Ellen Page, adolescenta insarcinata din proaspatul Juno, este victima, in An American Crime/Crima Americana, un film inspirat dintr-un caz care a facut valva in Statele Unite in deceniul 6 ("a aparut si in revista Time", comenteaza "din ceruri", a la The Lovely Bones, personajul lui Page). Este vorba despre Sylvia Likens (Page), o adolescenta ucisa de tratamentul inuman la care a fost supusa de "gazda" sa, Gertrude Baniszewski, mama a sase copii. Primele cadre? Fotografiile cu ranile de pe corpul Sylviei Likens si celebre cuvinte "Sunt o curva si-s mandra de asta", infierate pe abdomenul acesteia.
Desi incepe promitator, stil "bulgare de zapada", cu un interesant construct de barfe, rautati, neintelegeri si nesincronizari intre Sylvia si familia lui Gertrude, filmul lui Tommy O'Haver nu reuseste sa descopere tonul necesar pentru a un prezenta cazul socant al adolescentei tinute in pivnita si torturate sistematic de Gertrude Baniszewski, copiii ei, colegii de scoala ai acestora. Fara a pedala apasat pe scenele crude, O'Haver doar atinge suprafata lacului intunecat al rautatii inumanei familii Baniszewski nereusind sa circumscrie expresiv motivatiile si resorturile actiunilor membrilor acestora.
Astfel, filmul devine o succesiune de scene socante (mai mult prin sugestie, decat prin prezentarea explicita a evenimentelor), iar spectatorul nu este deloc ajutat sa depaseasca starea de incredulitate ("cum a fost posibil asa ceva?") in favoarea intelegerii corecte a cazului. Frustrarea e maxima, iar jocul convingator al tuturor actorilor nu compenseaza aceasta mare scapare.
Care este problema filmului? In primul rand promisiunea initiala: regizorul scrie la sfarsitul genericului de inceput ca filmul se bazeaza pe marturiile din timpul celebrului proces intentat lui Baniszewski. Cu toate acestea, multe scene din film sunt categoric fabulatii: exemplul cel mai comod ar fi lunga scena (excelenta Catherine Keener) in care Gertrude ii descrie unei Sylvia inconstiente greutatile intampinate de mama singura a unei familii cu sase copii. Astfel, "statement"-ul de inceput al filmului pare stratagema unui regizor de horror-uri de duzina care vrea sa atraga spectatori creduli cu promisiunea descrierii unor fapte petrecute in realitate. Iar fictiva "evadare" (foto), precum si comentariile unei Sylvia moarte, nu sunt decat o incercare de lacrimogenizare, de un prost-gust total. Ieftin, da' deloc bun.
Am bifat: NEINTERESANT (explicatie: la iesirea din sala de cinema, spectatorii pot vota filmul pentru premiul publicului. Optiunile de pe fluturasii impartiti de organizatori sunt cinci: excelent, merita vazut, asa si-asa, neinteresant si duda.)
