coroana de foc" (1990), "Triunghiul morţii" (1999), "Orient Express" (2004), "15" (2005), "Supravieţuitorul" (2008).

Dacă filmul "Orient Express" a fost cea mai vizionată premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producţie semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost "Mihai Viteazul" (1979), cu Amza Pellea în rolul principal - creaţie de referinţă în istoria filmului românesc.

Pashpix

24 Sep 2011, 13:06

Regizorul Sergiu Nicolaescu a încheiat, miercuri seara, filmările pentru cea mai recentă producţie a sa, "Ultimul Corupt", care îi reuneşte în distribuţie pe Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan, Cătălina Grama (Jojo), George Mihăiţă şi Horaţiu Mălăele, informează MediaPro Pictures.

Horaţiu Mălăele a fost protagonistul ultimului cadru filmat, marcând unul dintre momentele cheie ale poveştii. Senatorul Titel Pangică, personajul interpretat de Horaţiu Mălăele, participă la un meci de fotbal cu un gest populist care ar trebui să îi întărească poziţia politică. Ceva mai devreme el îi adunase la o masă pe toţi prietenii săi, printre care Claudiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), care nu a renunţat la interesele sale politice în ciuda umilinţei la care a fost supus, pe Horia Vrabete (Vladimir Găitan), chirurgul estetician care duce o viaţă excentrică, pe Hristu Belciug (George Mihăiţă), secundul său în partid, şi pe Monica Lăcustă (Cătălina Grama), amanta şi aliata sa de încredere. După toate aventurile pe care le au împreună, în ciuda intrigilor pe care le ţes şi a capcanelor pe care şi le întind de-a lungul poveştii, ei rămân prieteni uniţi de o complicitate subînţeleasă şi profitabilă pentru toţi.

În timp ce detaliile momentului de pe stadion s-au filmat miercuri seară, cadrul general a fost filmat pe Naţional Arena la meciul de inaugurare din 6 septembrie. Deşi nu a fost uşor, regizorul a reuşit să obţină aprobarea de a filma la un eveniment atât de important din dorinţa de a surprinde la modul cel mai sincer şi natural reacţia publicului român. Mulţimea impresionantă şi atmosfera de la acel meci nu ar fi putut fi reproduse cu toate eforturile regizorale, aşa că Sergiu Nicolaescu are acum pe peliculă un moment cu totul special care va adăuga filmului său o notă de autenticitate.

De altfel, Nicolaescu recunoaşte că filmările la "Ultimul Corupt" nu au fost foarte uşoare şi mărturiseşte că este un perfecţionist: "Mă bucur că am avut o echipă minunată care s-a înscris în termenele fixate, chiar dacă uneori au fost exagerate. Sunt fericit că am terminat filmările în condiţiile pe care mi le-am dorit şi sper să iasă un film bun".

Lungmetrajul "Ultimul corupt" este o continuare a filmului "Poker" (2010), semnat tot de Sergiu Nicolaescu.

Sergiu Nicolaescu a realizat filmul "Ultimul Corupt" într-un timp foarte scurt - 26 de zile, iar filmările au avut loc la Palatul Snagov, loc în jurul căruia gravitează întreaga acţiune, dar şi în mai multe locuri din Bucureşti şi împrejurimi, cum ar fi Studiourile MediaPro din Buftea, Casa Presei Libere, în Parcul Izvor, la Udrişte şi la Glina. Planurile regizorului presupun şi o perioadă de postproducţie optimizată, astfel încât filmul să fie gata de lansare cât mai curând.

Pashpix

18 Nov 2011, 13:39

Sergiu Nicolaescu, premiat la MedFilm Festival în Italia

România participă cu 30 de filme la prestigiosul Festival de Film Mediteranean (MedFilm Festival) care are loc la Roma, în perioada 19–27 noiembrie. Cunoscutul regizor şi actor Sergiu Nicolaescu va fi premiat pentru întreaga carieră, alături de actorul egiptean Omar Sharif.

România participă la Festival de Film Mediteranean, ajuns la a XVII-a ediție, cu producțiile cinematografice ale ultimilor doi ani, alături de aproximativ alte 100 de filme din țări mediteraneene, în cele şapte secţiuni ale festivalului. În cadrul Festivalului de Film Mediteranean marele regizor şi actor român Sergiu Nicolaescu va fi premiat pentru întreaga carieră, alături de actorul egiptean de talie mondială Omar Sharif.

Sergiu Nicolaescu, marele regizor al anilor '70-'80 (cu celebrul rol “Comisarul Moldovan”) a trecut granițele cu producțiile nominalizate la Oscar: “Mihai Viteazul” (1972), “Osânda” (1977), “Ciuleandra” (1986) şi “Noi, cei din linia întâi” (1987) și „Orient Expres” (2004).

În Festivalul de Film Mediteranean de la Roma vor rula filmele “Marți, după Crăciun”, în regia lui Radu Muntean și “Crulic - Drumul spre dincolo”, al Ancăi Damian, Morgan, regizat Marian Crișan. Tot în cadrul festivalului se va difuza în premiera în Italia un film românesc, iar alte 6 filme românești vor fi în vitrina speciala a festivalului. Tot în cadrul festivalului va fi integrat și Festivalului de Film Românesc de la Roma, Pro Cult Cinema Festival, aflat la III-a ediție, care va prezenta în aceeași perioadă 12 lungmetraje, scurtmetraje și filme documentare.

Pro Cult Cinema Festival se derulează cu sprijinul: Ambasadei României la Roma, Academiei Române din Roma, Institutului Cultural Român, Centrului Național al Cinematografiei, Grupului de prietenie interparlamentară România-Italia, Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Iar MedFilm Festival este susținut de Președinția Republicii Italiene, de Reprezentanțele Comisiei Europene și ale Parlamentului European, de Ministerul Afacerilor Externe și Dezvoltării Economice, de Primăria din Roma și de Consiliul Regiunii Lazio.

Pashpix

27 Nov 2011, 15:53

Sergiu Nicolaescu, la Academia Română din Roma

Sergiu Nicolaescu, unul dintre regizorii români din generaţia veche, a fost premiat pentru întreaga sa carieră sâmbătă, 19 noiembrie, la Roma, în cadrul Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, unde România, Egiptul şi Tunisia sunt invitate de onoare. Prezentarea unui colaj din filmele acestuia le-a trezit emoţii chiar şi italienilor. Organizatorii italieni ai celei de-a 17-a ediţii a Festivalului de Film MedFest, în desfăşurare la Roma până pe 27 noiembrie, au decis împreună cu organizatorii români ai secţiunii ProCult Cinemafest să-i acorde premiul pentru întreaga carieră lui Sergiu Nicolaescu. Sâmbătă seara, într-o atmosferă de sărbătoare la Auditorium Della Conciliazione din Roma, regizorul român a fost aplaudat de un public numeros. Pentru Adrian Grigor, directorul administrativ al organizaţiei ProEvent, Sergiu Nicolaescu reprezintă un simbol al copilăriei lui, petrecute în România. "Am fost surprins să cunosc o persoană simplă şi cu o aură simbolică. La premiere, am fost foarte emoţionat şi mândru că am participat la organizarea festivalului", a mărturisit Adrian Grigor pentru Agerpres. Prestigiosul premiu i-a fost conferit lui Sergiu Nicolaescu de actorul Omar Sharif, invitat special în cadrul aceluiaşi eveniment. Sharif, cunoscut în Italia pentru filmele sale alături de simbolul cinematografiei italiene Claudia Cardinale, s-a declarat onorat să-l premieze pe regizorul român. "Din punct de vedere istoric, Sergiu Nicolaescu reprezintă România peste hotare şi este un lucru pozitiv că italienii au cunoscut şi un alt aspect al cinematografiei româneşti, dincolo de regizorii tineri care s-au afirmat la festivalurile internaţionale. Totuşi, eu consider că premiul este mai mult românesc, dorit de acea generaţie de imigranţi nostalgici", a explicat pentru Agerpres Horia Corneliu Cicortaş, preşedintele Forumului Intelectualilor Români din Italia.

Sergiu Nicolaescu a fost premiat şi duminică, într-un cadru restrâns la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest. ProCult Cinemafest a luat naştere în urmă cu trei ani din intenţia de a face cunoscute filmele româneşti la Roma. Anul acesta, festivalul cinematografiei româneşti a devenit parte integrantă a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest din capitala Italiei. Proiecţia documentarelor româneşti s-a mutat din sala de conferinţe a Academiei Române din Roma, la Casa del Cinema (în Parcul Villa Borghese) şi la Auditorium della Conciliazione. Din juriul românesc fac parte Dan Chiorean, actor al Teatrului Naţional din Cluj Napoca, regizorul Marian Crişan, actorul Adrian Păduraru şi directorul Centrului Naţional al Cinematografiei Eugen Şerbănescu.

idbog

28 Nov 2011, 05:11

benone neagoe are o casa de nebuni, permanent certuri si scandaluri la usa, daca te duci la usa la el nevastasa sare la bataie, RUSINOS http://www.youtube.com/watch?v=IL0Z86jZlEs =)) =)) =)) =)) =)) =))

Scris de Benone Neagoe (Revista Agenda clujeana)

63 de filme, 48 de lung metraj, 9 seriale de televiziune, 6 filme documentare, 14 scenarii, 28 de roluri. O viaþã activã, mai mult decât plinã. Trãitã la maxim, fãrã regrete. Sergiu Nicolaescu. Cel mai prolific regizor al cinematografiei române a aniversat în aceastã primãvarã 77 de ani de viaþã ºi 50 de profesie. Pe lângã munca din spatele camerelor de filmat, a purtat coroana de foc, a condus oºti, s-a bãtut în ring, a intrat în triunghiul morþii dar a rãmas nemuritor.

Primii paºi în cinematografie i-a fãcut în 1956, în calitate de operator de filmãri sub apã. Debutul ca regizor, precum ºi primul sãu succes, s-au produs în 1966-1967 cu lungmetrajul Dacii, o capodoperã româno-francezã. Cu sãbiile s-a întâlnit încã din copilãrie, când conducea lupte serioase, purtate între prietenii sãi. Se jucau de-a indienii ºi de-a muºchetarii. Se întreceau în rãzboaie navale ºi bãtãlii medievale. Mai târziu, în amfiteatrele ªcolii de Ofiþeri de Marinã, s-a specializat în istorie, viaþa personalitãþilor, uniforme militare ºi arme. În anii ’70 de -monstreazã o realã voinþã de a-ºi însuºi tehnici narative ºi de montaj, preluate din cinematograful ame- rican, pe care le aplicã filmelor sale de acþiune ºi suspans. Este genul pe care îl stãpâneºte cel mai bine. Recunoaºterea sa oficialã se datoreazã superproducþiilor istorice. Pro Video a lansat, de curând, pe DVD colecþia f ilmelor sale. Posturile de tele- viziune le reprogrameazã la ore de vârf, amintind cumva de fastul peliculelor de gen, marca Hollywood. De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a dat serioase mâini de ajutor cinematografiei româneºti. A pus umãrul la construirea ºi con solidarea studioului Sahia ºi Buf- tea, a creat garderobe civile ºi militare pentru filmãri, a pus la punct o ºcoalã de cascadori cu care a realizat lucruri imposibil de imaginat pânã atunci. Tematica filmelor sale, inspiratã îndeosebi din realitatea româneascã pre- zentã sau trecutã, este foarte variatã, folosind uneori, surse literare de prestigiu. A alcãtuit o frescã a societãþii româneºti ºi a elaborat o epopee naþionalã. Intrat prin revoluþie în viaþa politicã postcomunistã, „Comisarul” a devenit în 1990, senator. La 77 de ani, Sergiu Nicolaescu lucreazã cu sârg. Consiliul Naþional al Cinematografiei i-a acordat ba- nii necesari pentru a-ºi finanþa proiectul cinematografic intitulat Supravieþuitorul. Regizorul ºi-a propus sã-l reînvie pe Comisarul Moldovan în versiunea de bãtrâneþe.

A.C.: Sunteþi, domnule Sergiu Nicolaescu, precum un soldat în prima linie. Care merge mereu înainte. De unde aceastã vitalitate la 77 de ani?
S.N.: Am avut noroc, pentru cã am fost mereu sãnãtos. De altfel, în familia mea au fost doar longevivi. Tatãl meu, ca sã dau doar un exemplu, a trãit 92 de ani. Nu vreau sã trãiesc atâta, dar îmi doresc sã fiu la fel de activ cum a fost el.

A.C.: Sunteþi nãscut în zodia Berbecului. Vã regãsiþi în ca-racteristicile semnului zodiacal?
S.N.:Sunt un exemplu de Berbec. Cu ascendentul în Leu. E o combinaþie ciudatã. Sunt un om al dracului, luptãtor, perseverent, cu simþul dreptãþii. M-am nãscut într-un an de foc, deci chiar cã am toate caracteristicile semnului zodiacal.

A.C.: Înainte de a începe sã faceþi film aþi fost student al ªcolii Militare de Marinã. Ce vã amintiþi din perioada aceea? Cum aþi ajuns cadet, de ce aþi ales Marina, de ce aþi renunþat la ea?
S.N.: Eu am terminat liceul în ºase ani, în loc de opt. Pentru cã am fãcut patru clase în doi ani. La 16 ani am susþinut Bacalaureatul. Am avut nevoie de o dispensã de vârstã pentru a susþine examenul de la ªcoala de Marinã. Am obþinut-o, ºi am intrat primul, cu nota 10. Asta se întâmpla în 1947. Am ales Marina pentru cã îmi plãcea, încã de copil. Cunoºteam toate bãtãliile navale. ªtiam fiecare navã de rãzboi. Tonaj, tunuri, calibru. Dupã un an de facultate, unchiul meu, Gheorghe Gambrea, cel care avea sã-mi fie mai târziu model pentru comisarul Moldovan, a venit la mine ºi mi-a spus cã ar fi mai bine sã pãrãsesc Armata pentru cã tatãl meu fusese arestat politic ºi, în aceste condiþii, nu mai aveam nici o ºansã sã continuu ªcoala de Marinã. Sigur cã mi-a pãrut rãu. Fusese visul meu cel mai frumos. Întotdeauna mi-au plãcut uniforma, disciplina, spiritul militar. Pãstrez niºte amintiri extraordinare din perioada aceea. Noi am fost promoþia care am preluat de la ruºi Bricul Mircea. Era capturã de rãzboi. Cât timp am fost elev, am locuit pe Bric. Mâncam doar fasole ºi varzã dar eram mulþumiþi. Noi am fãcut parte din prima Promoþie Roºie al cãrei scop a fost înlocuirea ofiþerilor din Armata Românã. Pentru a „împrospãta” grupul ofiþerilor au fost acceptaþi pe nava ºcoalã muncitori care nu aveau nici mãcar liceul. Noi fãceam cursuri cu ei, dupã-amiaza. Îi învãþam cã „A + A = 2A”...

A.C.: Ne-aþi rãsfãþat, de-a lun-gul anilor, cu filme istorice ºi de acþiune. Sunt genurile dumneavoastrã preferate?
S.N.: Nu. N-am agreat doar fil- mele istorice ºi de acþiune. Eu am fãcut ºi Ciuleandra, ºi Ultima noapte de dragoste..., ºi Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte ºi Osânda...

A.C.: Sunteþi un romantic sau un sentimental, domnule Nicolaescu?
S.N.:Sunt ºi romantic ºi sentimental. Dar mãsurat. Atât cât e nevoie. În filmele mele obiºnuiesc sã amestec duritatea ºi acþiunea cu sentimentalul ºi romanticul. Poate cã de asta mã ºi iubeºte publicul. Ultimul meu film, despre comisarul Moldovan la bãtrâneþe, este chiar romantic...

A.C.: Existã un film dintre cele pe care le-aþi realizat, care vã reprezintã în cel mai înalt grad?
S.N.: Nu, n-aº putea alege unul anume. Totuºi, Mihai Viteazul.Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte, Mircea ºi Osânda îmi sunt cele mai apropiate de suflet.

A.C.: Pentru Sergiu Nicolaescu filmul a însemnat viaþã, sau viaþa a însemnat film?
S.N.: Pentru mine, filmul a fost viaþa mea.

A.C.: Care a fost cea mai emoþionantã dovadã de afecþiune venitã din partea publicului?
S.N.: Toate întâlnirile mele cu publicul au fost emoþionante, toate au dovedit dragostea pe care mi-o poartã acesta. Sunt, fãrã nici o îndoialã, omul cu cel mai mare succes la spectatori. Am fãcut multe filme, unul singur politic, dupã 1990. Este vorba despre filmul în douã pãrþi, Începutul adevãrului - Oglinda. Nu m-am numãrat printre cei care s-au ridicat împotriva regimului, pentru cã n-am crezut niciodatã cã un asemenea regim poate sã cadã. Dar nu am fãcut nici un fel de concesie sistemului. Pentru cã era împotriva firii mele. Vreau sã vã spun cã în filmele mele s-au întâmplat anumite lucruri în premierã pentru cinematografia românã. De pildã: prima bisericã vãzutã într-un film românesc a fost în Mihai Viteazul. În filmele mele s-au cântat, pentru prima datã, Deºteaptã-te române ºi Treceþi batalioane române Carpaþii. Era în 1977. Tablourile regelui Mihai, al lui Antonescu sau al lui Zelea Codreanu pe pereþi, s-au vãzut, pentru prima oarã, tot în filmele mele. Pentru perioada aceea era, sã recunoaºtem, un act de curaj sã arãþi astfel de lucruri. Iar eu le-am arãtat.

A.C.: Aþi fost în Kosovo, în Afganistan ºi în Irak. Aþi realizat chiar ºi un film documentar cu ºi despre militarii români aflaþi în teatrele de operaþii. Ce v-a impresionat mai mult în zilele în care le-aþi fost alãturi?
S.N.: În teatrele de operaþii am fost de 12 ori. Îmi amintesc de multe ori drumurile acelea. ªi le-aº mai face ºi acum, dacã ar mai fi posibil. Am însoþit patrulele în misiuni, am stat de vorbã cu luptãtorii noºtri, le-am aflat gândurile ºi frãmântãrile interioare, i-am filmat, am fãcut chiar un documentar cu ei. M-au impresionat multe lucruri acolo. De la cãldura sufocantã ºi aerul greu de respirat, la bombardierele A-10 ºi supersoldaþii din Forþa multinaþionalã în uniforme de culoarea deºertului.

A.C.: Mai este ceva ce aþi dori sã faceþi în film ºi încã nu s-a împlinit?
S.N.: Sunt multe lucruri pe care aº vrea sã le mai fac, dar care, din pãcate, nu se mai pot realiza. Acum, deºi suntem liberi, Armata nu mã mai poate ajuta cu nimic, pentru cã nu mai are nici unitãþi, nici tehnicã de luptã, nici oameni. S-au petrecut lucruri ciudate în Armatã. S-au topit tancuri, s-au tãiat þevile tunurilor, s-au vândut arme. Tot ce a avut Armata, ºi a avut lucruri deosebite, s-a dus pe apa sâmbetei. Mi-aduc aminte cã cineva mi-a spus la un moment dat: domnule Nicolaescu, sunt 1000 de sãbii cãzãceºti, într-un depozit de la Târgoviºte. ªi le-am gãsit. Cu acelea am fãcut Mihai Viteazul. Tot ceea ce se vedea la mine, în film, au fost arme adevãrate: sãbii, scuturi, armuri...
A.C.: Ce rol consideraþi cã este mai solicitant: cel de producãtor, scenarist, regizor sau actor?
S.N.: Tot ceea ce am fãcut în film mi s-a pãrut normal. Ca regizor, era mai uºor pentru mine sã fac eu rolul, în locul actorului. Intram în cadru ºi jucam. Nu trebuia sã mã mai chinui cu indicaþiile pentru o scenã, sau alta. Primul rol, i-l datorez lui Titus Popovici. El mi-a spus cã am talent de actor. Apoi, regizorii Savel Stiopu, Dinu Cocea ºi Francisc Munteanu, m-au solicitat ºi încurajat la rândul lor.

A.C.: Obiºnuiþi sã fiþi spectator la filmele altora?
S.N.: Da. Sunt un foarte bun spectator al filmelor americane. Bune.

A.C.: Cum vi se par filmele noii generaþii?
S.N.:Promiþãtoare. Pentru o anumitã epocã, pentru sãrãcia în care ne facem profesia, existã câþiva regizori tineri buni, care promit mult. Asta însã nu justificã atitudinea unora dintre ei faþã de vechea generaþie de regizori.

A.C.: Mai e profitabilã producþia de filme în România?
S.N.: Nu.

A.C.: Sãlile de cinema se transformã constant în cazinouri, în baruri sau bodegi. Cum comentaþi aceastã realitate?
S.N.: Asta s-a urmãrit. În România vechiului regim au fost construite între 80 ºi 90 de sãli de cinema. Acum, au mai rãmas în jur de 20. Toate celelalte au fost prãduite. De ele au profitat anumiþi oameni. Cea care a pierdut este cinematografia românã, pentru cã nu existã nicãieri în lume, cinematografie fãrã sãli de cinema.

A.C.:Intrarea dumneavoastrã în politicã a estompat imaginea cineastului?
S.N.: Da. Categoric, da. ªi am simþit-o. Acesta este ºi motivul pentru care am ieºit din politicã. Acum, aº putea spune cã mã bucur de maximum de popularitate.

A.C.: Aþi revenit, dupã mulþi ani, în zona de acþiune care a cucerit mulþi spectatori. Care a fost motivul reîntâlnirii cu comisarul Moldovan?
S.N.: În urma unei idei, am scris un scenariu pe care-l consider de excepþie. E vorba de o perioadã trecutã, romanticã, din România, în care l-am reânviat pe comisarul Moldovan, la vârsta pe care o am eu, acum. Pot sã vã spun doar atât: mi-a ieºit un film bun.

A.C.: Finalizarea lui e aproape. Pe când premiera?
S.N.: Pe la sfârºitul lunii No- iembrie. La Bucureºti, la Cluj, în toatã þara.

A.C.: Care este obiectivul dumneavoastrã profesional imediat urmãtor?
S.N.: Pentru viitor, mã gândesc la douã noi filme, care ar presupune o colaborare cu Armata. Primul, se va intitula Trenul morþii. Al doilea, Candele de zãpadã. Ele necesitã tehnicã militarã, armament, muniþie, oameni în uniformã. Pentru cã este vorba de perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial.

A.C.: ªi, în sfârºit, un mesaj pentru cititorii „Agendei Clujene”?
S.N.: Veniþi sã vedeþi Supravieþuitorul. Vã asigur cã este un film bun.[/QUOTE]

Pashpix

20 Jan 2012, 15:17

Sergiu Nicolaescu revine pe marile ecrane, pe 17 februarie, cu filmul "Ultimul corupt din România"

Dacă în urmă cu aproape doi ani Sergiu Nicolaescu lansa "Poker", prima comedie realizată de la monumentalul "Nea Marin Miliardar" încoace, pe 17 februarie, regizorul îşi lansează noul film, "Ultimul corupt din România", în cinematografele din toată ţara.
În contextul în care "Poker" a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori şi a devenit una dintre cele mai de succes premiere româneşti ale anului 2010, încurajat, dar şi alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeaşi temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o "Ultimul corupt din România".

O producţie MediaPro Pictures, "Ultimul corupt din România" îi readuce în rolurile principale pe Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Ion Ritiu, Cătălina Grama (Jojo) şi Mircea Diaconu, care îşi reiau cu măiestrie rolurile din "Poker", dar şi alte nume mari ca Nae Lazarescu şi Vasile Muraru, care vor da viaţă unor noi personaje savuroase în noua poveste.

Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, "«Ultimul corupt din România» este un film de actualitate, al societăţii de astăzi, un film comic, dar în acelaşi timp şi critic", aşa cum îl descrie regizorul Sergiu Nicolaescu.

De aceasta dată, astfel, mafiotul Titel Pangică (Horaţiu Mălăele) a devenit doctor în ştiinţe şi a donat bani pentru un muzeu memorial închinat vieţii şi operei sale: de la vânzător de rame în Obor la senator. Custodele muzeului este bunul său prieten Claudiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), căruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker, chirurgul plastician Horia Vrabete (Vladimir Găitan), continuă să ajute nevestele disperate să ia viaţa în piept cu ajutorul silicoanele. Iubita lor "prin rotaţie", Monica Lăcustă, interpretată de Cătălina Grama (Jojo), a ajuns să aibă şi ea o funcţie în guvern. Apare, în sfârşit, şi Marcel (Ion Riţiu), pe care l-au aşteptat mai rău ca pe Godot în "Poker". Marcel - general din serviciile secrete - trebuie să rezolve eterna şi fascinanta cerinţă a Bruxellesului: să aresteze un corupt. Şi cine e mai la îndemână pentru asta decât unul dintre prietenii de-o viaţă? Care dintre ei?

imoral

24 Jan 2012, 15:30

Sergiu Nicolaescu a fost implicat si in destule scandaluri de-a lungul vremii ca un exemplu acuzele aduse lui Szoby Cseh cand la facut :Sergiu Nicolaescu despre Szoby Cseh: Este idiot. .Cand la acuzat,ca a cooperat cu securitatea dar hai sa ne intrebam el nu a facut la fel nu a fost preferatul regimului?
In rest ca si regizor e clar ca a fost este si va ramane cel mai mare regizor al poporului romanesc .

Pashpix

06 Feb 2012, 13:02

Sergiu Nicolaescu: "Ultimul corupt din România este o ironie la societatea actuală"

Regizorul Sergiu Nicolaescu a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că cel mai recent film al său - "Ultimul corupt din România" -, care va fi lansat în cinematografe pe 17 februarie, este o ironie la societatea actuală, subiectul fiind tratat sub forma unei comedii.

Reporter: "Ultimul corupt din România" este urmarea filmului "Poker". De ce aţi vrut să faceţi o continuare a filmului?

Sergiu Nicolaescu: Pentru că am avut actori foarte buni. Am reuşit ca primul film să fie un film interesant. Al doilea scenariu era mai bun decât primul. Sunt actori de excepţie în al doilea film, mai mulţi decât în primul.

Rep.: Cum v-aţi reîntâlnit cu actorii cu care aţi lucrat în Poker, au evoluat personajele lor? V-aţi gândit la ei când aţi creat personajele?

S. N.: Important este cât s-au gândit ei la personajul respectiv. Or, cunoscând personajul, le-a fost mai uşor în al doilea film. Intraseră deja în rolurile respective. Am avut actori foarte buni: Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Mircea Diaconu, Ion Riţiu, Ion Dichiseanu, George Mihăiţă. În afară de asta, e şi ultimul corupt care este Nae Lăzărescu. Sunt actori absolut senzaţionali cu care m-am împăcat. Îi cunoşteam dinainte. Eu lucrez în general cu aceiaşi actori şi atunci am lucrat cu multă bucurie şi cu multă satisfacţie. Am terminat filmul în 23 de zile. A fost un film care a mers uns.

Rep.: De ce se numeşte "Ultimul corupt"? Va exista vreodată un ultim corupt în lume, în politică, oriunde?

S. N.: E o ironie. "Ultimul corupt din România"... Îţi dai seama... ultimul corupt din România nu va fi niciodată, dar e interesant că filmul captează societatea de astăzi şi sub forma unei glume. Sub forma unei comedii am tratat acest subiect. E un film foarte plăcut. M-am gândit de ce are nevoie spectatorul nostru astăzi şi cred că are nevoie să şi râdă, să îi şi placă ceva, nu numai accidente, morţi, crime, lucrurile care se transmit în general în presa scrisă şi în televiziune.

Rep. : Va exista şi o parte a treia?

S. N.: Nu ştiu, în funcţie de succes. Dacă filmul va avea succes, atunci va putea exista şi o parte a treia.

Rep.: "Poker" a fost una dintre premierele care au avut un mare succes la public. Dumneavoastră faceţi filme de foarte mult timp. Credeţi că de-a lungul timpului publicul s-a schimbat, preferinţele publicului s-au schimbat sau publicul caută acelaşi lucru?

S. N.: Publicul nu se schimbă... M-am întâlnit cu un copil de 6-7 ani la alimentară, care mă cunoştea. Zice: "Nu sunteţi cutare din «Pistruiatu'»?", "Eu sunt". S-au strâns imediat 5-6 copii. Erau nişte copii lângă o alimentară, care cerşeau. Ei... lucrul ăsta este deosebit, ca oamenii să te recunoască, să te privească cu plăcere, să-ţi spună lucruri frumoase. Şi eu răspund la fel, pentru că filmele mele le-am făcut pentru spectatori şi m-am gândit întotdeauna la ei. Nu le-am făcut concesii. Asta nu am făcut niciodată. Dar am ţinut cont de părerea sau plăcerea pe care o au ei să vină la filmele mele. În sensul acesta am construit şi filmul de care e vorba, "Ultimul corupt". Eu mă gândesc la spectator, de ce are nevoie spectatorul român, publicul... sigur că sunt şi alte generaţii. Generaţiile mai în vârstă mă cunosc mai bine. Uite şi exemplul pe care vi l-am dat, copiii care mă recunosc. Asta înseamnă recunoaşterea unei cariere şi mă face sensibil la ceea ce continuu să dau publicului.

Rep.: "Ultimul corupt" este o comedie pe teme politice. Personajele din "Ultimul corupt", ca şi cele din "Poker", fac parte din politica românească. Sunt şi influenţe din politica actuală românească?

S. N.: Eu nu fac niciodată politică prin filme. Eu prin filme am făcut educaţie, filme istorice, filme poliţiste, prin care tot arătam evenimente istorice anume, ale unei anumite perioade, drame, adaptări cinematografice ale unor romane celebre şi bineînţeles comedii. Nu încerc să fac politică prin film. E departe de mine aşa ceva. Dar e clar că societatea de astăzi mă inspiră. Deci personajele nu se potrivesc cu nimeni, să ne fie clar, nu se potrivesc. Dar e o ironie la societatea actuală, fără îndoială.

Rep.: Credeţi că mai există loc de umor în societatea de astăzi, în politica de astăzi, având în vedere toate crizele politice şi sociale?

S. N.: Încerc să-i fac loc.

Rep.: Puteţi să ne spuneţi ce alte planuri aveţi?

S. N.: Mai aveam un film pe care aş fi vrut să îl fac, "Candele de zăpadă", după un scenariu de Vadim Tudor. Din păcate, filmul nu se mai poate realiza pentru că există subiecte şi scenarii care nu se mai pot realiza în ţară la noi. Nu mai avem tehnică, nu mai avem bani, nu mai avem cineaşti specialişti. Cred că va trebui să renunţ la el. Vadim Tudor crede că va găsi pe altcineva. Să dea Dumnezeu!

Rep.: Era vorba de condiţii tehnice speciale?

S. N.: Era vorba de Al Doilea Război Mondial...

Rep.: Şi era foarte greu din punct de vedere tehnic?

S. N.: Astăzi nu mai există armată, nu mai există echipament, nu mai există tunuri, nu mai există nimic. Or eu sunt obişnuit să am armată, să am arme originale. Eu am avut armele originale şi în Primul Război Mondial şi în Al Doilea Război Mondial (filmele care au avut ca subiect aceste perioade, n.r.). Deci, vedeţi dumneavoastră, panourile pe care le aveţi aici (în camera în care s-a desfăşurat interviul, n.r.) sunt cu lucrurile originale care mi-au fost de model. Sunt şi obiecte, de exemplu săbiile acestea care sunt făcute de mine tot din metal. Ar trebui ascuţite şi sunt folosibile. Sunt din metal excepţional, făcute la o fabrică de aviaţie, şi armuri de metal. Eu nu am lucrat cu armuri din plastic, cu săbii din lemn, la mine totul a fost de metal.

Cel mai recent film regizat de Sergiu Nicolaescu, "Ultimul corupt din România", o producţie MediaPro Pictures, va avea premiera pe marile ecrane româneşti pe 17 februarie. În urmă cu aproape doi ani, Sergiu Nicolaescu lansa "Poker", prima comedie realizată de la monumentalul "Nea Marin Miliardar" încoace.

În contextul în care "Poker" a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori şi a devenit una dintre cele mai de succes premiere româneşti ale anului 2010, încurajat, dar şi alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeaşi temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o "Ultimul corupt din România".

"Ultimul corupt din România" îi readuce în rolurile principale pe Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Ion Riţiu, Cătălina Grama (Jojo) şi Mircea Diaconu, care îşi reiau cu măiestrie rolurile din "Poker", dar şi alte nume mari ca Nae Lazarescu şi Vasile Muraru, care vor da viaţă unor noi personaje savuroase în noua poveste.

nume

03 Jan 2013, 23:13

"Ultimul film al domnului Nicolaescu văzut de subsemnatul a fost "Poker", după care am simţit nevoia să mă spăl cu spirt pe ochi.

Nu pot să nu mă întreb cum ar fi arătat următoarele bijuterii cinematografice ale maestrului dacă trăia 100 de ani."

Restu' aici:

http://www.gandul.info/puterea-gandului/moartea-domnului-nicolaescu-10426080

Mercutio

03 Jan 2013, 23:59

imi pare rau pentru CTP, il credeam mai acatarii in spirit. moartea unui om, bun, rau, e ceva sacru. la moartea unui om pastrezi un moment de liniste. toata trancaneala pe seama lui SN in momentul acesta, la moartea lui, imi suna a profanare de morminte. nu c-as fi un mare iubitor al operei lui, dar nu mi se pare omeneste. nu mai au simtul sacrului romanii. asta e.

Liviu-

04 Jan 2013, 01:22

Mercutio

04 Jan 2013, 01:29

Lasa ca oricum marea de elogii aduse celui mai mare regizor compenseaza pt cateva mici pareri, chiar daca astea vin de la persoane cu o anumita cultura cinematografica. Sigur, poate compenseaza si cele cateva mii de injuraturi pe care si le iau cei ce indraznesc sa zica ceva despre marele om.

unde, cand? uita-te pe site-ul asta. toata lumea a criticat cat a vrut. e ok. nici eu nu ma omor cu opera lui. dar asta e altceva. imi pare rau nici tu n-ai inteles. nu-i normal, nu e omeneste, nu-i moral, sa te apuci sa critici acum, cand a murit. toti sar acum sa muste, ca niste hiene. pana acuma n-au zis nici pas.

Malombra

04 Jan 2013, 01:39

da da, bien sur, românii au simțul adevărului mai puțin decît pe cel al sacrului. el cînd făcea propagandă denigrînd morții cum era? sau cum a regizat el lovitura de stat cu victime reale de data asta, cum e? nu-i lipsea și lui simțul sacrului? hai s-o lăsăm mai moale cu formalismele. păcat că a plecat singur și nu l-a remorcat și pe iliescu. crapă așa, cîte unul... ce individualism insolent, în totală contradicție cu colectivismul căruia i-au servit trup și suflet.

Liviu-

04 Jan 2013, 01:39

Inteleg ce zici, doar ca nu-mi pasa. Nu ma intereseaza ce considera lumea moral. Multi oameni care au scris azi intr-o lumina negativa despre el au facut-o si cu alta ocazie. Altii n-au avut un spatiu in care sa se desfasoare. Altii probabil n-au considerat ca e nevoie sa se desfasoare, dar au fost probabil motivati de elogiile de care vorbeam. M-am uitat la comentarii prin mai multe locuri, hotnews, gandul, adevarul etc. (nu ca n-as avea cu ce sa-mi ocup timpul, dar chestiile astea de colectiv social mi se par interesante) si comentariile erau de obicei injurioase la cei care nu erau destul de cunoscatori ai adevarutului cinema, am vazut trimisi inapoi la Matrix (s-ar fi vrut un fel de jignire, doar ca n-as prea zice ca e) sau la filme cu 'cichi chan'. Revenind la moralitate, ai putea sa-mi spui cand crezi c-ar fi moral sa apara astfel de pareri? La o zi dupa moarte? La o zi dupa inmormantare? La o saptamana, doua, trei? Un an poate? De ce conteaza atat timp cat s-ar presupune ca-i adevarat? Acelasi lucru e valabil si pt un Hitler sau Stalin... sa zicem, asa... teoretic. O sa fie valabil si pt Iliescu?

Malombra

04 Jan 2013, 01:44

nu-i normal, nu e omeneste, nu-i moral, sa te apuci sa critici acum, cand a murit.

zău? păi acum e momentul, cînd p(r)osteritatea îi cimentează reputația de "mare", cînd se votează dacă nicio-laescu e musai să devină o valoare atemporală, eventual să intre și în manuale.. la cîte minciuni a răspîndit, mă mir că în general se mai pune problema cu dacă în față.

Mercutio

04 Jan 2013, 01:55

Revenind la moralitate, ai putea sa-mi spui cand crezi c-ar fi moral sa apara astfel de pareri? La o zi dupa moarte? La o zi dupa inmormantare? La o saptamana, doua, trei? Un an poate? De ce conteaza atat timp cat s-ar presupune ca-i adevarat? Acelasi lucru e valabil si pt un Hitler sau Stalin... sa zicem, asa... teoretic. O sa fie valabil si pt Iliescu?1

nu stiu, la o sapt., la o luna. dupa un timp acolo. pe mine ma scarbeste la culme atitudinea asta generalizata de vultur, de hiena. toti sar acuma la muscat, cand au aflat de moartea lui.
s-a spus ca l-a turnat pe Pintilie. chiar asa o fi. dar vreau sa vad daca Pintilie va declara ceva impotriva lui acum. sunt sigur ca nu.

Malombra

04 Jan 2013, 02:04

păi noh, reacția e normală. toți se reped ca hienele acum, pentru că elogiile curg gîrlă acum. e știre la ordinea zilei. cînd să comentez, la parastasul de juma de an? :| nu prea înțeleg.
l-a turnat pe pintilie? n-am știut, eu credeam că ce-l deosebește de pintilie e, pe lîngă calitatea filmelor, și atitudinea față de tinerii cineaști.

Mercutio

04 Jan 2013, 02:47

si elogiile astea il vor transforma in vreun sfant sau ceva? si daca il vor pune intr-un manual, de asta va temeti voi? nu sunteti destul de independenti in gandire deja? ca cinefil, nu sunt de acord cu CTP. problema se pune daca ar fi existat sau nu SN. voi astia mai tineri ati avut privilegiul de a urmari ce film ati vrut voi. pana la urma, eu unul, am vazut performand in filmele lui cativa mari actori, am ascultat pentru prima Morricone. chiar si pentru atata lucru merita respectata moartea lui.

Malombra

04 Jan 2013, 12:48

Mercutio

04 Jan 2013, 13:48

eu, ca cinefil, sunt de acord cu ctp, deși nu-l frecventez în alte ocazii.
Mercutio, problema e să-ți depășești începuturile, cînd e cazul. nu-mi spune că astăzi nici tu nu vezi ce vrei, mai ales că te lauzi cu colecțiile tale de dvd-uri. fiecare a început cu ce se putea vedea, nu cu ce a vrut. mai lasă mitologiile de genul că cei de atunci au fost nevoiți să vadă ceva, iar cei de azi nu. e cel mai comod mod de a-ți justifica inerțiile.
argumentul acesta al începutului nostalgic ca echivalent al valorii îmi dă de gîndit. și nu e prima oară cînd îl aud: artistul x e bun, pentru că prin el m-am familiarizat cu genul x de expresie artistică. eu trebuie să-mi idolatrizez abecedarul și să-i ridic osanale, pentru că m-a învățat să citesc, iar prin acest caracter utilitar a devenit brusc literatură bună?

inc-odata. dpv al unui cinefil, ca de aia suntem aici, ideea era urmatoarea: chiar daca nu dai doi bani pe filmele lui SN, moartea lui trebuie respectata. nu-i cazul sa se vorbeasca despre el de parca ar fi aruncat in aer cinematografe, asa cum stalin arunca in aer biserici.
ca cinefil cred ca trebuie sa depasesti faza in care lucrurile (autori, filme) se impart strict in doua categori: bune si rele. felul acesta de a gandi, care se generalizeaza pe zi ce trece, parca e extras dintr-o manea. sa moara dusmanii si sa traisca prietenii. nu mai exista nuante. tu deja imi vorbesti de idolatrizare, asa din senin ai produs termenul asta, pentru ca asa gandesti tu, pe SN ori il detesti, si esti cu noi, ori il idolatrizezi, si esti impotriva noastra. pe mine m-ai incadrat la categoria dusmani. daca te uiti in urma pe topicul acesta vei vedea ca si eu l-am criticat pe SN. dar cand era cazul. nu acuma.

Malombra

04 Jan 2013, 14:23

hehe, cazul mănăstirii văcărești îți spune ceva? ca să te scutesc de bunghit în întuneric, e vorba de biserica folosită la filmările la noi, cei din linia întîi ? așa (adică cum s-a comportat nicolaescu) te comporți cu un monument de cultură, dacă te pretinzi, la rîndu-ți, om de cultură?
mersi că m-ai făcut manelistă. nu-mi fac griji. de obicei cei ce îi fac pe alții maneliști suferă de grija de a nu fi deconspirați ei înșiși ca atare.
argumentul meu a fost unul simplu: ca persoană publică te expui în orice moment riscului de a fi criticat public. nu te consider dușman, ți-am spus doar că momentul mi se pare oportun criticii din moment ce mare parte din media e ocupată cu proslăviri diareice. riscul nu e acela de a a-l băga pe sergiu în manuale ca fapt istoric, ci de a-i da o valoare inestimabilă, insurpasabilă, în detrimentul altor prezențe din cinemaul românesc. te-ai dat de ceasul morții cînd a murit blaier sau ciulei? mă îndoiesc. nu a comentat nimeni aici femeile din viața lui SN (sper că observi nuanța), nu i-a umblat nimeni la rufărie murdară de sorginte amoroasă, i s-a criticat aportul omnivizibil, cel neascuns nimănui, cel prin care a pretins să se manifeste: politic și cinematic.
că te ataci, e strict problema ta.
măcar pe ctp nu-l poți învinui că e un răsfățat din generația mea care s-a născut în epoca torentelor :))

bremen1980

04 Jan 2013, 14:25

In copilarie/adolescenta era normal sa-mi placa Sergiu Nicolaescu .Impuscaturi ,replici tari , turci macelariti toate astea stateau bine alaturi de filmele cu Van Damme , Stallone , Bruce Lee.Omul le-o tragea tuturor si asta era ce-mi doream sa vad . Cand am inceput sa am si pretentii artistice de la filme mi-am dat seama ca Sergiu Nicolaescu e limitat la acest capitol .Nu l-am dispretuit ci am Incercat sa-l inteleg in contextul istoric in care a evoluat .Nu pot spune ca CTP ca nu am nicio emotie atunci cand vad ''Mihai Viteazul '' si ca ma lasa rece toate filmele lui .Nici nu dau vina pe el precum cei care-l vad ca un propagandist al nationalismului ceausist .Comunistii daca doreau faceau filme propagandistice si cu Sergiu si fara el .Poate doar ca ieseau mai proste si mai putin credibile :P .Daca-i gasesc lui S.N. o vina (in afara calitatii artistice discutabile) este ca a pus umarul alaturi de alti protocronisti la intretinerea ideii ca romanul e cel mai tare dintre toti si ca noi i-am rupt pe toti cu buzduganele noastre . Dar daca omul chiar credea sincer asta ??? Poporul mic si incoltit care pune cu botul pe labe marile imperii .Mitul cetatii asediate vesnic de hoardele de hrapitori .

Nu cred ca filmele lui vor rezista pentru publicul larg mai mult de 25-30 de ani adica pina cand acest public o sa dispara biologic .Pentru cei care au azi sub 25 de ani el nu mai are nicio relevanta .Doar cativa istorici ai filmului isi vor aminti de el peste 30 de ani .Va inchipuiti ca mallurile care-n 2040 vor difuza holograme pot avea filmele lui SN pe afis . Poate o cinemateca cu 5 spectatori in sala . Daca n-ar fi in programa scolara ar mai citi azi cineva pe Agarbiceanu , Toparceanu sau Vlahuta ???

faraimaginatie

04 Jan 2013, 16:04

Kriss_Kringle

04 Jan 2013, 18:47

Liviu-

04 Jan 2013, 21:05

Ca tot apare peste tot, imi zice si mie cineva de unde faza cu Mihai Viteazul predat la Hollywood de Spielberg? Nu ca mi s-ar parea vreo ceva impresionant, Spielberg e departe de a fi vreun nume care sa-mi mangaie substanta cenusie.

Oh yea... http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/pentru-mine-dragostea-a-fost-un-sport-nicolaescu-despre-viata-personala-traita-departe-de-public.html

Nekkyosha

04 Jan 2013, 22:11

Un articol decent (nesemnat) al lui Mihnea, care ar fi putut si el "sa se spele cu spirt pe ochi", ca altii, dar, spre cinstea lui, a pastrat un ton sobru. "Caranfil l-a prezentat fără să spună cui aparţine - şi fără generic. Toţi profesioniştii au fost sideraţi, începând să emită varii supoziţii îndreptate peste hotare - până când reputatul filmolog l-a invitat în faţa sălii, spre uimirea tuturor, pe tânărul debutant." (http://www.cinemagia.ro/stiri/sergiu-nicolaescu-a-incetat-din-viata-22413/)

In stilul lui arogant si jignitor, CTP scrie de parca s-ar adresa exact acelui tip de public de care se disociaza. Cand te adresezi unor cititori cu o cultura cinematografica solida, nu scrii prostiile alea jenante pe care le asterne P pe hartie, pentru ca ele sunt niste truisme. Un cinefil adevarat nu are nevoie sa-i spuna CT ca marea majoritate a filmelor nicolaesciene sunt asa cum sunt, pentru ca asta o stie deja.

Rusine, CTP! La judecata Dumnezeului cinematografiei, Nicolaescu merge cu Dacii, cu trandafirul, cu Mihai si cu Ipu, cu cateva ecranizari profesioniste, pe cata vreme tu ai sa mergi numai cu certitudinile tale de imbecil indecent.

faraimaginatie

05 Jan 2013, 01:08

Ok...nu moartea. Trecerea in nefiinta ca atare. Suna mai bine? Da, mi se pare overrated din simplul motiv ca e o chestie cat se poate de normala. Cam ca spalatul pe dinti de dimineata.

Twinsen

05 Jan 2013, 18:02

Tocmai am prins din intamplare pe Pro Tv ultima parte din Mihai Viteazu. Scenariul praf, regie reusita, dar exista in lume sute de regizori mai buni. Sa fim seriosi, cu exceptia pensionarilor nostalgici n-are nimeni vreun motiv sa vada o chestie de aia.

nume

05 Jan 2013, 19:03

Ma scuzati, eu un lucru nu inteleg. De ce trebuie sa sanctificam oamenii dupa ce au murit. De ce moartea e considerata un soi de oprivilegiu si aia morti is invariabil aia de care tre sa vorbim frumos?

Eu sunt totalde axcord cu CTP...inainte, dupa, mnu conteaza. Moartea nu-i un merit...toti murim. De ce trebuie sa "vorbim frumos" de SN? Doar pentru simplul fapt ca a murit? Moartea e over rated. Serios.
S-a ras.

Tocmai am prins din intamplare pe Pro Tv ultima parte din Mihai Viteazu. Scenariul praf, regie reusita, dar exista in lume sute de regizori mai buni. Sa fim seriosi, cu exceptia pensionarilor nostalgici n-are nimeni vreun motiv sa vada o chestie de aia.
"Chestia aia" e considerata capodopera maestrului. Cica a fost nominalizat la oscar cu ea, iar in marile scoli americane de film este pelicula studiu, un "must" al tanarului regizor aspirant.

In orice caz, personal regret circul asta mediatic post morten, dar din pacate SN ca regizor bate lejer mediocritatea, iar daca unele filme de dinainte de '89 au avut succes la public, "creatiile maestrului" din ultimii 20 de ani necesita nu spirt ci acid sulfuric direct.

Twinsen

05 Jan 2013, 19:39

"Chestia aia" e considerata capodopera maestrului. Cica a fost nominalizat la oscar cu ea, iar in marile scoli americane de film este pelicula studiu, un "must" al tanarului regizor aspirant.
Da, eu am auzit ca in China se difuzeaza anual si atunci magazinele se inchid si strazile sunt goale pentru ca TOATA LUMEA se uita. :))

N-a fost nominalizat la nici un Oscar, iar tanarii regizori americani se uita la Lord Of The Rings, nu la aberatia aia.

Redy

06 Jan 2013, 06:08

Nicolaescu ca Nicolaescu dar iti dai seama cand o sa ajunga aia sa proiecteze Dupa Dealuri sau filmele lui Puiu si Mungiu ? Aia linistie. :D

Tocmai am prins din intamplare pe Pro Tv ultima parte din Mihai Viteazu. Scenariul praf, regie reusita, dar exista in lume sute de regizori mai buni. Sa fim seriosi, cu exceptia pensionarilor nostalgici n-are nimeni vreun motiv sa vada o chestie de aia.

Da, pentru ca exista o competitie si cine iese pe 1 castiga ! Nu am mai vazut Mihai Viteazu de mult timp dar nu tin minte sa fi avut un scenariu asa prost cum zici tu, dar in fine.

De ce se scuipa asa de mult ? Pentru ca se poate si pentru ca noua clasa de semi-retardati manipulati de bolsevicii care se ascund in spatele conceptului anti-comunist trebuie sa arate cat de rai sunt ei impotriva comunistilor la 20 si ceva de ani de cand au curajul sa vorbeasca.

Sa sugi la actuala conducere bani pentru filme care nu produc 1 de un leu e mai ok pentru ca astia nu sunt comunisti ci fosti comunisti. Alte vremuri, alti profitori care nu cred ca stramba nasul asa de tare pentru ca scurtcircuiteaza "piata libera"(LOL).

Daca tot se vorbea mai inainte de 2040. In 2040 se va uita lumea la Odiseaa Spatiala: 2001 si vor rade si cu fundul de snobii din zilele astea. Nu cred ca trebuie sa isi faca nimeni grija de cum si cine va vedea filmele lui Nicolaescu. Oricat de putin va fi vazut, o sa fie mult decat realizarile micilor impostori care din avorturi si exorcizari nu ies si se duc sa ii impresioneze pe "cei din vest". Nu degeaba s-au dus tiganii la ei, Doar pentru ca mananci ciorba de ceapa si bei o cafea cu un croissant cu ciocolata pe marginea Sennei nu inseamna ca esti mai putin ignorant, ba chiar din contra, esti poate chiar fortat de societate pentru ca exista cuvinte care descriu "animalele" din Balcani, aia cu avorturile si exorcizarile lor. Usor de impresionat, usor sa le iei banii si premiile, nu sunt imuni la pupatul in fund. Cine sa fie pres mai bun pentru premii decat un mancator de cadavre ?

PS: CTP ? Hahaha. Vorbeste ciob de oala sparta. Cum mai manca el o paine daca nu-i avea pe comunisti de "criticat" dupa ce razboiul s-a incheiat. Profunzimea CTP-ului, si mai ales a comentariilor sale despre filme, se reduce la a isi indosi mana in dos si a tranti pe pagina ce gaseste. Scrie si el cat il duce mana.

Optimvs

06 Jan 2013, 10:12

Nu prea inteleg de ce unii vor sa puna problema din punctul de vedere al dreptului la opinie. Daca CTP era ţaţa Leana, era dreptul lui sa spuna fix ce vroia despre Sergiu Nicolaescu, oricat de neadevarat ar fi fost.
Dar cand, profitand de relatiile pe care le ai ca jurnalist, defilezi pe la televiziuni cu inscriptia "critic de film" sub moaca, mi se pare normal sa ai bunul simt sa te documentezi cu privire la opera celui pe care-l critici si, mai ales, sa ai minima decenta sa nu spui/scrii lucruri evident neadevarate fix in ziua in care cel pe care-l critici a murit.

Ce m-a scos pe mine din sarite si m-a facut sa scriu despre CTP cam in aceiasi termeni in care a scris el despre Sergiu Nicolaescu a fost afirmatia abjecta "Umorul şi sensibilitatea domnului Nicolaescu sunt perfecte pentru a-l face să râdă sau să verse o lacrimă pe domnul Becali."
Totusi, cand te dai critic de film (ba chiar i-ai convins cumva pe niste cetateni de la UNATC sa te faca doctor) nu ai dreptul moral sa scrii asa ceva daca ai vazut finalul filmului Osanda si realizezi ce insemna sa aduci asemenea scene in salile de cinema ale Romaniei anului 1976...

Nekkyosha

06 Jan 2013, 17:42

1. P scrie ca pentru vulg (care trebuie educat), pentru ca el conduce un ziar scris pentru vulg, un tabloid online unde gasesti articole de genul "A crezut că şi-a cumpărat o tastatură de pe Internet. Ce a găsit când a deschis cutia", sau "Nu o să îţi vină să crezi cum arăta, în tinereţe şi în copilărie, unul dintre cele mai controversate personaje din showbiz", ori "Cuplu-şoc! Unul dintre cei mai sexy actori români şi-a părăsit nevasta pentru o brunetă superbă, vedetă TV".

2. Nicolaescu, care a realizat filme pe placul nationalismului de stat din cei peste 100 de ani de istorie dinainte de 1989 (da! si al nationalismului contemporan Razboiului Independentei de exemplu), o fi fost comunist in tinerete, dar dupa `89 a regizat unele dintre cele mai violent-anticomuniste filme.

3. Lui Nicolaescu ii e imputabila valoarea multor filme, nu vederile politice, atata vreme cat e democratie si oricine, inclusiv cei cu simpatii comuniste, au dreptul la opinie. La drept vorbind, chiar si alti cineasti romani care se bat cu pumnul in piept ca au fost dizidenti au realizat capodopere lucrand pentru propaganda comunista. Bunaoara cel mai bun film al lui Pintilie e unul despre niste ilegalisti.

Malombra

06 Jan 2013, 18:14

3. Lui Nicolaescu ii e imputabila valoarea multor filme, nu vederile politice, atata vreme cat e democratie si oricine, inclusiv cei cu simpatii comuniste, au dreptul la opinie. La drept vorbind, chiar si alti cineasti romani care se bat cu pumnul in piept ca au fost dizidenti au realizat capodopere lucrand pentru propaganda comunista. Bunaoara cel mai bun film al lui Pintilie e unul despre niste ilegalisti.

cred că nu văd bine.duminică la ora 6, la care probabil te referi, e despre tineri ilegaliști, dar pintilie a făcut în plin regim comunist, și reconstituirea. se aprinde vreun beculeț?

atata vreme cat e democratie si oricine, inclusiv cei cu simpatii comuniste, au dreptul la opinie

muahaha, păi pe vremea lui sergiu nu era democrație și cam nu aveai dreptul la opinie, decît cea la modă. next step: îi invităm pe naziști în piața publică și scoatem svastika din ilegalitate? :-O pentru că marele regim comunist oricum a depășit în oroare și număr de victime nazismul de vreo 5 ori.

dar dupa `89 a regizat unele dintre cele mai violent-anticomuniste filme.

omule, tu te prefaci ? :| păi asta îi arată traseismul, nu integritatea. nici măcat un lol obosit nu pot schița.

un trecut umflat în fime au practicat cred că toți. ce a făcut sergiu, și sunt incalculabile daunele, este acela de a fi inversat istoria contemporană. adică nu faptul că a făcut filme cu mircea cel bătrîn îl pune la zid, ci că a inversat personajele, a spus că filmele în care rezistenții din munți batjocoresc pe români sunt bazate pe fapte reale , cînd era invers, trupele sovietice sunt cele au au comis-o. nu a făcut decît să amplifice demonizarea și incriminarea culpabilă a oamenilor care au luptat pentru credință, libertate și cinste. de aia am ajuns în halul de nație în care astăzi plîngem un jeg, dar nu știu cîți au plîns cînd a murit ion gavrilă ogoranu. în plus, a recunoscut că e rudă cu generalul cambrea..
jalnic jalnic jalnic

apropo, mihai viteazu nu a fost ever iubit de populație... dar ce contează istoria în fața magnificelor emisii ale lui sergiu? mitul conducătorului iubit oblige ...

Mercutio

06 Jan 2013, 18:41

[QUOTE=Nekkyosha]
.. se aprinde vreun beculeț?

.
muahaha,...

.

omule, tu te prefaci ? .
jalnic jalnic jalnic

.

de ce trebuie sa fii mereu asa demonstrativa?
uita-te putin in urma ta si vezi cum s-a discutat pana acuma.
de ce trebuie mereu s-o faci pe adolescenta rebela? nu e cazul. iti foloseste la ceva? argumentele tale nu sunt destul de solide, trebuie sa le mai impopotanezi? daca le-ai spune pe un ton normal te-ar lua cineva in seama. ori tu instigi la scandal. vrei sa fii mereu chibritul aprins in balta cu benzina. esti obositoare, greu de citit si strici discutia.

Nekkyosha

06 Jan 2013, 22:29

Optimvs

07 Jan 2013, 00:40

Pe scurt, Sergiu Nicolaescu a fost un comunist nenorocit pentru ca a facut Osanda in 1976 sau Francois Villon in 1987, iar Mungiu e probabil un soi de dizident pentru ca demasca prin 2007 (la doar 18 ani dupa prabusirea regimului ceausist) interzicerea avorturilor din 1966. :))

Unii oameni (de obicei e vorba in special de pustime care n-a apucat vremurile alea) chiar nu inteleg ca dizidenta post-factum e ridicola (vezi in special cazuri gen Liiceanu, Patapievici samd) , iar abordarea unor asemenea teme la 18-20 de ani dupa schimbarea regimului nu e doar tardiva ci si daunatoare dezvoltarii firesti a cinematografiei romanesti.

Din punctul asta de vedere, batranul Nicolaescu macar a incercat sa vina in actualitate cu ultimele sale filme, pacat ca satira a avut tuse atat de groase incat a plonjat direct in grotesc. Dar barem a incercat.
Trist e ca oameni relativ tineri, ca Mungiu, par blocati in teme care mai pot starni doar interesul batraneilor din juriile diverselor festivaluri, sau fanaticilor de dreapta de prin Occident.

faraimaginatie

07 Jan 2013, 12:59

Sa nu-mi spui ca Dupa Dealuri nu ti se pare destul de actual.

Si deja am obosit sa aud ca regizorii romani tineri sunt anacronici Ca dau in tara...ca ce zic ei acolo e tardiv. Ca si cum cinematografia trebuie musai sa aiba rol social. Eu, sincer, is cam satula de chestia asta. Toata lumea pica in niste locuri din astea comune pe care eu greu le mai inghit.

LE: Stai ca abia acuma am citit discutia aprinsa de la Dupa Dealuri si am vazut ce pornit esti. Sa-mi fie cu iertare. Nu trebuie sa raspunzii intrebarii, am inteles :)

Optimvs

07 Jan 2013, 13:33

Nu prea cred ca ai inteles. Sau mai degraba ai inteles cam cat "inteleg" de obicei sustinatorii neconditionati ai lui Mungiu.

Problema e simpla: in momentul in care un cineast de 80+ ani face filme cu subiect actual (proaste, de acord, dar asta e irelevant in discutia de fata) iar un cineast de 44 de ani e blocat in teme de dinainte de '89, reusind sa vina in "actualitatea" de acum 8 ani doar cu un film antireligios, facut "cu dedicatie" pentru festivalurile de afara, ceva nu e totusi in regula. Asta daca incercam sa ramanem cat de cat obiectivi.

Nu e vorba de un presupus rol social al cinematografiei, e vorba de staruinta unora in teme anacronice sau care, pur si simplu, nu intereseaza publicul romanesc. Ce urmeaza? Un val de filme despre colectivizarea fortata?
FIlmele lui Mungiu nu au nici macar meritul de a aduce in atentia publicului larg subiecte pe care cenzura din perioada comunista a reusit cat de cat sa le camufleze. O natie intreaga stie ce tragedii a generat interzicerea avorturilor, o natie intreaga stie ce imbecili erau activistii de partid.
Macar Nae Caranfil inteleg ca incearca, in "Closer to the Moon" sa prezinte un subiect intrat aproape in legenda, despre care se mai soptea cate ceva din gura-n gura. Sa vedem ce-o iesi.
In schimb Mungiu nici macar nu incearca, doar le canta alora de la Cannes melodiile despre care stie ca le plac.

In contextul asta mie mi se pare laudabil ca un batran de 80+ ani a incercat sa faca filme cu subiecte din Romania zilelor noastre. Iar biletele vandute de un film grotesc ca Poker arata ca, din punctul de vedere al alegerii subiectului, avea dreptate.

faraimaginatie

07 Jan 2013, 13:45

Da ce-are un film despre colectivizarea fortata? Chiar mi-ar placea sa vad un film bazat pe al doilea volum din Morometii. Nu de alta, dar eram inexistenta pe-atunci.

In alta ordine de idei, nu-i nevoie sa repeti la nesfarsit aceeasi placa, cred ca s-a inteles in mare ce-ai vrut sa zici.

Si, serios, n-am obsesii pentru Mungiu si nici nu fac propaganda pro-cinematografia-romaneasca-denigratoare-de-tarisoara. Pur si simplu apreciez un film bun daca-l vad. Iar Nicolaescu mi-e indiferent. Ma omoara numai ideea aia de `a murit, hai sa nu vorbim urat de morti ca moartea e un lucru sacru. Atat am vrut sa combat de fapt. Nici nu stiu de ce s-a ajuns aici cu discutia...adica la Mungiu si de-alde de-astia. Ar fi fain ca urmatorul film al lui Mungiu sa fie despre moartea domnului Nicolaescu. Cred c-ar iesi ceva misto. Ma rog..Mungiu, Puiu, mi-e totuna cine-l face, numai sa-l faca.

Optimvs

07 Jan 2013, 13:59

Da ce-are un film despre colectivizarea fortata? Chiar mi-ar placea sa vad un film bazat pe al doilea volum din Morometii. Nu de alta, dar eram inexistenta pe-atunci.

Bun, daca din al doilea volum al Morometilor tu ai retinut doar colectivizarea fortata...
In rest, e dreptul tau sa-ti placa/sa te intereseze orice fel de teme, ce ziceam eu era un pic altceva, si anume ca e putin probabil ca romanul care merge la cinema in ziua de azi sa aiba aceleasi gusturi cu ale tale.

In alta ordine de idei, nu-i nevoie sa repeti la nesfarsit aceeasi placa, cred ca s-a inteles in mare ce-ai vrut sa zici.

Nu pare, avand in vedere ca tu combati lucruri pe care nu le-am zis sau sugerat :))

Si, serios, n-am obsesii pentru Mungiu si nici nu fac propaganda pro-cinematografia-romaneasca-denigratoare-de-tarisoara.

Cliseul asta conform caruia toti cei care critica filmele lui Mungiu considera ca ele denigreaza tara este absolut ridicol. 4, 3, 2 prezinta niste realitati ale unui alt regim, prabusit in urma cu peste 23 de ani. Filmul ala e pur si simplu prost si urat, iar singurii care l-ar putea considera un film "de denigrare a tarisoarei" ar fi nostalgicii ceausisti.

Pur si simplu apreciez un film bun daca-l vad. Iar Nicolaescu mi-e indiferent. Ma omoara numai ideea aia de `a murit, hai sa nu vorbim urat de morti ca moartea e un lucru sacru. Atat am vrut sa combat de fapt. Nici nu stiu de ce s-a ajuns aici cu discutia...adica la Mungiu si de-alde de-astia. Ar fi fain ca urmatorul film al lui Mungiu sa fie despre moartea domnului Nicolaescu. Cred c-ar iesi ceva misto. Ma rog..Mungiu, Puiu, mi-e totuna cine-l face, numai sa-l faca.

Adica tu te poti uita la Osanda (stiind ca e facut in 1976 si cunoscand contextul de atunci) dupa care te poti uita la 4, 3, 2 (stiind si contextul in care a fost facut asta) si poti spune cu mana pe inima ca 4, 3, 2 e filmul mai curajos si mai bun? :))
Ce pot sa zic, gusturile nu se discuta, dar totusi...

faraimaginatie

07 Jan 2013, 14:17

Da, atata am inteles din volmulul 2 din Morometii. Cam atata pot...nu le poti cere tuturor sa aiba aceeasi comprehensiune pe un text atat de vast. Si cam plictisitor, dupa parerea mea umila. (Sunt absolut convinsa ca o sa fiu facuta ferfenita ca am indraznit sa afirm asa ceva. mi-o asum de-acuma.)

Ba da...imaginea de ansamblu, crede-ma, ca am inteles-o. Iti place Osanda, nu-ti place Dupa Dealuri; pe mine m-ai pierdut total la afoirmatia asta: Problema e simpla: in momentul in care un cineast de 80+ ani face filme cu subiect actual (proaste, de acord, dar asta e irelevant in discutia de fata) iar un cineast de 44 de ani e blocat in teme de dinainte de '89, reusind sa vina in "actualitatea" de acum 8 ani doar cu un film antireligios, facut "cu dedicatie" pentru festivalurile de afara, ceva nu e totusi in regula. Asta daca incercam sa ramanem cat de cat obiectivi. Poate n-o inteleg eu cum trebuie, dar despre ce vorbim aici, de fapt? E ca si cand mi-ai spune ca o apreciezi pe Inna pentru ca face muzica cu subiecte actuale (iubi-bubi, mister saxobeat) si ti se pare de-a dreptul strigator la cer ca Robin and the Backstabbers canta despre Stalingrad sau despre Iguane facatoare de minuni ca tot suntem anticrestini. Am I missing something?

Asa de tare ma obosesc discutiile astea, zau. Daca e sa fiu sincera si usor vulgara, mi se rupe de filmele lui Nicolaescu. Imi amintesc cum ne-au dus de la scoala sa vedem Orient Express acum multi ani. Mi se intoarce stomacul pe dos cand imi aduc aminte cat de penibila mi s-a parut experienta aia atunci. O fi fost extrem de actualul filmul ala si-s eu batuta-n cap. Si nu, nu am vazut Osanda si nici n-am de gand s-o vad in viitorul apropiat. Dar am inteles, tie iti place si ti-au dat lacrimile la sfarsit. Si nu mai stiu ce.

Eu am o intrebare. Chiar suntem toti de pe forumul asta batuti in cap si tu esti singurul cre vede lucrurile clar? Poate omit eu ceva... Habar nu am la ce te referi cand spui ca 432 e prost sau urat. Si mi se pare ca esti usor in contradicitie cu tine insuti. Acuma 432 nu mai e prost ca e anacronic si nu mai are nimic ca e despre comunism...baiul e ca e prost si urat? Sau tocmai din cauza ca prezinta ceva ce s-a intamplat demult il face prost si urat? Am impresia ca ma bat cu morile de vant aici.

Optimvs

07 Jan 2013, 15:04

Asa de tare ma obosesc discutiile astea, zau. Daca e sa fiu sincera si usor vulgara, mi se rupe de filmele lui Nicolaescu. Imi amintesc cum ne-au dus de la scoala sa vedem Orient Express acum multi ani. Mi se intoarce stomacul pe dos cand imi aduc aminte cat de penibila mi s-a parut experienta aia atunci. O fi fost extrem de actualul filmul ala si-s eu batuta-n cap. Si nu, nu am vazut Osanda si nici n-am de gand s-o vad in viitorul apropiat. Dar am inteles, tie iti place si ti-au dat lacrimile la sfarsit. Si nu mai stiu ce.

Am inteles, deci tie ti se rupe de niste filme pe care nu le-ai vazut din cauza ca te-au traumatizat profesorii ducandu-te cu scoala la unul prost si care n-are nici o legatura cu discutia de fata. :))

Eu am o intrebare. Chiar suntem toti de pe forumul asta batuti in cap si tu esti singurul cre vede lucrurile clar? Poate omit eu ceva... Habar nu am la ce te referi cand spui ca 432 e prost sau urat. Si mi se pare ca esti usor in contradicitie cu tine insuti. Acuma 432 nu mai e prost ca e anacronic si nu mai are nimic ca e despre comunism...baiul e ca e prost si urat? Sau tocmai din cauza ca prezinta ceva ce s-a intamplat demult il face prost si urat? Am impresia ca ma bat cu morile de vant aici .

Nu generalizez, dar in cazul tau lucrurile mi se par clare: diferenta dintre noi doi e ca eu vorbesc despre filme pe care le-am vazut, tu ai opinii si despre alea pe care nu le-ai vazut.

In rest, e clar ca nu ai reusit sa urmaresti o argumentatie purtata in doua planuri diferite, probabil ca am avut pretentii prea mari.

P.S. E clar cat ai inteles dupa faza cu "lacrimile la sfarsit" ;)

faraimaginatie

07 Jan 2013, 15:14

:) Imi pare rau ca ti-am inselat asteptarile. Banuiesc ca ghicirea varstei ti-a dat un anume ascendent moral si ai profitat de el atacand persoana si nu ceea ce am scris.

Nu cred ca am facut niciun fel de afirmatie nicaieri despre Osanda. Nici c-ar fi prost, nici c-ar fi bun. Nici nu ma intereseaza cum e, iti repet. Se pare ca tu ai o obsesie cu el. Despre Orient Express am scris doar in contextul in care tu ai zis ca el a facut filme mega actuale pe cand ceilalti, de-alde Mungiu, fac prostii de-astea neinteresante pentru romani.Nu vedeam actualitatea din Orient Express ca de estetica ne indepartaseram de multisor, chiar tu ai spus-o. Ma bucur, sincer, ca nu fac parte din romanii aia despre care vorbesti.

Am inteles ca tie-ti sunt clare lucurile...cam de 3 ori asa. Pe mine m-ai bagat si mai tare in ceata. Faci cumva parte din categoria oamenilor care atunci cand nu mai au argumente fac atacuri ieftine la persoana?

Probabil sunt eu aia batuta in cap si nu pricep discutii de-astea elevate pe mai multe planuri. Imi cer scuze. Oricum, aducerea obsesiva in discutie a filmului astuia ma cam dezarmeaza.

Optimvs

07 Jan 2013, 15:51

Imi pare rau ca ti-am inselat asteptarile. Banuiesc ca ghicirea varstei ti-a dat un anume ascendent moral si ai profitat de el atacand persoana si nu ceea ce am scris.

Am inteles ca tie-ti sunt clare lucurile...cam de 3 ori asa. Pe mine m-ai bagat si mai tare in ceata. Faci cumva parte din categoria oamenilor care atunci cand nu mai au argumente fac atacuri ieftine la persoana?

Tu chiar nu realizezi ca a scrie, in acelasi mesaj, ca 1. "ti se rupe" de filmele lui Nicolaescu pentru ca te-au dus cu sila la Orient Express si 2. ca n-ai vazut Osanda si nici n-ai de gand sa-l vezi in viitorul apropiat e descalificant? Totusi aici e forumul Cinemagia, nu al vreunui tabloid...

Nu cred ca am facut niciun fel de afirmatie nicaieri despre Osanda. Nici c-ar fi prost, nici c-ar fi bun. Nici nu ma intereseaza cum e, iti repet. Se pare ca tu ai o obsesie cu el.

Hmm, nu. Osanda e un film care demonstreaza clar ca a) Nicolaescu a facut si filme care nu erau nici pe departe "pe linie" dpdv politic, intr-o vreme cand asta insemna un act de curaj si b) Osanda demonstreaza ca Nicolaescu facea si filme FOARTE bune. Iar asta n-o zic numai eu:

http://www.cinemagia.ro/stiri/sergiu-nicolaescu-a-incetat-din-viata-22413/
Astfel, perioada fastă a filmografiei nicolaesciene a atins apogeul cu "Osînda" (1976), o ecranizare foarte frumoasă şi emoţionantă după romanul "Velerim şi veler, Doamne", de Victor Ion Popa, care pur şi simplu ne-a dat pe spate, pe toţi tinerii acelor vremuri ce aspiram la valenţele filmului aşa-numit "de artă".

Cand oameni foarte diferiti spun ca asta e cel mai bun lung-metraj al lui Nicolaescu, e de bun simt sa-l vezi inainte sa-ti dai cu presupusul despre opera lui Nicolaescu in general.
Altfel, te poti rezuma la a spune "Orient express e un film foarte slab" lucru cu care 99% dintre cei care frecventeaza acest forum (inclusiv eu) vor fi probabil de acord.

Despre Orient Express am scris doar in contextul in care tu ai zis ca el a facut filme mega actuale pe cand ceilalti, de-alde Mungiu, fac prostii de-astea neinteresante pentru romani.Nu vedeam actualitatea din Orient Express ca de estetica ne indepartaseram de multisor, chiar tu ai spus-o. Ma bucur, sincer, ca nu fac parte din romanii aia despre care vorbesti.

Probabil sunt eu aia batuta in cap si nu pricep discutii de-astea elevate pe mai multe planuri. Imi cer scuze. Oricum, aducerea obsesiva in discutie a filmului astuia ma cam dezarmeaza.

In mod clar nu pricepi, din moment ce eu scrisesem foarte clar ca Nicolaescu s-a apucat sa faca filme de mare actualitate pe la 80+ ani. Oricat ti s-ar parea tie de bizar, in 2004 cand a facut Orient Express Nicolaescu avea 74 de ani deci era evident pentru oricine era capabil sa urmareasca discutia ca nu la filmul asta ma refeream.

faraimaginatie

07 Jan 2013, 15:54

Ok, multumesc ca te-ai coborat la nivelul meu si mi-ai explicat. :)

Optimvs

07 Jan 2013, 16:08

M-as bucura sa stiu ca a folosit la ceva, dar tare ma tem ca nu e cazul. Probabil vei ramane mai departe in grupul celor care scriu pe unde pot ca Nicolaescu a fost omul regimului care a facut filme proaste cu comisari comunisti, desi nici macar n-ai vazut filmele importante ale acestui regizor.

Din fericire nu e paguba prea mare, intrucat pana si filmele bune ale lui Nicolaescu au suficient succes de public incat sa fie difuzate din cand in cand, ajungand astfel sa fie cunoscute de cei care chiar doresc sa aiba o minima cultura cinematografica si, mai ales, sa-si dea cu presupusul despre lucruri de care au habar.

Malombra

07 Jan 2013, 18:24

de ce trebuie sa fii mereu asa demonstrativa?
uita-te putin in urma ta si vezi cum s-a discutat pana acuma.
de ce trebuie mereu s-o faci pe adolescenta rebela? nu e cazul. iti foloseste la ceva? argumentele tale nu sunt destul de solide, trebuie sa le mai impopotanezi? daca le-ai spune pe un ton normal te-ar lua cineva in seama. ori tu instigi la scandal. vrei sa fii mereu chibritul aprins in balta cu benzina. esti obositoare, greu de citit si strici discutia.

nu te includ pe tine în audiența la care țintesc, deci lay back.

Malombra

10 Jan 2013, 22:41

duminică la ora 6, la care probabil te referi, e despre tineri ilegaliști, dar pintilie a făcut în plin regim comunist, și reconstituirea.
Draga, esti obsedata de anti-comunism. Duminica... e din punctul meu de vedere mai bun din punct de vedere artistic decat satira aia anti-comunista, al carei "merit" cam asta ar fi, ca e corecta politic in contextul politic actual. eu am ilustrat un argument cu un exemplu. tu ai pretentia sa combati argumentul combatand exemplul.

dragă, tu eşti obsedat de un comunism cu umbreluţe şi veri fierbinţi la mamaia. idealul e un comunism inofensiv, în care, dacă s-ar putea, să le scoatem ochii şi să le tăiem limbile celor care au văzut în el prilej continuu de mizerie şi degradare. dar nu te judec. indiferenţa şi împăciuitorismul de multe ori nu ascund decît ignoranţa, voluntară sau nu. o fi şi aici vina filmului, care de zeci de ani ne-a obişnuit să credem că the only culprit în istoria secolului 20 e nazismul, nu şi comunismul.
combătînd exemplul, nu e clar că ce se urmăreşte este înfruntarea argumentului? ai spus că şi alţi cineaşti ce se dau dizidenţi au făcut capodopere pentru regim. eu îţi spun că au făcut capodopere şi care nu au servit regimul, în epoca în care regimul era la putere. dacă tu nu consideri reconstituirea o capodoperă, atunci e clar, argumentul nu ţine. dar cum eu îl consider o capodoperă, argumentul ţine, pentru că îţi prezint şi un film care în plin regim, îi dă acestuia peste nas. acum e clar? pot să simplific. ideea era că cineaştii cu pumnul din piept au făcut nu numai capodopere care au proslăvit regimul. şi da, duminica e foarte bun. chiar sunt capabilă să recunosc valoarea unui film, deşi mesajul său e politizat fără rest. soy cuba e capodoperă, medvedkin e foarte haios. nu sunt atît de oarbă. doar că nicolaescu nu e nici kalatozov, nici riefenstahl, nici medvedkin.

omule, tu te prefaci ? :| păi asta îi arată traseismul, nu integritatea.
Filmele lui Nicolaescu infatiseaza istoria asa cum a vazut-o el. Din cauza carentelor artistice, ele sunt percepute de multi ca docudrame avant-la-lettre, dar ele sunt opere artistice romantate, nu lectii de istorie. Cred ca ar trebui sa privesti lucrurile mai nuantat. Asemeni lui Nicolaescu, tinzi sa ai o interpretare maniheista a istoriei.

eu ţi-am dat un exemplu clar, de minciună sfruntată transformată în film. minciună, nu adevăr nuanţat, sau dacă tu preferi să-i spui aşa, atunci să ne înţelegem asupra termenilor. eu văd că ai alergie la adevăr. să plasăm filmul în context. atunci, pe moment, filmul acela, aşa docudramă, etc., cum îi spui tu, servea ca propagandă, ca înrăire a populaţiei împotriva unor oameni la fel, recent morţi sau putrezind în puşcării. asta e omeneşte?
să spunem că atunci nu ştia. dar după 89 a ştiut cu siguranţă, deşi nu sunt sigură că ar fi fost atît de credul chiar şi atunci, cînd s-a făcut filmul. aşa, şi? a apărut pe post cu scuze? doamne fereşte. în logica firească a lui nici usturoi nu am mîncat, nici gura nu-mi miroase, pe care am mai observat-o la politruci, el vine şi face, ca să te citez, unul din cele mai violent-anticomuniste filme , etc.
sincer, tu ai citit măcar o carte dedicată rezistenţei? ca să vezi ce a fost şi cît doare să ştii că derîderea ei e văzută ca cel mai nesemnificativ lucru din lume.

Comparatia lui Nicolaescu cu Ogoranu e absurda. Primul a facut cel putin doua-trei filme care vor dainui. Celalalt a fost condamnat la moarte pentru lupta armata impotriva (si probabil si uciderea) unor militari in termen ai Statului Roman, in locul carora puteau fi foarte bine si bunicii tai.

lasă-i pe bunicii mei, atîta timp cît habar nu ai cine au fost. ogoranua fost condamnat pentru că a luptat împotriva unui regim instalat prin teroare şi trădarea din 23 a opta patruşpatru. e puţin? e ca şi cum ai spune că e fairplay că nemţii care au adăpostit evrei să fi fost împuşcaţi în cap, pentru că în ţară era lege marţială şi asta prevedea ea pentru cei ce o încălcau. mulţi dintre cei ce au plecat în unţi au făcut-o ca protest împotriva simulacrului de alegeri din 46, fraudate, prin care comunismul simula procesul electoral democratic.
comparaţia nu e absurdă, atîta timp cît eu mă refer la tapajul media iscat, şi datorită greutăţii politice incontestabile a celor doi. degeaba se spune că a fost doar artist nicolaescu. iar dpdv politic, ogoranu mi se pare o figură infinit mai importantă, la moartea căruia, din nefericire, nu s-a bocit şi nici nu s-a scris nici 1% din cît s-a presărat cenuşă pe cap acum, la moartea lui SN.
rezistenţa a constat în mare parte din oameni care au făcut frontul, deci care au fost şi ei militari în termen ai Statului Român.

un trecut umflat în fime au practicat cred că toți.
"Un trecut umflat" a existat si la noi, ca si la altii, de la inceputurile cinematografiei, incepand cu Independenta Romaniei, atata vreme cat nu a fost incorect politic, adica in afara perioadelor 1945-1965 si 1989 pana in prezent.[/quote]

poţi să dezvolţi? pentru că ce înţeleg eu e că tu spui că perioada 45-65 şi din 89 pînă azi practică acelaşi tip de cenzură împotriva trecutului exagerat în filme? :-O pe ce te bazezi?
cred că nu m-ai înţeles. eu nu i-am imputat lui sergiu ce face cu mircea cel bătrîn, reciteşte! în fond, de e să nu facă megaepicuri, cînd avea cec în alb pentru oricît de mulţi figuranţi şi oricît de multe cheltuieli? filmele acelea mă lasă rece. va trebui să mă subtitrez de azi înainte.

nu a făcut decît să amplifice demonizarea și incriminarea culpabilă a oamenilor care au luptat pentru credință, libertate și cinste.
Da, am vazut ca zilele astea s-a luptat pentru dreapta credinta ortodoxa.
Apropo, ce bine s-au porivit lucrurile spre multumirea tuturor: dupa ce Nicu Covaci l-a dat dracului pe Nicolaescu, Becali ne-a asigurat in direct la RTV ca regizorul nu are cum sa ajunga decat in iad :)

ce are becali cu ce spun eu? zilele astea s-a luptat pentru....?
ce are asta cu ce spun eu? care covaci..
eu mă refeream la altceva.

Cum destui oameni au învățat mai multă istorie din filmele lui Nicolaescu decât din manuale și cărți este util de analizat gradul lor de veridicitate și în ce măsură reflectau cunoștințele istoriografice de la acel moment și propaganda oficială. Bineînțeles, nu pierd din vedere că, fiind vorba de un act artistic, modul în care este utilizat adevărul istoric ține de libertatea producătorilor. Doar că nu trebuie uitată menirea oficială a filmelor lui Nicolaescu, tocmai pomenită, și faptul că în cazul unor pelicule prezentate ca filme istorice există o anumită responsabilitate a producătorilor față de adevărul istoric. Oriunde în lume, în momentul în care un film falsifică grosier realitatea este denunțat ca atare.

şi o fază: nicolaescule, ai luptat în filmele tale pe toate fronturile lumii, numai pe cel rus nu. :))

Optimvs

11 Jan 2013, 00:57

Malombra

11 Jan 2013, 11:43

şi o fază: nicolaescule, ai luptat în filmele tale pe toate fronturile lumii, numai pe cel rus nu. :))

Bati campii in necunostinta de cauza, in Oglinda l-a interpretat pe generalul german Johannes Friessner.

In rest (apropo de discutia cu Reconstituirea vs Duminica la ora 6), opinia ca valoarea artistica a unui film e data de mesajul politic al acestuia o aveau si comunistii. De care nu te deosebesti catusi de putin dpdv al modului de gandire.

baţi cîmpii în necunoştinţă de cauză. am spus că recunosc că soy cuba e capodoperă, iar duminica e un film excelent, dincolo de mesaj. probabil nu ai văzut filmul lui kalatozov, sau nimic de medvedkin, de care pomenesc, de vreme ce îmi ignori atît de nonşalant exemplele.

Malombra

11 Jan 2013, 11:46

e bine totuşi că la ditamai mesajul doar la faza aia finală bat cîmpii ;)

Optimvs

11 Jan 2013, 16:21

Twinsen

11 Jan 2013, 16:28

Bati campii in necunostinta de cauza, in Oglinda l-a interpretat pe generalul german Johannes Friessner..
Atata doar ca Oglinda a fost facuta dupa caderea comunismului.
Cand cineva nu stie ca 2+2 fac 4 nu te apuci sa-i explici cum se extrage radacina patrata. .
Iti suntem profund recunoscatori ca te-ai inscris pe forum ca sa ne inveti despre toate si sa ne scoti din bezna ignorantei.

Optimvs

11 Jan 2013, 19:10

Pe tine clar n-as avea nici o sansa sa te scot. Incapacitatea de a intelege ce scriu interlocutorii nu se vindeca...
Exemplu elocvent in acest sens este chiar dialogul de mai jos.

şi o fază: nicolaescule, ai luptat în filmele tale pe toate fronturile lumii, numai pe cel rus nu. :))

Bati campii in necunostinta de cauza, in Oglinda l-a interpretat pe generalul german Johannes Friessner.

Atata doar ca Oglinda a fost facuta dupa caderea comunismului.

Malombra se referise la toata filmografia lui Nicolaescu ("in filmele tale" ) nu facuse nici o precizare despre "inainte de 1989". Probabil in capul unora Nicolaescu o fi fost agent al Moscovei, naiba stie =)) .

Twinsen

11 Jan 2013, 20:00

Cu timpul poate o sa intelegi ca nivelul de cultura cinefila si nu numai a unor useri de aici, inclusiv Malombra, e remarcabil. Atitudinea ta de a-i trata pe toti ca pe niste prosti spune mai mult despre tine decat despre altii. Eu sper sincer ca e doar febra inceputului si nu te caracterizeaza.

Malombra

11 Jan 2013, 20:15

Nu-ti face iluzii, m-am oprit doar la afirmatia evident aberanta, care arata ca habar n-ai despre ce vorbesti cu atata elan.
Cand cineva nu stie ca 2+2 fac 4 nu te apuci sa-i explici cum se extrage radacina patrata. .
nu-mi fac iluzii, dar nici nu merg atît de departe încît să cred că din mare generozitate nu combaţi şi altceva. te aşteptăm cu iezemple.

păi dragă, dacă tu din mesajul mei mai explicit ca apa chioară nu înţelegi decît că eu gîndesc filmele în funcţie de mesajul politic, ca şi comuniştii, vorba ta, e clar că nici la 0 cu 0 nu ai şanse să aspiri, ce să mai spunem de matematici superioare gen 2 cu 2.

încă o fază din folclor, dacă tot te pricepi la demistificări:
în rolul sergentului: sergiu nicolaescu
în rolul generalului: sergiu nicolaescu
în rolul calului: sergiu nicolaescu.
întrebarea ce se pune, ca specialist ce te afli, este dacă sergiu chiar a jucat rolul calului.

kalatozov şi medvedkin deci nu ai văzut. nici riefenstahl? măcar aşa, de-o comparaţie..

Optimvs

11 Jan 2013, 20:55

Cu timpul poate o sa intelegi ca nivelul de cultura cinefila si nu numai a unor useri de aici, inclusiv Malombra, e remarcabil..

Nu stiu cum or fi altii, dar la Malombra se vede cum sta treaba din mesajele de mai sus.
Apropo, nivelul de cultura cinefila inseamna sa si pricepi cate ceva din filmele pe care le vezi. La polul opus se situeaza, desigur, criticarea filmelor pe care nici macar nu le-ai vazut, cazul Malombra fiind elocvent, ca sa zic asa :)) .

Atitudinea ta de a-i trata pe toti ca pe niste prosti spune mai mult despre tine decat despre altii. Eu sper sincer ca e doar febra inceputului si nu te caracterizeaza.

Hmm, nu. Ii tratez ca pe niste prosti doar pe cei care se comporta ca atare. Cand interlocutorul tau spune clar ceva, iar tu combati altceva, nu te poti astepta sa mai fii luat in serios.

Malombra

11 Jan 2013, 21:08

Nu stiu cum or fi altii, dar la Malombra se vede cum sta treaba din mesajele de mai sus.
Apropo, nivelul de cultura cinefila inseamna sa si pricepi cate ceva din filmele pe care le vezi. La polul opus se situeaza, desigur, criticarea filmelor pe care nici macar nu le-ai vazut, cazul Malombra fiind elocvent, ca sa zic asa .

deci la polul opus al lui a pricepe ceva din ce vezi este criticarea filmelor pe care nu le-ai văzut.
ai făcut ani grei de logică, se vede.
eu credeam că la polul opus al lui a pricepe ceva din ce vezi este a nu pricepe ceva din ce vezi.

a critica ceva ce nu ai văzut este, maximum, polul opus al lui a critica ceva ce ai văzut.

of of of, cît avînt strategic. cu mesajele de mai sus se va vedea cum stă treaba cînd le vei demonta, nu cînd îmi vei da pe la nas cu un apendice final ;) . pînă atunci, maestre, fanfara să stea tăcută.

Malombra

12 Jan 2013, 07:23

mă apropii de sfîrşitul oglinzii.

maică precistă, cu ce ţi-oi fi greşit?

artă 0
divertisment 0
iar la nivel de fir epic, să te ferească toţi arhanghelii, o bulibăşeală rar întîlnită. tot 0, dar în kelvini.

măi, la cît e de sfrijită cinematografia românească, rămîi trăsnit cît de mult efort s-a dus pentru a produce rahat. cum a fost posibil acest film? măcar şi pentru halucinanta fabulaţie că maniu i-a scos pe legionari din ilegalitate ca să le testeze ideile şi să le verifice popularitatea, sfinte nădrag..
dacă pînă şi eu, care pe marea istoriei sunt ca un dop de plută în derivă, mă prind că nu puşcă.:|
deci antonescu nu a vrut să divorţeze de nemţi din cauza reticenţelor faţă de cutumele protocolului militar? dar îl expediază pe brătianu, pentru că acela nu i-a adus foaie semnată de mă-sa că îi dă voie să se joace în cutia cu nisip. miroase a mucegaiuri medievale, care mă tem că nu se susţin deloc.

Optimvs

12 Jan 2013, 10:51

Malombra, tie ti se pare ca a zis cineva pe-aici ca Oglinda e un film bun? =))
Vad ca boala aia de care vorbeam mai sus face prapad pe-aici ("interlocutorul tau spune clar ceva, iar tu combati altceva")

deci antonescu nu a vrut să divorţeze de nemţi din cauza reticenţelor faţă de cutumele protocolului militar? dar îl expediază pe brătianu, pentru că acela nu i-a adus foaie semnată de mă-sa că îi dă voie să se joace în cutia cu nisip. miroase a mucegaiuri medievale, care mă tem că nu se susţin deloc.

Mai pune si tu mana pe o carte =)) Unul dintre motivele pentru care conspiratorii de la 20 iulie 1944 aveau nevoie sa-l lichideze pe Hitler era faptul ca ofiterii (inclusiv cei superiori) se simteau obligati de juramantul de credinta depus fata de acesta. Asa ca orice actiune impotriva regimului trebuia sa inceapa cu asasinarea lui Hitler, altfel nu avea nici cea mai mica sansa. Asta cu toate ca marea majoritate a germanilor se lamurise de mult cu privire la Hitler.
Oricat ar parea de halucinant in ziua de azi, pe vremea aia cuvantul dat inca mai avea valoare, in special printre militari.

Nekkyosha

13 Jan 2013, 19:55

cum a fost posibil acest film [oglinda]?

Daca nu ai vazut filmul asta, pe care Corneliu Coposu l-a aplaudat la premiera, decat acum, chiar ca nu inteleg cu ce drept in judeci pe S. N. De fapt, daca nu esti atat de in varsta, chiar te inteleg, pentru ca filmul a fost cred interzis in ultimii zece ani, din cauza atitudinii apologetice a realizatorului fata de campania din est si din cauza simpatiei lui fatise fata de Hitler. Dupa umila mea parere, e unul dintre cele mai importante filme de dupa `89, pentru ca sintetizeaza intr-o buna masura, dincolo de melodrama si de ridicarea de osanale, convingerile pubicului din acei ani, in care lumea incepuse sa aiba acces la o altfel de istoriografie, despre tragica generatie de oameni politici care a disparut dupa ocuparea tarii de catre URSS. Desigur, folosirea stenogramelor, fara a incerca sa desluseasca ce anume statea de fapt in spatele cuvintelor rostite, duce filmul in derizoriu, dar oricum, in contextul in care docudrama este in prezent un gen cinematografic cu drepturi depline, cred ca putem privi cu mai multa ingaduinta acest film si chiar sa ne dezinteresam de valoarea lui pur artistica.

In urma cu vreo 10-15 ani, cand inca mai judeca normal, S.N. avusese in plan un film despre razboiul din est, bazat pe un roman de-al lui Eugen Barbu, dar pana la urma acel proiect nu s-a mai realizat. Oricum, sa nu privim acel razboi ca pe o intreprindere eroica, pentru ca s-au comis si acolo atrocitati, ca sa nu mai spun de cati militari romani au pierit, lasand in urma vaduve si orfani. Remarca potrivit careia bunicii nostri puteau fi printre militarii in termen din unitatile care luptau cu partizanii in primii ani de dupa razboi e de fapt o parafraza a observatiei unui istoric contemporan care, la comemorarea in aceasta iarna a dezastrului de la Stalingrad arata ca oricare dintre noi, daca se nastea cu 70 de ani mai inainte putea fi printre amaratii aia care trebuiau sa lupte pe viata si pe moarte desi ei nu-si puteau face nici nevoile, pentru ca la -30 inghetau instantaneu.

Optimvs

14 Jan 2013, 15:59

Daca nu ai vazut filmul asta, pe care Corneliu Coposu l-a aplaudat la premiera, decat acum, chiar ca nu inteleg cu ce drept in judeci pe S. N.

Stai linistit (a), o gramada dintre cei care il critica pe Nicolaescu pentru ca "asa e trendy" n-au vazut decat 1-2 filme din seria "Comisarul". Ce scurt metraje, ce Osanda, baietii astia n-au nevoie decat sa le dea "Mungiii" semnalul ;)

reivan

26 Feb 2013, 18:58

Nu-mi place Nicolaescu.
Ar fi murit un batran simpatic daca nu ardea dorinta-n el sa mai faca filme ...

intrigantul

09 Apr 2013, 22:49

Memento

După Dispariţia Lui, Lucrurile Nu Mai Sunt La Fel. Turbaţii Din Cinematografie Au Dat Iama La Tămâie, în Frunte Este Una Elena Ilie Director Ecomomic Al Cnc.
Pe Munca Lui De Făcut Filme Cu Mulţi Spectatori Care Să Susţină Cinematografia Cu Alţi Oameni Mari. Se Trag Bani De Către Nişte Mizerabili De Măgari, Pentru Toate Tinicchele Obţinute De Eugen şerbănescu Prin şmecheri şi Diplomaţie Pentru Papagalii Care N-au Văzut Niciodată Câteva Săli Pline.... La Toţi Să Vă Le Fie Ruşine !
Popor Ingrat, Nu-mi Meriţi Nici Cenuşa Mea A Spus Antonescu Ion în Filmul "oglinda " ! Se Potriveşte Mănuşă şi Cu Netalentaţii Care 23 De Ani I-au Făcut Sluj Pe La El Pe La Uşă. Te Deplâng Omule Pentru Slăbiciunea Pe Care Ai Dovedit-o Pentru Jigodii şi Jabre ! Restul, Sunt Numai şmenuri şi Palavre ! Jur Că Am Vrut Să împiedic Răul Cel Mare, Dar Tu Ascultai Pe Fiecare, Retardat, Pentru Că îl Credeai Talentat ! De Aceea Te-au şi Incinerat ......şi Te-au şi Uitat! Cam Tot Ce Se Află Acum Rău în Cinematografie ţi Se Datotrază Numai ţie ! Aşa Cum Dacă La Putere Avem Numai "escu" Acest Rău şi Mai Mare Rău I Se Datorează Familiei Ceauşescu !....

justitiarulgun

11 Apr 2013, 23:35

Anca Mitran, actuala directoare a Arhivei Nationale de Filme este o femeie parvenita si mediocra. A ajuns director a ANF sapandu-l pe filmologul Bujor Rapeanu cu ajutorul lui Decebal Mitulescu, fost nomenklaturist si fost director al studioului Al. Sahia Film pe vremea comunistilor.
Dar hai sa facem “reconstituirea” cum spune un forumist pe acest topic, a ceea ce este Anca Mitran. Angajatii Centrului National al Cinematografiei spun ca singura ei calitate este aceea ca a fost amanta lui Decebal Mitulescu. De cand a ajuns director, Anca Mitran, “inginera-functionar” cum o numesc unii pe aici si pe buna dreptate, a distrus in Arhiva Nationala de Filme tot ce a facut bun criticul Bujor Rapeanu. Fondurile de filme sunt pline de mucegai, inclusiv multe negative ale unor filme capodopere cinematografice, distruse iremediabil si care nu vor mai putea fi recuperate niciodata.
Cati stiu ca acum cativa ani, Anca Mitran in cardasie cu gasca lui Decebal Mitulescu si Sergiu Nicolaescu au topit tone de filme pentru a fura argintul rezultat din * topita ? Dosarul penal al acestei afaceri a fost musamalizat !!!
Anca Mitran a luat milioane de euro de la Ministerul Culturii din care abia i-au ajuns sa construiasca 4 depozite de filme mici cat niste baraci muncitoresti si atat de prost facute incat dupa prima iarna cand au fost construite s-a stricat acoperisul si de cate ori ninge sau ploua apa curge pe rolele de filme. Dar, din afacerea asta, i-a iesit si ei cat si-a facut o vila in Pipera de aproape jumatate de million de euro ! Firma care a lucrat la Arhiva de Filme din Jilava i-a lucrat si la vila ei! In Pipera este vecina, gard in gard, cu cine credeti? Cu Decebal Mitulescu, care si-a facut si el o vila, tot din salariul de la CNC ! Amandoi locuiesc pe strada Iancu de Hunedoara 14 si 14 bis. Asta ca sa vedeti in buzunarele cui mai intra banii cu care am putea face filme !!!
Cand a ajuns director al ANF, Mitran statea intr-un apartament din Militari si conducea un Oltcit. Apoi si-a cumparat doua limuzine de lux, tot din salariul de la Arhiva Nationala de Filme… Dar, poate lucrul cel mai grav, este ca in incinta Arhivei Nationale de Filme din comuna Jilava, Anca Mitran a infiintat un laborator de prelucrarea peliculei care foloseste substante extrem de toxice. Laboratorul nu este prevazut cu bazin pentru colectarea acestor deseuri chimice, conform Legii protectiei mediului. A obtinut autorizatie de functionare a acestui laborator, o adevarata bomba ecologica ! in mod fraudulos, prin pile si inteventii la Ministerul Mediului ! Aceste substante chimice, a caror toxicitate au in timp efect cancerigen asupra organismului uman sunt deversate in padurea Jilava si direct in reteaua de canalizare a locuitorilor comunei Jilava, care vor face in anii urmatori tot felul de boli, inclusiv forme de cancer.